Opinia, iunie 1922 (Anul 18, nr. 4504-4527)
1922-06-11 / nr. 4511
Astasi tu matineuri la 3 şi 5 jum. şi seara la 3 jum. Succes Enorm Triumfal succes fară precedent luna $1 sala Cinema MODERN Cel mai grandios eveniment cinematografic OUA ORFELINE Nemuritoarea tragedie a lui Alfred D’enery autorul grandioasei feerii FAUST. Marele şi cel mai răsunător succes al Teatrulu Natural. Una din cee mai puternice drame ce a cunoscut ecranul cinematografie. Cei mai de seamă artişti de pe scenele celor mai mari teatre din lume in frunte cu d-na OLGA BENETTI o figură dramatică cu reputaţiune mondială interpretează magistral această grandioasă tragedie. 5 acte mari , urmează apoi cea mai senzaţională actualitate a timpului CONFERINŢA DE LA GENOVA şi tratatul secret de la Rapalo cinematografare fidelă la faţa focului făcută cu mari sacrificii de Cassa Pathé. Delega ide: franceze, engleze, belgiene, italiene, arpertoane, germane, austriace, etc. Delegaţia rusă (Sovietele), Rakovsky, Lenin, Litviacff, Cîperin, etc. Delegaţia română în frunte cu d. prim-ministru I. I. C. Brătianu. Programul mai cuprinde si mai brilianta comede la 2 acte cu neîntrecutul Zgoto Monopol Sarpic Grădina $1 sala Cinema ELISABETA Astăzi Vineri 9 Ionie Opera complertft Nou Madame RECAMIER superba dramă in 6 acte. Ia primul rol— D ra FERN fttlDBU — cea mai frumoasă femee din lume, dansatoarea excelentă, cea mai distinsă artistă dramatică, rivala d rei Francesca Bertiai. D ra Fern Andra reapare pe ecran dupa o lipsă de 5 ani. Acţiunea zguduitoare a dramei e o reconstituire fidelă din epoca lui Napoleon. Apar pe ecran: Mme Bernard, Barras, tragedianul Talma, Josephine de Beaubareais, Napoleon Bonaparte primul consul apoi marele impărat al Franţei, etc. Redarea exactă a epocei, excelenta interpretare de către cei mai mari maeştri ai scenei moderne, fascinatoarea apariţie a drei Fern Andra şi acţiunea însăşi de o putere fără seamăn dau farmec şi splendoare acestei desfăşurări. La Bucureşti acest film s’a reprezentat 7 săptămâni consecutive la Select şi Apolo cele mai principale săli de acolo. Adaos la program : Serbările din timpul decorărei oraşului Bucureşti de către trimisul Regelui Italiei şi o splendidă comedie complectează programul. Ca începere de Mercuri 14 Iunie filmul Mme Repamer rulează la cinema Lux din Botoşani. Zilnic 2 reatineuri la ora 3 si 5 juni. Seara in grădină. A3tazi VINERI 9 Iunie până Duminică 11 Iunie va continua să ruleze Grădina si sala Sidoll A30zi VINERI 9 Iunie până Duminică 11 I Şapte ani de nenorocire (Sept ana de malheur). In rolul principal Max Linder regele râsului, comedie /audevilie în 5 acte. Nou producţie a anului 1921, ultima, în Capitală a rulat 6 săptămâni neintrerupt. — Cu începere de Luni cel mai frumos film de salon Fructul oprit (Le fruit defendu) jucat de Prscila Dean din Fecioara din Stambul şi Mildred Harris Chaplin cunoscută din Don Juan Modern. In curând Mistena Ridiului, D. Daesdrost la Iaşi Banchetul Comunei în onoarea ministrului Franţei După elegantul banchet dat de Lutetia, a urmat ori bancheta dat de comună la onoarea d-lui Daeachuer, care, prin cuvântările rostite, a luat chiar popo’ţii arandioase. Ban-hatul a avat loc in sala de sos a restaurantului Traian, dacă un menu bogat fi bifl» servit. ^ Muzica intonl imnul francei şi ministrul Franţei ?s’ face intrarea, primit In aplauze sgomotolate de toţi comesenii, pe cari azi li cunoştea mal pe toţi. • Au luat parte d-nii: Eugen Herovanu, Generalul Zadio, generalul Tomoroveanu, general Gheroulescu generalul Sava Goio, colonel Tules, colonel Barcă, dr. Ant. Georgien, Bulgara. Euges Peit, C. Meissner, Chirieoglo, dr. Demetriade, Vasile Volos, Gr. Teodoro,David Racoviţă, Eraclide, Kassim, Da ■ bonvile, Valerid Iordăchescu, Josaf Găvănescul, Brata Paul Bujor, dr. Erculoglu, Butaş, Popovici, Tafrali, Albert Ghica, Sibi, de Moricaad, Gh. Scutura, Al. Gheorghiu, Coroi, Şerban, Ridolf S’ţa, Borces, V. Boţâreanu, Mircea Herovanu, M. Later și Max Csarman. Masa s treent In chipul cal mai «dlmat,$ D Eugen Herovanu ridică primai ta«*t fi salată pa distinsul oaspe fu numele Isfulai. lașul — si ca președintele comisiei interimare, a fost in totdeauna leagănul dragostei pentru Franta. In trecat na-am adăpat la cultura franceză, limba generosului popor era şi a noastră, iar coli ne îndeletniceam cu actorii francezi, aveam la Iaşi o mare colonie franceză. laşul era sufletit,dragostai pentru Franţ». Era o epocă frumoasă. A urmat o epocă mai puţin caracteristică dar când a isbucnit marele război pentru drepturile popoarelor In Iaşi e’au concentrat dragostea şi sângele întregului popor român neutru gloria poporului francez şi ilustra armate franceză şi-au versat generos sângele alătuiea de bravii noştri soldaţi. Şi acam la urmă a venit pacea, care din □du a accentuat legătura strânsă latre ambele popoare, unite pe vaci intr’o dragoste comună. Wilhelm Kühler, Remscheid Terestrae pentru gatere, ferestrae circulare, precum şi diferite ferestrae Reprezentant şi depozitar pentru BUCOVINA, MOLDOVA şi BASARABIA, D. KRAESSEL, Cernăuţi Birou technic pentru mori, articole pentru fabrici de cherestea şi orice articole pentru industrii Depozit special de articole technice, industriale și instrumente de tot felul. Depurativul Regenerator Salpariu Cel mai puternic depuntiv vegetal recomandat de toată lumea medicală contra maladiilor: gută, litioză ronalit, boli de piele, eoseme, boli sifilitice, etc. şi în orice afecţiuni ale sângelui viciat. Depozitul general: FARMACIA Dr. KONYA—Iaşi Se trimite contre-ramburs în toată ţara OPINIA ru pierderea vedetei, ca să nu fie tentat să dateze şi alt oraş cu o maşinărie rivală. Asta este legenda! E de mirare că maestrul n’a fost ars de viu, ca vrăjitor pa vremea aceia, căci ceasornicul său nu arată numai orele ; el punea în mişcare în diferite ceasuri ale zilei, o procesiune de sfinţi, care defilau înaintea sfintei Fecioare, patroana cetăţei. El arăta lunile, săptămânale, zilele şi la ora prânzului, cocoşul de aramă ce- I surmoara, înceapea să-şi desfracă aripile imense şi să cânte f triumfător admirabilul său cu I curigu! în timp ce toate timbrele răsunau. Acest admirabil aparat a mers timp de 215 ani şi s-a oprit paralizat în anul 1789. Cei mai savanţi specialişti au fost chemaţi în consultaţie, dar au pierdut vremea în zadar : orologiul maestrului Josias era mort de bătrâneţe, după cum murise şi ceasornicul precedent şi a cărui sonerie se auzise pentru ultima oară în 1517, după o,sută nouăzeci şi cinci de ani de viaţă. Se socotea că două secole, era extrema longevitate la cara putea aspira un ceasornic. Desolaţia în 1789, fu mare la Strasburg şi în toată Alsacia când se auzi de moartea minune a maestrului Josias. Dacă nimic nu e mai melancolic, ca un ceas care nu merge, e ridicul să nu laşi să defileze venerabilul cortegiu. Cocoşul mai ales, cocoşul cu aripile lăsate în jos şi cu gâtlejul mut consternau pe obişnuiţii de la ora prânzului. Această imobilitate, această atonie, se considera ca un rău augur şi în fiecare zi mulţimea neliniştită se aduna împrejurul catedralei, sperând că un miracol, va face să reînvie vechea maşină. Miracolul nu se producea, cocoşul se încăpăţâna să nu cânte, iar sf. Fecioară în zadar aştepta salutul păpuşilor simbolice. Nu mai era o ilusie pentru nimeni; orologiul fermecat, gloria cetăţei era de trasat, ca şi un vulgar cucu, şi nici o putere omenească nu putea să-l reînvieze. In numărul celor curioşi pe care evenimentul îi întristase, un tânăr din Strasburg de 13 ani se arăta foarte mâhnit, cînd toţi îşi luară nădejdea, când catastrofa fu definitivă, singur acest copil nu se putea consola. Multă vreme şezu adâncit în contemplarea maşinei tăcute şi parcă voia să-i pătrundă secretul. Intr’o zi, după o lungă meditare, ridică fruntea şi zise misterios celor din jurul său : Eu voi face să cânte cocoşul! Cei care-l auziră* dădură din umeri râzând de pretenţiile acestui copilandru ! Se numea Jean Baptiste Schwilgné. Şi nu era nici băiatde ceasornicar nici de mecanic. Tatăl său ocupa un modest post în intendenţă şi Jean se credea destinat a urma cu modestie aceiaş carieră. Din ziua în care s’a oprit ceasornicul, micul Schwilgne petrecea recraţiile şi vacanţiile sale cu tăerea micilor bucăţi de fier, să facă rotiţe, să le ascută cu pila, exercitându-le neîntrerupt şi fără nici o îndrumare, cu constituirea de mici mecanisme. Survenind „teroarea“, tatăl său dat afară din slujbă, se vede obligat să se refugieze la Selestat... Fost subaltern la intervenţă este considerat ca un rest impus de vechiul regim, declarat suspect şi închis. Cu mult curaj, Jean se duce să pledeze cauza tatălui său, pe lângă agentul naţional, dar acesta nici nu voia nici să-l audă. Cu o vie emoţiune îşi deschide inima şi-şi desveleşte toata visurile sale. Dacă liberezi pe tatăl meu, am să fac si cânte cocoşul! — „Pieide aici drace“, îi răspunse agentul naţional, care se vede nu era Alsacian, căci altfel sar fi mişcat, acest argument. Tânărul Schwilgné, era obsedat de ambiţiosul său proiect. Şi la vârsta când imaginaţia vagabondează, a lui era ancorată de această nebună ideie, care data din copilărie. El se angajează la vârsta de 16 ani în artileria strasburgeză şi dintre toţi soldaţii acestei arme de elită, nimeni nu mergea mai des la catedrală să asculte sfânta leturghie ca tânărul Schwilgn. Nu că era prea credincios, dar ca să supravegheze ceasornicul şi să constate cu bucurie că scapă devastatorilor revoluţionari, graţie dragostei celor din Strasburg pentru vechiul lor Münster. Uraganul trecând, Jean se reîntoarce la părinţii săi In Selestat şi se stabileşte ceasornicar, fără alte studii decât vechile sale încercări de odinioară. Nimeni nu era mai conştiincios lucrător ca el. Imediat e asaltat de o clientelă numeroasă. Tot oralul stimează şi onorează pe acest tânăr model, pe care îl văd seara Îndărătul perdelei lucrând până târziu noaptea! Schwilgné lucrează în taină la marea sa operă. Şi se miră lumea de via a monahală pe care o ducea acest tânăr cu maniere elegante, amabil şi spiritual, realizând tipul frumosului cavaler şi al omului de salon. Cuvântarea d-lui Herovane, ce cu greu sa poate rezumi la câteva cuvinte, a produs o impresie adâncă şi a mişcat pe d. Daisrhner până la lacrimi. După ce Închină pentru oaspe, d. Herovanu amintite că azi sa serbează oistoria Principesei Mirioara, şia favii pentru tânăra pereche şi dinastie, —■ căci zice d. Herovanu, fericirea lor e şi fericirea noastră. D. Doeshner, cu o vădită emoţie, zice că e greu de a râs pânde la o cuvântare atât de frumoasă ca cea rostită de primarul oraşului. Aminteşte doi roiţi laşului în timpul râsboilui Ii spune că au fost multe zile la Paris, când francezii nu se interesau decât de ştirile din Iaşi. Dragostea intre ambele popoare vt tril, pe utca că asta un suflet şi o rasă- Şi atracgem Irgiturile cât mai mult In capitală se pot vedea de toate, dar nidici ca In Iaşi, nu am putut să-mi dau seama mai bine de sufletul poporului român. Am găsit o muncă intelectuală intensă, cu mii de student! Profesorii au acuma el lasuşi putinţa de a şi complecta cunoştinţele, nu de la alţii dar din Însuşi cu tura poporului roman Am fost fericit constatănd munca miilor de atodenţi. Viitorul Iaşului va fi din ce In ce mai frumos. Ţara românească a trecut prin clipte grele, — dar aşteaptă un atrilucit viitor, mulţumiţi poporului sin, al muncei te depune culturei sale şi al armatei sale glorioase, aprâtoarea patriei. Azi prin căsătoria dela Bslgrad, atât de buna vizetă In Franţa, se comentează noi legături de vitalitate pentru popor român, care poate conta pe dragostea mereu crescândă a poporului francez, Termin, cerând ca întreaga azbenţă să se unescă cu strigătul : Trăiască România- Azistenţi ovaţionează pe d. Darschuer. D. Paul Bujor, amhtrsta de cultura franceză de care s'a adapat intelectualtatea români, dar nu treble u'tită dragolitea, tărănimei noastre, caro la *•**' fcuslâJ®, sanoafte *b raţe, copatată cu bnlmtă pretai re vu irea la Iaş^L» m Itului Franţei, vizită pe card« runda» o vor uita, na ales este pentru Întâia oară când an Io laşiţi ea că nu piră ^ !. d Daesangajametoul, de a veni cât mai des la Iaşi. * In convorbiri plăcuta, an trecut două ore, d. Daeschner deapărţindu-se cu greu de ieşeni. Ban Informaţii * Cursul schimbului pe ziua de astăzi: Francul francez, lei 13,49; lira engleză 666; lira italiană 7,75; coroana cehoslovacă 2,90; dolarul 149; marca germană bani 53 şi juni ; marca poloneză bani 3,86; coroana austriacă bani 1,09. Aflăm cu deosebită părere de rău, despre * încetarea din viaţă, numai după câteva zi e de suferinţă a d-nei Olguţa Popovici, distinsa artistă a teatrului naţional. Condoleanţele noastre întristatei familii, ECOURI — D-niiN. Ionescu şi Gr. Roiu institutori, vor face şi anul acestacurs depregătire pentru concursul da admitere în şcoalele secundare (externate şi internate), înscrierile se fac zilnic la cancelaria şcoalei primare M. Cogălniceanu (str. Lascar Catargi 33) până la finele lunei curente. — La Croitoria şi Postăvăria A. I. R 'zenblum str. Ştefan cel Mare 23 au sosit covercolaturi în în diferite nuanţe şi Frai Chairacloth (Fresco) veritabil, recomandabile ca fiind cele mai hgienice, uşoare şi portative costume de vară. — IMPORTANT pentru comercianţi care au de adus mărfuri din Germania şi mai ales din Berlin. „Intercontinentala“ Societatea anonimă pentru transporturi, fostă Set W. Hoffman, aduce la cunştinţa celor interesaţi, că întreţine un serviciu regulat de transporturi din Berlin spre România, cu o durată de transport garantată, de 25 zile. Informaţiuni la sucursala din CERNAUTF, Herengasse No 31. * — S’a reînceput exploatarea renumitei ape minerale purgative de la Breazu-Iaşi. Comenzi se primesc la farmacia Dr. Konya Iaşi. — Se aduce la cunoştinţă onor public, că ceasornicăria Fraţii Tischler, Iaşi str. Ştefan cel Mare 33, CUMPĂRĂ briliante şi obiecte de ocazie, de aur, argint şi platină, oferind preţurile cele mai mari. — Şosete toate mărimile şi culorile Lei 12 perechea la Magazinul Noutăţilor ,Iaşi Str. Alexandri 11 peste gram de Primărie. — Deliciosul oţet de vin natural se vinde cu 6 lei litrul la Magazinul de coloniale şi delicatese şi băuturi spirtoase Solomon Blumer Iaşi, str. I. C. Brătianu 172,lăngă Hotel Binder). — Doriţi să fiţi elegant ! Aceasta o puteţi obţine vizitând numai Croitoria Civilă a Marelui Magazin „Derby“ din str. Lăpuşneanu No. 30 care execută lomenzi, după ultima creaţie a Casei Daroux-Paris. Bogat asortiment de stofe engleze. Zilnic transporturi noi de articole de galanterie şi Mode. Preţuri extrem de avantajoase. — Bodega „Dealul Pandulu Solomon Blumer—Iaşi str. C. Brătianu 172 (lângă Binder) vinde pentru “’aa . peţurile cele rea*U3e 71" nuri din cei anumite podgorii ^ ţară. Vizitaţi SMj £ vg învinge. Se trunefce şi ja ^enaiorin. (Sfârșitul mâne), Eugenia col. Caloenescu DOCTORUL Jacons Goldner fost Asistent Universitar - BOLI DE COPII -