Opinia, mai 1922 (Anul 18, nr. 4483-4503)
1922-05-14 / nr. 4491
Y DUMINICA 14 MAI 192* ANINCI031 fie prim«®« la toata A^entUl* de Publicitate St 14 OmiStRATIâ ZIARffLD] * ~~ 'lASî,— STR. fflARZiSCU 1? - I w8T*»«s8Ara weo«(u sud V Y URILE GENOVEZE Neliniştea generală sporeşte — Patologia socială cunoaşte un nou soi de malarie. Ea ar putea foarte bine fi numită, în sensul titlului de mai sus. Adevărul este că lumea întreagă este în plină maladie, de pa urma celor ce se petrec la conferinţa de la Genua. Opinia publică, care urmăreşte cu atenţie cele ce se petrec în antica cetate italiană, este neliniştită şisufiră, aceasta cu atât mai mult cu cât maladia îmbracă caracterul frigurilor celor,mai rele, adică al acceselor zilnice. Fiece zi aduce, într’adevăr, noui accese, care indispun publicul. Nemulţumirea acestuia se îndreptă, în primul loc, în potriva ziarelor, ca şi cum acestea fac altceva decât înregistrează cele ce se petrec. Ziarele n’au nici o vină şi cei mai încurcaţi sunt ziariştii care nu mai au nici o busolă şi nici un mijloc de orientare. Nu de puţine ori articole, ga ■ta scrise, au trebuit să fie aruncate la coş, fiindcă telegramele din ultimul moment au răsturnat toate cele ce până în utima clipă se socoteau ca fapte definitiv stabilite. Cine ştie dacă aceste rânduri chiar vor mai corespunde faptelor ce opinia va înregistra la ultima oră! Doar nu degeaba avem a face cu un fenomen patologic, de natura frigurilor genoveze ! * Dar oricât situaţia trebue socotită tulbure şi un prognostic hazardat, îngăduit să-mi fie a exprima o credinţă. Socot că alarma, în ce priveşte eventualele consecinţe grave ale eşuărei conferinţei, nu este justificată. De fapte de arme, mai cu seamă, nimenia nu trebue să se teamă. Nebun cine ar încerca, în stărea de tenziune socială de astăzi, să pomenească macar de aşa ceva ! Nu este însă mai puţin adevărat că se prea poate ca rezultatul conferinţei de la Genua să creeze o situaţie mai proastă economiceşte, financiară şi internaţională, decât starea de lucruri dinainte de conferinţă. Convocată cu scop de a aduce îndreptări economice şi a realiza apropierea între popoare, conferinţa de la Genua poate să se sfârşească prin a creia o şi mai rea situaţie economică şi o şi mai vie şi numeroasă duşmănie între popoare. Acesta poate fi singurul rezultat—desigur extrem de nenorocit în condiţiile speciale de astăzi. Este chiar probabil că aşa va fi. Prognosticul acesta este justificat pe baza situaţiei de fapt. La Genua stau faţă în faţă două sisteme ireconciabile — cel englez şi cel francez — ambele cu un substrat economic peste care cele două ţări antagoniste nu pot trece. In imposibilitate de a ceda, cele două state protagoniste vor încerca să-şi apropie aderenţi şi aliaţi. De aci va rezulta că ficţiunea aşa zisei Antantă va luă sfârşit şi în chip logic vom avea noul concerta de popoare, noui creaţiuni diplomatice. Or, aceasta înseamnă antagonisme, duşmănii, diversităţi de atitudinişi interese— deci, o sumă de condiţiuni menite a îngreuia viaţa economică şi internaţională. Ce vor însemna mai târziu creaţiunile diplomatice de astăzi, cine ar putea-o spune? Şi care ar trebui să fie drumul pe care trebuie să şi croiască România, iarăş cine ar putea-o spune? Evident. Atâta timp cât problema basarabeană este în discuţia, linia de conduită a României, e trasă. Dar dacă problema se rezolvă în favoarea noastră, de partea cui se va declara România ca pentru tot restul problemelor în discuţie ? In ce constelaţie va intra şi care va fi orbita ei de mişcare ? Al cui satelit va deveni ?* Iată atâtea probleme, care justifică neliniştea şi care explică faptul că pentru noi frigurile genoveze au un caracter şi mai serios. Pe când justa administraţie a medicaţiei, care să curme cu accesele malarice diplomatice de astăzi ? C. Sorin ANOLXVHI-Iea No. 4491 ABONAMENTE : S.CI so® UN AS? , ŞASS LUNI — @0 TR*. LUN* y »<& ^ MiiMT®CU !? -# a a«. ©g»®»*-® ZIAR POLITIC COTIDIAN v^° a a. CATE-VA NOTE Ziarele se ocupă de un vast proiect de refacerea străzilor Iaşului. Se zice că autorul lui e d. ing. A. Sar. Dacă faptul relatat de ziare este exact, avem adâncă convingere că lucrările vor rămâne numai în stare de proiect. D. Sarul a fost pururea numai amator de proaste nu şi de realităţi. D. dr. Demetriade a schimbat rolul de ales al Universităţii cu acel de întroducător desolicitatori, veniţi în audienţă la d. ministru anghelescu, D. dr. Demetriade pare chiar a se simţi mai bine în acest din urmă rol. , BLANZY România şi problemele de la Genua — Ultimele evenimente nemulţumitoare — Suntem, departe de situaţia mulţumitoare de dămaşi, când, prin ediţii speciale „Viitorul11 îl prezenta pe d. Ionel Brătianu drept paaficatorul Europei iar pentru ţară vestea fapte din cele mai îmbucurătoare. Ultimele întâmplări de la Gomă arată lămurit că chestiunea basarabeană este din nou agitată şi pe de altă, că Anglia înţelege discuţiunea problemei minorităţilor, in special în ce priveşte situaţia ungurilor. Desigur că avem toate motivele de a fi nemulţumiţi. In primul loc, pentru că se aduc în discuţiune chestiuni de noi considerate ca definitiv tranşate, şi un al doilea loc, pentru că la Genua se supun dezbaterilor conferinţei lucruri, care nu cadrează de loc cu programul conferinţei. Nemulţumirea este cu atât mai mare şi mai neliniştitoare cu cât guvernul, atât de limbat acum căteva zile, păstrează un mutism absolut in ultimul timp. Or, tăcerea, in astfel de ocasiuni, nu-i a bine. Să sperăm insă, că in cele din urmă se va găsi mijlocul unor soluţiuni favorabile nouă. Calea sigură, pentru aceasta, este o politică fermă unică, fără zig-zaguri și fără compromisuri. Fană acum o atare politică, diriguirea noastră n’a făcut să nădăjduim că o va face de acum încolo. C. S ÎNSEMNĂRI NEDEMNI DE LUMINA! Ziarele noastre, de nunţi democratică, nu pierd prilejul de de a blrma onoarea din Dedal Spire!, supranumită „prosezul comuniştilor“, ori de câte ori see tâmplă vreun fapt care atinge dieptul de apărare, evidenţiasă abasul de ia oritate sau î n jo a e s te ideia de umanitate. Şi fapte de satura aceasta aş astâmplă destul de des. Ziarele în chestiune amintesc de ante de ori despre puterea ideei în propăşirea societăţii despre neputinţa inutilă a măsurilor represive faţă de cugetarea liberi. Tipacul generos, secondează abnegaţiunea şi devotamentul cu care avocaţii îţi îndeplinesc, la acest proces, misiunea lor nobilă, insă dinainte condamnată la sldăm ci. Ziarele se mai fac ecoul depoziţiilor frumoase şi larg înţelegătoare ale unor martori distinşi. Dar acest uriaş torent de lumină omenească, la întrariparea căr aia colaborează presa, avocaţi şi martori, este şi rămâne sterp. Cuvântul civismului, făgăduinţei şi Justiţiei nu poate convinge pe judecătorii improvizaţi şi comanditarii lor; ei nu-i Înţeleg, căci altfel n'ar comite crimele pe care Ie comit. Nu poate convinge nici masa publicului; ea deasemenea nu înţelege căci altfel ar porni o vasta mişcare de ansambl, căreia n’ar putea să-i reziste nimic. Dar veţi riposta ci există totuşi în ţara aceasta o samt de oameni care Înţeleg noţiunele de fast, libetate, omanie, progres etc. Există, fără îndoială- Dar acest soi de mamifere este cu atât mai desgustător cu cât înţelegi«, dar rămâne In cea mai tâmpită indiferenţă. De fapt, cântam cu toţii nedemni de lumină ; n’avem capacitatea a ne ridica efectiv la Învăţătura argumentelor ideologice sau la Intuiţia suferinţelor semenului... ce mult ar putea să ne trezească din toropeală, durerea loviturilor de bici aplicate pe propriane piele, așa cum Împunsătura siomagului zădărește pe câni... RENOVATUS Epilogul unei afaceri cu „Dama voalată“ Bucureşti. — Tribunalul Ilfov a admis acţiunea ministerului de război şi a anulat actul de vânzare a imobilul din dr. Cobîlcescu 4, obligând pe actualul proprietar d. Grigoriu, să residue ministerului, preţul integral de vânzare. A se ceti în pagina III-a numite știri telegrafice și tefonice Puterea militară a Sovietelor 5 milioane bărbaţi şi 2 milioane femei, în caz de mobilizare - Cadrele şi instrucţia - Cîteva amănunte interesante Se spune că tratatul Germano-Rus de la Rapollo ar ascunde în dosul unui paravan economic, posibilitatea unei convenţii militare între Germania şi Rusia sovietică. Faptul ar fi foarte important pentru bolşevicii care s’au menţinut la putere prin forţa militară, atunci când politica lor economică s’a împotmolit pe toate căile. Dar acest fapt mai presintă şi interes şi pentru Europa, un interes special şi poate chiar neliniştitor. Sunt îndeobşte cunoscute hărţuelile armatelor roşii cu Colceag, Denikin, Judenici, Vranghel, şi dispariţia acestor din urmă, rând pe rând, din arena evenimentelor de actualitate, ca învinşi. Ori dacă armata sovietică conta pe atunci, cu toate lipsurile, la ce valoare s‘ar putea ridica prin sprijinul Germaniei ? E întradevăr o problemă, şi cere o amănunţită examinare a chestiunii. In treacăt să amintim că, din punct de vedere al organizării, forţele militare ale lui Troţchi se compun : 1) dintr’o armată permanentă, cu un efectiv actual de 1.370.000 oameni repartizată în 95 brigade de infanterie şi 49 de cavalerie. 2) dintr-o armată de unităţi speciale, foarte credincioasa regimului comunist la care se adaugă miliţiile comuniste retratate printre membrii partidului comunist de ambele sense, şi jandarmeria. 3) Miliţiile teritoriale care se organizează actualmente şi încă în grabă , ele , destinate ca în caz de război, să mărească efectivele armatei permanente. Vorba e să se ridice la cifra fabuloasă de 5 milioane bărbaţi şi 300 mii de femei de la vârsta de 17 la 48 ani. Numărul ar fi impunător şi-ar ţine recordul în materie. Insă numărului îi cam lipseşte, armamentul, hrana, intrucţia, şi lucrul e firesc : marasmul economic şi industrial s’a repercutat ş’asupra armatei. Şi la lipsurile enunţate mai sus să,mai adăugăm că efortul eventual de concentrare ar fi redus la minim din cauza transporturilor defectoase. Aceasta criză de transporturi —foarte enervantă în caz de mobilizare şi război—a fost preîntâmpinată, în parte de condinei terii sovietişti, prin masarea trupelor la graniţele vestice. Astfel, 20 divizii de infanterie şi 8 de cavalerie stau eşalonate la graniţele statelor Balcanice, Poloniei şi României, afară de rezervele de pe liniile interioare, înspre aceleaşi direcţiuni. In legătur cu organizarea armatelor roşii, două lucruri se remarcă în special: Primul este, inovaţia de a se organiza un corp de femei. Nu e vorba de servicii sau formaţiuni izolate, ci de o numeroasă şi regulată organizaţiune. Prin noul proect militar al lui Trotzki, corpul voluntar al femeilor merge până la 2 milioane capete. In caz de mobilizare, pentru serviciileinterioare şi lucrările dindărăptul liniei de luptă. Astfel că, un număr de cel puţin 5 milioane barbaţi este afectat aproape exclusiv la funcţia de pomba-(Continuarea în pagina II-a) BERLIN. — In ultimul număr al „Opiniei“ sosit aci cetesc darea de seamă a constituim nouiei Societăţi de lumină din Ieşi şi apelul d-lui primar Eugen Herovanu cătră presă,a da tot concursul pentru această operă. Chestia de mai sus îmi sugerează următoarele: Agenția telegr. Wolff-Bureau comunică presei, o mare societate de construcţii din Berlin a primit însărcinarea reconstruitei Petersburgului. In primul rând terminarea clădirilor publice a căror construcţiuni au început înainte de război. Apor repararea uzinelor de apă, gaz, electricitate şi tramvaiurilor şi repararea străzilor şi canalizării. Feste câteva săptămâni vor pleca prin Stettin cu un vapor special un mare număr de ingineri specialişti, mecanici şi lucrători, împreună cu maşinele şi uneltele necesare, pentru a începe lucrul şi adaug că după câteva luni vom ceti prin ziare cum lucrările progresează şi din ruina Petersburgului va răsări nouă viaţă şi impuls pe toate căile acestui oraş. Ca recompensă societatea a primit concesia a exploata pădurile şi mine de cărbuni. Revin la oraşul meu natal. Actul căteva zile am avut o convorbire cu d. dr. Steiner, directorul Aktien Gesell, f. ElectricitetAnlazen, o societate care a croit rvTruri şi iutre ţinut până acum peste 30 Uzine de Electricitate în Germania şi străinătate. D. dr. Steiner i -i spune următoarele : Dacă comuna, cu ajutorul guvernului central din Bucureşti, s’ar adresa societăţiei de mai sus, ci sa garantează că până la toamnă uzinele şi tramvaiele, cablurile şi toate accesorile vor fi reparate în modul cel mai perfect, cu mult mai eftin de cât orice societate franceze sau belgiană, Grecos. Comparaţia de la început cu Petersburgul a fost cam drastică, căci nu vreau să cred că Iaşii să fie ajuns în balul Petersburgului, dar repet e timp a se începe cât de curând cu tratativele cu una din marile Societăţi germane, care sunt singure în stare a îndeplini marele reforme în edilitatea Iaşului. Acelaş lucru îl voi propune cu reorganizarea corpului de Pompieri. Intr’un alt articol voi desvolta reformele ^absolut necesare pentru siguranţa în caz de incendiu. TV. INTERESE IEŞENE Problema Uzinelor electrice — Proiectul nouei societăţi. — Oferta germană. — O propunere ce nu trebuieşte nesocotită. . — Convorbire cu tirul steiner. — — De la corespondentul nostru din BERLIN. — Cunosc valoarea d-lui Herovanu. E momentul să ia o hotărâre decisivă pentru binele Iaşilor. Preţurile tuturor materialelor se urcă zilnic. Orice lună de întârziere dăunează finanţele Iaşilor cu milioane. Detailurile s’ar putea contracta printr’o conferenţă în Berlin din moment ce un degat al comunei Iaşi ar veni încoace. Societatea de mai sus e o fundaţie a lui Deutsche Bank şi posedă un capital de o sută milioane. Nil e necesar a face reclamă prin ziar unei asemenea întreprinderi dar aci e vorba de oropsitul oraş Iaşi, spre a se realiza îmbunătăţirile de atâta timp promise dar amânate ad Calendas Femei celibatare. —lătt'O administraţie publeă din Franţa funcţionarele necăsătorite au setat să se scrie, pe orice hârtie, alături de numele lor, „femei celibatare“. Faptul apare foarte logic, tot loc de a fi denumite fete (cuvânt prea echivoc) sau Ute bătrâne (cuvăut Insultător), sună mai frumos, mai măgulitor şi mai respectos „femei celibatare“; şi apoi, această adăogire la carta de vizită sugerează toate probabilităţile şi toate evocaţiunile de olăr sentimental. Nu vi se pare ? Şi deoarece în ordinea firească a lucrurilor există clasarea finteior în mod toeiăl şi omenesc, ni se pare evident de dreaptă cererea celor tăreia funtionare suflete delicate, rămasa fără an tovarăș of tetal. De acea am sfătui ca cererea să fie generală, la toate institutlanii de stat prl aie, de pretutindeni. Ar fi un nou progres în drumul spre egalatea sexelor Femei sau barbari au deopotriv dreptul să-şi păstreze libertatea rămânând necăsătoriţi egalitatea trebue să existe oriunde. ACTUALITATI DIN AFARA Acord între Rusia şi Vatican Bucureşti.— Ziarul „Tribuna“ din Roma află că un acord a fost încheiat între Cicain şi delegatul Sfatului Scaun. Rusia se obligă a lăsa libertatea cultului şi a protegui misiunile catolice din Buda. Iar Vaticanul renunţă a mai face vreo obiecţiune privitor la confiscarea bunurilor eclesiastce. NOUA LEGE A CHIRIILOR Ultimele observaţiini de d. C. M. CLIMESCU avocat fost membru la Curtea de Apel O importantă excepţiune la dreptul de evacuare al chiriaşilor îl face legea pentru proprietarul care, având mai multe imobile înainte de 23 Aprilie 1916, şi-a vândut sau închiriat unele din ele după această dată, imobile în care ar fi putut locui, râmânându-i numai imobilul din care ar voi astăzi să evacueze pe chiriaşi. Aceşti proprietari nu beneficiază de dreptul de a evacua pe chiriaş. Dispoziţia aceasta a legii este cam încâlcită şi merită oare-care atenţiune. Mai întâiu, în ce priveşte faptul de a fi vândut un alt imobil din localitate, după 23 Aprilie 1916, în care ar fi putut locui, situaţia este lmpede. In atare caz nu va putea evacua pe chiriaşul imobilului ce i-a rămas nevândut. Chestiunea este mai puţin limpede, pentru cazul când ar fi închiriat un alt imobil după data arătată de lege. Aceasta presupune că proprietarul avea cel puţin două imobile în localitate, pe care le-a închiriat pe amândouă. Dacă închirierea unuia din ele este anterioară lui 23 Aprilie 1916, iar cea de a doua este posterioară, proprietarul nu va putea evacua pe chiriaşul anterior, pentru motivul că intră în excepţia legii: acela da a fi închiriat un alt imobil după 23 Aprilie 1916. Dar pe chiriaşul posterior, adică pe acela căruia i-a închiriat după 23 aprilie 1916? Pe acesta îl va putea evacua ? Socotim că da, căci acest chiriaş nu-i va putea opune proprietarului excepţia din lege. Celălalt imobil al proprietarului fiind închiriat înainte de 23 Aprilie 1916, el nu intră în cadrul dispoziţiei excepţionale a legii. Chestiunea devine şi mai anevoioasă pentru cazul când ambele imobile ale proprietarului au fost închiriate după 23 Aprilie 1916. Aci ambii chiriaşi ar putea opune proprietarului excepţia: „nu mă poţi „evacua, căci mai ai un alt „imobil, în care ai fi putut lo „cui, şi totuş l’ai închiriat dupa 23 Aprilie 1916. Aşa zice „legea“. Nu credem că aceasta să fi fost intenţia legiuitorului. In atare caz, socotim că trebue făcută aceiaş distincţiune ca în cazul când unul din imobile ar fi fost închiriat înainte de 1916. Adică, chiriaşul posterior va putea fi evacuat, cel anterior nu înţelegem posterior şi anterior unul faţă de celalt, adică ambele contracte fiind încheiate după23 Aprilie 1918, unul este mai vechiu decât altul. Şi raţiunea pentru care susţinem aceasta este că numai chiriaşul mai vechi ar putea ţine proprietarului Continuarea in pag. IIa fanţi. Ba chiar, printre femei sunt şi batalioane de asalt. In al doilea rând, se remarcă împărţirea cadrelor ofiţereşti pe clase sociale, din punctul de vedere al provenienţei. Din totalul ofiţerilor, 12 la sută sunt recrutaţi dintre muncitorii orăşeneşti, şi 68 la sută dintre ţărani, ceia ce dovedeşte că spiritul comunist a pătruns la sat», cel puţin în direcţia politică, dacă nu în acea economică. Instrucţia militară a cadrelor ofiţereşti este şi ea apreciabilă, considerând după faptul că 10 la sută din ofiţeri sunt formaţi în şcolile militare roşii, 13 la sută sunt avansaţi din front, 22 la sută sunt aleşi dintre acei care au fost numiţi în armata ţaristă în timpul marelui război, şi 5 la sută sunt vechiofiţeri dinainte de 1914. Numai 6 la sută din 10 .