Opinia, iunie 1922 (Anul 18, nr. 4504-4527)

1922-06-11 / nr. 4511

Astasi tu matineuri la 3 şi 5 jum. şi seara la 3 jum. Succes Enorm Triumfal succes fară precedent luna $1 sala Cinema MODERN Cel mai grandios eveniment cinematografic OUA ORFELINE Nemuritoarea tragedie a lui Alfred D’enery autorul grandioasei feerii FAUST. Marele şi cel mai răsunător succes al Teatrulu Natur­al. Una din ce­e mai puternice drame ce a cunoscut ecranul cinematogra­fie. Cei mai de seamă artişti de pe scenele celor mai mari teatre din lume in frunte cu d-na OLGA BENETTI o fi­gură dramatică cu reputaţiune mondială interpretează magistral această grandioasă tragedie. 5 acte mari , urmează apoi cea mai senzaţională actualitate a timpului CONFERINŢA DE LA GENOVA şi tratatul secret de la Rapalo cinematograf­are fidelă la faţa focului făcută cu mari sacrificii de Cassa Pathé. Delega ide: franceze, en­­gleze, belgiene, italiene, arpertoane, germane, austriace, etc. Delegaţia rusă (Sovietele), Rakovsky, Lenin, Litviacff, Cîperin, etc. Delegaţia română în frunte cu d. prim-ministru I. I. C. Brătianu. Programul mai cu­prinde si mai brilianta comed­e la 2 acte cu neîntrecutul Z­goto Monopol Sarpic Grădina $1 sala Cinema ELISABETA Astăzi Vineri 9 Ionie Opera complertft Nou Madame RECAMIER superba dramă in 6 acte. Ia primul rol— D­ ra FERN fttlDBU — cea mai frumoasă femee din lume, dansatoarea excelentă, cea mai distinsă artistă dramatică, rivala d rei Francesca Bertiai. D ra Fern Andra reapare pe ecran dupa o lipsă de 5 ani. Acţiunea zguduitoare a dramei e o reconstituire fidelă din epoca lui Napoleon. Apar pe ecran: M­me Bernard, Barras, tragedianul Talma, Joseph­ine de Beaubareais, Napoleon Bonaparte primul consul apoi marele impărat al Franţei, etc. Redarea exactă a epocei, excelenta interpretare de către cei mai mari maeştri ai sce­nei moderne, fascinatoarea apariţie a d­rei Fern Andra şi acţiunea însăşi de o putere fără seamăn dau farmec şi splendoare acestei desfăşurări. La Bucureşti acest film s’a reprezentat 7 săptămâni consecutive la Select şi Apolo cele mai principale săli de acolo. Adaos la program : Serbările din timpul decorărei oraşului Bucureşti de către trimisul Regelui Italiei şi o splendidă comedie complectează programul. Ca începere de Mercuri 14 Iunie filmul Mme Repamer rulează la cinema Lux din Botoşani. Zilnic 2 reatineuri la ora 3 si 5 juni. Seara in grădină.­ A3tazi VINERI 9 Iunie până Duminică 11 I­unie va continua să ruleze Grădina si sala Sidoll A30zi VINERI 9 Iunie până Duminică 11 I Şapte ani de nenorocire (Sept ana de malheur). In rolul principal Max Linder regele râsului, comedie /audevilie în 5 acte. Nou producţie a anului 1921, ultima, în Capitală a ru­lat 6 săptămâni neintrerupt. — Cu începere de Luni cel mai frumos film de salon Fructul oprit (Le fruit defendu) jucat de Pr­scila Dean din Fecioara din Stambul şi Mildred Harris Chaplin cunoscută din Don Juan Modern. In curând Misten­a Ridiului, D. Daesdrost la Iaşi Banchetul Comunei în onoarea ministrului Franţei După elegantul banchet dat de Lutetia, a urmat ori ban­cheta­ dat de comună la onoa­rea d-lui Daeachuer, care, prin cuvântările rostite, a luat chiar p­opo’ţii arandioase. Ban-hatul a avat lo­c in sala de sos a restaurantului Traian, dacă un menu bogat fi bifl» servit. ^ Muzica intonl imnul francei şi ministrul Franţei ?s’ face in­trarea, primit In aplauze sgo­­motolate de toţi comesenii, pe ca­ri azi li cunoştea mal pe toţi. • Au luat parte d-nii: Eugen Herovanu, Generalul Zadio, ge­neralul Tomoroveanu, general­ Gheroulescu generalul Sava Go­­io, colonel Tules, colonel Bar­că, dr. Ant. Georgien, Bulga­ra. Euges Pe­it, C. Meissner, Chiri­eoglo, dr. Demetriade, Va­sil­e Volos, Gr. Teodoro,Dav­id Racoviţă, Eraclide, Kassim, Da ■ bonvi­le, Valerid Iordăchescu, Josaf Găvănescul, Brata Paul Bujor, dr. Erculoglu, Butaş, Popovici, Tafrali, Albert Ghica, Sibi, de Moricaad, Gh. Scutura, Al. Gheorghiu, Coroi, Şerban, Ridolf S’ţa, Borces, V. Boţâ­­reanu, Mircea Herovanu, M. La­ter și Max Csarman. Masa s treent In chipul cal mai «dlmat,$ D Eugen Herovanu ridică pri­mai ta«*t fi salată pa distinsul oaspe fu numele Isfulai. lașul — si ca președintele co­misiei interimare, a fost in tot­deauna leagănul dragostei pen­tru Franta. In trecat na-am adăpat la cul­­tura franceză, limba generosu­lui popor era şi a noastră, ia­r coli ne îndeletniceam cu acto­rii francezi, aveam la Iaşi o mare colonie franceză. laşul e­­ra sufletit,dragostai pentru Fran­­ţ». Era o epocă frumoasă. A ur­mat o epocă mai puţin carac­­teristică dar când a isbucnit ma­rele război­ pentru drepturile popoarelor In Iaşi e’au concen­trat dragostea şi sângele între­gului popor român neutru gloria poporului francez şi ilustra ar­mate franceză şi-au versat ge­neros sângele alătuiea de bra­vii noştri soldaţi. Şi acam­ la urmă a venit pacea, care din □du a accentuat legătura strân­să latre ambele popoare, unite pe vaci intr’o dragoste comună. Wilhelm Kühler, Remscheid Terestrae pentru gatere, ferestrae circulare, precum şi diferite ferestrae Reprezentant şi depozitar pentru BUCOVINA, MOL­DOVA şi BASARABIA, D. KRAESSEL, Cernăuţi Birou technic pentru mori, articole pentru fabrici de cherestea şi orice articole pentru industrii Depozit special de articole technice, industriale și instrumente de tot felul. Depurativul Regenerator Salpariu­ Cel mai puternic depuntiv vegetal recoman­dat de toată lumea medicală contra maladi­ilor: gută, litioză ronalit, boli de piele, eo­­seme, boli sifilitice, etc. şi în ori­ce afecţi­uni ale sângelui viciat. Depozitul general: FARMACIA Dr. KONYA—Iaşi Se trimite contre-ramburs în toată ţara OPINIA r­u pierderea vedetei, ca să nu fie tentat să dateze şi alt oraş cu o maşinărie rivală. Asta este legenda! E de mirare că maestrul n’a fost ars de viu, ca vrăjitor pa vremea aceia, căci ceasornicul său nu arată numai orele ; el punea în mişcare în diferite ceasuri ale zilei, o procesiune de sfinţi, care defilau înaintea sfintei Fecioare, patroana ce­­tăţei. El arăta lunile, săptă­mânale, zilele şi la ora prân­zului, cocoşul de aramă ce-­ I surmoara, înceapea să-şi des­­f­racă aripile imense şi să cânte f triumfător admirabilul său cu­ I curigu! în timp ce toate tim­brele răsunau. Acest admirabil aparat a mers timp de 215 ani şi s-a oprit paralizat în anul 1789. Cei mai savanţi specialişti­­ au fost chemaţi în consultaţie, dar au pierdut vremea în za­dar : orologiul maestrului Jo­­sias era mort de bătrâneţe, după cum murise şi ceasorni­cul precedent şi a cărui sone­rie se auzise pentru ultima oară în 1517, după o­,sută nouă­zeci şi cinci de ani de viaţă. Se socotea că două secole, era extrema longevitate la cara­ putea aspira un ceasornic. Desolaţia în 1789, fu mare la Strasburg şi în toată Alsacia când se auzi de moartea mi­nune a maestrului Josias. Dacă nimic nu e mai melancolic, ca un ceas care nu merge, e ri­­dicul să nu laşi să defileze venerabilul cortegiu. Cocoşul mai ales, cocoşul cu aripile lăsate în jos şi cu gâtlejul mut consternau pe obişnuiţii de la ora prânzului. Această imobilitate, această atonie, se considera ca un rău augur şi în fiecare zi mulţimea neliniştită se aduna împrejurul catedralei, sperând că un mi­racol, va face să reînvie vechea maşină. Miracolul nu se producea, cocoşul se încăpăţâna să nu cânte, iar sf. Fecioară în zadar aştepta salutul păpuşilor sim­bolice. Nu mai era o ilusie pentru nimeni; orologiul fer­mecat, gloria cetăţei era de­ trasat, ca şi un vulgar cucu, şi nici o putere omenească nu putea să-l reînvieze. In numărul celor curioşi pe care evenimentul îi întristase, un tânăr din Strasburg de 13 ani se arăta foarte mâhnit, cînd toţi îşi luară nădejdea, când catastrofa fu definitivă, singur acest copil nu se putea consola. Multă vreme şezu a­­dâncit în contemplarea maşinei tăcute şi parcă voia să-i pă­trundă secretul. Intr’o zi, după o lungă meditare, ridică frun­tea şi zise misterios celor din jurul său : Eu voi face să cânte cocoşul! Cei care-l auziră* dădură din umeri râzând de pretenţiile a­­cestui copilandru ! Se numea Jean Baptiste Schwilgné. Şi nu era nici băiat­­de ceasornicar nici de mecanic. Tatăl său o­cupa un modest post în inten­­denţă şi Jean se credea des­tinat a urma cu modestie a­­ceiaş carieră. Din ziua în care s’a oprit ceasornicul, micul Schwilgne petrecea recraţiile şi vacanţiile sale cu tăerea micilor bucăţi de fier, să facă rotiţe, să le ascută cu pila, e­­xercitându-le­ neîntrerupt şi fă­ră nici o îndrumare, cu consti­­­­tuirea de mici mecanisme. Survenind „teroarea“, tatăl său dat afară din slujbă, se vede obligat să se refugieze la Selestat... Fost subaltern la in­ter­venţă este considerat ca un rest impus de vechiul regim, declarat suspect şi închis. Cu mult curaj, Jean se duce să pledeze cauza tatălui său, pe lângă agentul naţional, dar acesta nici nu voia nici să-l audă. Cu o vie emoţiune îşi deschide inima şi-şi desve­­leşte toata visurile sale. Dacă liberezi pe tatăl meu, am să fac si cânte cocoşul! — „Piei­­de aici drace“, îi răspunse agentul naţional, care se vede nu era Alsacian, căci altfel sar fi mişcat, acest ar­gument. Tânărul Schwilgné, era ob­sedat de ambiţiosul său proi­ect. Şi la vârsta când imagina­­ţia vagabondează, a lui era ancorată de această nebună ideie, care data din copilărie. El se angajează la vârsta de 16 ani în artileria strasburge­­ză şi dintre toţi soldaţii aces­tei arme de elită, nimeni nu mergea mai des la catedrală să asculte sfânta leturghie ca tânărul Schwilgn.­ Nu că era prea credincios, dar ca să su­pravegheze ceasornicul şi să constate cu bucurie că sca­pă devastatorilor revoluţionari, graţie dragostei celor din Stras­burg p­entru vechiul lor Mün­ster. Uraganul trecând, Jean se reîntoarce la părinţii săi In Selestat şi se stabileşte cea­sornicar, fără alte studii de­cât vechile sale încercări de odinioară. Nimeni nu era mai conştiincios lucrător ca el. Ime­diat e asaltat de o clientelă numeroasă. Tot oralul stimea­ză şi onorează pe acest tânăr model, pe care îl văd seara În­dărătul perdelei lucrând până târziu noaptea! Schwilgné lucrează în taină la marea sa operă. Şi se miră lumea de via a monahală pe care o ducea acest tânăr cu maniere elegante, amabil şi spiritual, realizând tipul fru­mosului cavaler şi al omului de salon. Cuvântarea d-lui Herovane, ce cu greu sa poate rezumi la câte­va cuvinte, a produs o im­­presie adâncă şi a mişcat pe d. Daisrhner până la lacrimi. După ce Închină pentru oas­­pe, d. Herovanu amint­ite că azi sa serbează ois­toria Prin­cipesei Mirioara, şi­­a favii pen­­tru tânăra pereche şi dinastie, —■ căci zice d. Herovanu, ferici­rea lor e şi fericirea noastră. D. Does­hner, cu o vădită e­­moţie, zice că e greu de a râs pânde la o cuvântare atât de frumoasă ca cea rostită de pri­marul oraşului. Aminteşte doi ro­iţi laşului în ti­mp­ul râsboi­lui Ii spune că au fost multe zile la Paris, când francezii nu se inte­resau de­cât de ştirile din Iaşi. Dragostea intre ambele popoa­re vt tril, pe utca că asta un suflet şi o rasă- Şi atracgem Irgiturile cât mai mult In ca­pitală se pot vedea de toate, dar nid­ici ca In Iaşi, nu am putut să-mi dau seama mai bi­ne de sufletul poporului român. Am găsit o muncă intelec­tuală intensă, cu mii de student!­ Pro­fesorii au acuma el lasuşi pu­­tinţa de a şi complecta cunoş­tinţele, nu de la alţii dar din Însuşi cu tura poporului roman Am fost fericit constatănd mun­ca miilor de atodenţi. Viitorul Iaşului va fi din ce In ce mai frumos. Ţara românească a trecut prin clipte grele, — dar aşteaptă un atrilucit viitor, mulţumiţi popo­rului sin, al muncei te depune culturei sale şi al armatei sale glorioase, ap­râtoarea patriei. Azi prin căsătoria dela Bsl­­­­grad, atât de buna vizetă In­­ Franţa, se comentează noi le­gături de vitalitate pentru po­por­ român, care poate conta pe dragostea mereu crescândă a poporului francez, Termin, cerând ca întreaga azb­enţă să se unesc­ă cu stri­gătul : Trăiască România- Azistenţi ovaţionează pe d. Darschuer. D. Paul Bujor, amhtrsta de c­ultura franceză de care s'a a­­dapat intelectualtatea români, dar nu treble u'tită dragolitea, tărănimei noastre, caro la *•**' fcuslâJ®, sanoafte *­b­­ raţ­e, copatată cu bnlmtă pre­tai re vu irea la Iaş^L» m Itu­­lui Franţei, vizită pe card« ru­nd­a» o vor uita, na ales este pentru Întâia oară când an Io laşi­ţi ea că nu piră­ ^ !. d Daes­angajametoul, de a veni cât mai des la Iaşi. * In convorbiri plăcuta, an tre­cut două ore, d. Daeschner dea­­părţindu-se cu greu de ieşeni. Ban Informaţii * Cursul schimbului pe ziua de astă­zi: Francul francez, lei 13,49; lira engleză 666; lira italiană 7,75; coroana cehoslovacă 2,90; dolarul 149; marca germană bani 53 şi juni ; marca poloneză bani 3,86; coroana austriacă bani 1,09.­­ Aflăm cu deosebită pă­rere de rău, despre * încetarea din viaţă, numai după câte­va zi e de suferinţă a d-nei Olgu­­ţa Popovici, distinsa artistă a teatrului naţional. Condoleanţele noastre întris­tatei familii, ECOURI — D-nii­­N. Ionescu şi Gr. Roiu institutori, vor face şi a­­nul acesta­­curs de­­pregătire pentru concursul da admitere în şcoalele secundare (exter­nate şi internate), înscrierile se fac zilnic la cancelaria şcoa­­lei primare M. Cogălniceanu (str. Lascar Catargi 33) până la finele lun­ei curente. — La Croitoria şi Postă­vă­­ria A. I. R 'zenblum str. Ştefan cel Mare 23 au sosit covercol­aturi în în diferite nuanţe şi Frai Chairacloth (Fresco) veri­tabil, recomandabile ca fiind cele mai h­gienice, uşoare şi portative costume de vară. — IMPORTANT pentru co­mercianţi care au de adus măr­furi din Germania şi mai ales din Berlin. „Intercontinentala“ Societa­tea anonimă pentru transpor­turi, fostă S­et W. Hoffman, aduce la cun­ştinţa celor in­teresaţi, că întreţine un servi­ciu regulat de transporturi din Berlin spre România, cu o du­rată de transport garantată, de 25 zile. Informaţiuni la su­cursala din CERNAUTF, He­rengasse No 31. * — S’a reînceput exploata­­rea renumitei ape minerale purgative de la Breazu-Iaşi. Comenzi se primesc la far­macia Dr. Konya Iaşi. — Se aduce la cunoştinţă onor public, că ceasornicăria Fraţii Tischler, Iaşi str. Ştefan cel Mare 33, CUMPĂRĂ brili­ante şi obiecte de ocazie, de aur, argint şi platină, oferind preţurile cele mai mari. — Şosete toate mărimile şi culorile Lei 12 perechea la Ma­gazinul Noutăţilor ,Iaşi Str. Alexandri 11 peste gram de Primărie. — Deliciosul oţet de vin na­tural se vinde cu 6 lei litrul la Magazinul de coloniale şi delicatese şi băuturi spirtoase Solomon Blumer Iaşi, str. I. C. Brătianu 172,­­lăngă Hotel Binder). — Doriţi să fiţi elegant ! Aceasta o puteţi obţine vi­zitând numai Croitoria Civilă a Marelui Magazin „Derby“ din str. Lăpuşneanu No. 30 care execută lomenzi, după ultima creaţie a Casei Daroux-Paris. Bogat asortiment de stofe en­gleze. Zilnic transporturi noi de articole de galanterie şi Mode. Preţuri extrem de avanta­joase. — Bodega „Dealul Pand­ulu Solomon Blumer—Iaşi str. C. Brătianu 172 (lângă Binder) vinde pentru “’aa . p­eţurile cele rea*U3e 71" nuri din cei anumite podgorii ^ ţară. Vizitaţi SMj £ vg învinge. Se trunefce şi ja ^enaiorin. (Sfârșitul mâne), Eugenia col. Caloenescu DOCTORUL Jacons Goldner fost Asistent Universitar - BOLI DE COPII -

Next