Opinia, iunie 1922 (Anul 18, nr. 4504-4527)

1922-06-24 / nr. 4522

P­I *i­­­A Irllîia $l Sau sidois * .Astăzi Sl m z iele următoare 16 ACTE. SERI­A 1 a și 2 a la un loc. Cea m­ai uî^așa montai­ă cinematografică americană plină de peripeții extraordinare. •i'itîEh- <*Ş2»i »3tw i4í3SSEí& <S$3i8g!Ki ÖSiW&ito, ÖKí»í®SSi esess» . . ____ STERUL RAU1ULUI după romanul lui N. WILIAMSOHN compus din 7 episoade și anume : Cursa Mar­­tei, Cursa Fatală Sa­tul decisiv, Camera de e sr as a bunului. Un fulger in întuneric, Tortură, Tunelul Fatal, In puterea na- Săptămâna viitoare Seria III a ii vânzare o fabrică de chiali artificiali Complect instalată, absolut nouă și în bună sta­r de func­ţiune, p­roducănd circa 2300 kgr. ghiaţa în 24 ore şi in blocuri de câte 12 jum. kgr. Forţa motrice se compune dia : 1) 1 Generator de ghiaţă izolat cu placă de plută. 2) 1 Com­resor pentru amonie C, sistem Linde cu 200 învârtit­uri pe minut. 3) 1 Touch cond­esator. 4) 1 Transmisie cu şaibe. 5) 1 placă de fontă cu 2 manometre de serviciu. 6) To­ate ventilele şi ţevile necesare de aramă. 7) 92 forme din tablă de lm x 170 ro/la x 100 m/m 8) 3 butoaie oţel cu 60 kgr. amoniac lich­d. 9) 1 butoiu de fier cu uleiul special pentru corn pi­eîia­le . 10) m­ăcile de plută necesare pent­u izolarea ge­neratorului şi a măgaziei de ghiaţă. Pentru punerea in funcţiune trebue 20 25 kgr. amo­niac, 900 kgr. sare şi 45 kgr. solă (carbonat de solă ordinar). Instalarea şi punerea in funcţiune se poate face pe spesale cumpărătorului de către un inginer al nostru. Deasemenea penru montare şi instalare sunt la de­­poziţie planuri. Această instalaţie este vizibilă prie noi. Preţul este de lei 400.000 (patru sute mii) încărcat un vagon fără e­lectro motor. A se adresa la: Banca Moldova „Secţia Mărfuri“ Iaşi De vânzare Pregătire serioasă pentru Concursuri, de către in­stitutori de la şcolile statul­Au aprobarea ministerului se prepară serios absolvenţi ai cursului primar pentru concurs la gimnazii, licee, şcoli normale, seminarii, şcoli militare etc. Se prepară elevi şi eleve din toate clasele pentru în­tărit şi ecramene particulare din Septemvrie, înscrieri se fac până la 20 Iunie la şcoala de băeţi No. 1 „C. Negri“ strada 1- •unitate. Lăptăria Iaşi aduce la cunoştinţa d-lor ex­ploatatori de vaci şi ei că primeşte orice cantitate de lapte şi brânză curată şi să­nătoasă. Asupra preţului şi condiţiu­­nilor de primire informaţiun la Direcţia Lăptăriei, la Aba­­toriul Iaşi. ma! De altfel mă gândesc la tinerele fete, care nu au vreme să frequenteze: saloanele şi dancingurile, care prepară şi dau examene, vor sâ’şi câş­tiga viaţa şi să-şi cucerească independenţa ! Independenţa ! lucru magic, frumos miraj al ochilor întu­necaţi de osteneală şi de mari sforţări. Nu e mai puţin adevărat, că răsboiul a deschis femeei noui perspective. Tinerele fete şi-au dat seama, cu un­­ mpa de bun simţ, că cond­ţiunile de trai nu mai sânt aceleaşi. Deja ele se ştiau în­­număr mai mare în 1914. După răsboiu numărul lor s’a îndoit.­­ Azi certitudinea căsătoriei nu mai există pentru ele. Pot ele să primească cu inima u­­şoară această nesiguranţă, cînd viaţa de toate zilele s‘a scum­pit, făcându-le viitorul şi mai anevoios ? Cu bravură, curaj ş‘ mândrie ele au acceptat si­tuaţia şi chiar au solicitat-o şi înbrăţişat-o...Ele vor să lucreze, şi dacă­­ averea le dispensează de a lucra, câte opere de bine­facere socială nu aşteaptă, tâ­năra lor activitate ? Când aud în jurul meu iro­­nizându se mai mult sau puţin pe aceste tinere varaţiuni, mă uit şi eu ironic la u­nul sau care face zeflemele. Într’adevăr, răspunsul e uşor : Ce poţi să le oferi în schimb? Un bărbat, un cămin la toate ? Nu. Atunci admiră prevederea tenacitatea lor, speranţa care le încura­jează şi voinţa care le susţine, „cavaler al Legiunei de Onoare“ şi­voind sâ-i ofere un cadou pen­tru a sărbători evenimentul, a­­cesta întrebând-o ce doreşte, ea răspunse foarte serios : „Un schelet papa“! au făcut cinste femeei şi i-au dat o tai­ni­ă glorie- Dar In­struite prea mult, tinerile fete pot fi mai greu măritate. „Poţi avea surâsul Giocondei şi nu te vei mărita! poţi să ai nu­mele lui Rockfeller şi tot nu te vei mărita“! exclamă aba­tele Gond la Paris, înainte de râzboiu. Mai întâi, fetele prea inte­lectuale întâlnesc reaua preju­decată masculină. Toţi bărba­ţii surâd când unul din ei spune: „J’aime mieux un cor­don bleu qu’un bas bleu...“ Prejudecată care are loc la bază, vanitatea! Bărbatului îi place să fie admirat şi îi este teamă că n’o să fie în­destul la domiciliul său. * Cu toate a­­cestea, o femee instruită, de obicei are mai multă judecată ; te poţi înţelege cu ea. Ea nu-şi perde timpul în zadar, are multă activitate. Să se intereseze de casa sa, să-şi întrebuinţeze activitatea făcându-şi căminul plăcut. Şi toate prejudecăţile cad... Totuşi, recunos că acest gust de independenţă al femeei, de a se cultiva şi a ocupa o profe-­ siune în afară de casă, com­plică şi mai mult, problema, atât da încurcată încă dina­inte de război. Eugenia Calaenescu Ia Iunie 1922 Un bărbat, un cămin, ’mun­cind pentru existența le-a ve­nit independența complectă, semi-complectă le a permis însă să aleagă. Aici deasemenea s’a schimbat ceva în binele lor. Căsătoria nu mai e pentru fete o carieră. Erau atâtea care altă dată se măritau numai ca să fie măritate. Acum, bogate sau sărace, vor să cunoască şi să-şi iubească pe viitorul lor soţ. Mare le-a fost surpriza băr­baţilor, întorcându-se din răs­­boi cuc­ credeau că nu au decât să şi arunce batista şi să alea­gă o soţie, când au văzut că au cui să vorbească. Şi primind aceste lecţii sentimentale băr­baţii s’au făcut mai politicos­ faţă de femei, cavalerism care se cam perduse şi care se bi­zuia pe sentimentul nobil şi delicat al protecţiunei pentru se­xul slab ; şi asta e încă un preţios serviciu. Tinerele fete au minunat lu­mea aceşti din urmă ani, reu­­şind examenele literare şi şti­inţifice, înaintea băeţilor. Ar fi bine ca aceasta să fie un stimulent pentru băeţi. In ultimul timp, 3 fete au trecut cu succes teza pentru obţinerea diplomei de archi­­viste paleografe (arta de a des­cifra scrierile vechi). Una din ele a ajuns în capii listai, din cei 14 candidaţi ad­mişi. Dar ca da orice exces, trebue să ne fie teamă şi de acesta. Am auzit de curând răspunsul unei tinere fete care avea vocaţiunea de doctor­ţă , când textul său a fost numit Cele m­ai rele şi cu adevărat de temut exagerări ar fi : a­­versiunea pentru măritiş şi pentru ocupaţiile casnice. Prima e prea în contra na­turei, pentru a însemna un pericol. Tânăra fată normală are să prefere totdeauna mă­ritişul, un măritiş pe gustul ei. Dar va fi ea pregătită pen­tru cămin ? N‘a­­abandonat oare­ bunul obiceiu de a între­ţine o gospodărie, a conduce casă,­ lucruri privite ca prea secundare ? Aceasta trebue e­­vitat. Dar chiar viaţa de a­­cum s’a însărcinat s’o evite fetelor de azi Criza de servitori a obligat femeia, să se ocupa mai mult de gospodăria sa, da micile lucruri aşa de importante : de bucătărie, rufărie şi de casă. De altfel, trebuesc ţinute de rău mamele,Trare s’au făcut servitoarele fecelor lor, sub pretext că ele sunt studente, intelectuale... Este chiar de te­mut că tinerile fete, dorind să se instruiască prea mult, să nu piardă fineţea, delicateţea şi graţia femenină, acest înve­liş de podoabă pe care nici o ştiinţă din lume nu-l poate înlocui. Să se păzească de aere băeţaşti, de atitudini incorecte. Să păstreze totdeauna în ju­­­­rul respectul de sine, care tinde să se nimicească. Este în interesul lor. Să nu credem că este uşor să readucem calmul într’o so­cietate, tulburate de un catac­lism de 5 ani. Dar să nu­­re oprim la aceste dificultăţi. Gu­stul din ce în ce mai desvol­­tat al tinerilor fete, pentru pro­siuni şi cultura inteligen­ţei, nu trebue r­esocotit.’ Asta a făcut ca fată să fie mai puţin frivolă,­­ a deschis orizonturi noi şi a făcut«o să­­şi găsească un punct de r­a­­zăm şi adesea­ ori siguranţa. Să ne păzim însă de a crede că femeia poate suplini bărba­tul în toate treburile sale. In multe cazuri, însă ea ar putea s’o facă. Am văzut o tânără fată care conducea un atelier de legătorie şi comandând la o duzină de lucratori, oferind pilda unui escedent patron, în acelaş timp amabil şi auto­ritar. Pe urmă, cine nu cunoaşte la ţară, o fermă condusă de femee şi al cărei prim lucrător agricol e soţul său? Cu toate acestea, bărbatul păstrează o superioritate în domeniul inte­lectual, lucru foarte explicabil graţie rezistenţei sale fizice şi a aptitudinei de a şi descărca prin gândire, vigoarea organis­mului său. Astfel se explică, astfel este în natură. Natura a voit ca femeia să fie pred spusă la maternitate. Ea a fixat-o p­in invizibile legături, imposibil de distrus. Acolo este primej­dia pentru femeia prea inte­lectuală, care s-ar putea urca, fără nici o conpensaţie, pe înălţimi unde nu poate respira. Femeile să nu uite nici­o­­dată în vasta lor cultură, de ştiinţa inim­ei, s­igura unde ele-şi vor găsi echilibru şi fe­ricirea. in total sau in parte locul din str. General Berthelot nr. 4 lângă spitalul Cer­tatea. Pentru inform­tii la propri­etar, d. Virgil Pretorian str. I­oma Cozma 37 intre ori­le 2-4 p. m. ^ Magazie mare pentru angrosiști delma­nufactură se închiriază în subsol cu Începere de la 1 iulie a. c­ A se adresa la biroul Marii Păcurari, trăsit în t­ramway un ceas de damă, de aur, cu braceletă, de cătră conductorul de tramway cu No. 124 d. Bălţatu. Păgubaşa se va adresa la ziar. tenii pas. IV Astasi în şi seara matineari la 8 şi 5 jam. la 9 jum. Succes Enorm Grădina $1 sala Cinema MODERN Un formidabil succes! Montare­­astuoasă! Toalete ultima creaţie. Maximum de eleganţă po ibilă posibilă Cea mai briliantă operă a ecranului IV a m p C î C SI PITICUL nemesis CRIMINAL Capo d’operă superbă cu montare extra­ordinară după roman­­ apreciatului autor fra­cez PAUL BOURGET mem­bru al Academiei france­­. NEMESIS un film superb şi care s’a prezentat ireproşabil din toate punctele de vedere în marea sală Gaumont Palace 6 luni consecutiv, s’a distins printr’o acţiune extrem de interesantă prin bogăţia toa­­letelor (ultimele modele pariziene). In prima linie se distinge SOAVA GALONNE, cea mai frumoasă f­­ee care a obţinut premiul I la concursul de frumuseţe din Paris. Nemesis va fi răsunetul acestui sezo­n cinematografic. Film Sarpic. Gradina $l sala Cinema EUSABETA Aetftzi Mercuri 21 iunie — DUPĂ CEREREA GENERALA GREŞEALA UNEI FEMEI MĂRITATE La Faute d’Odette Marechal grandioasă dramă in 6 acte cu un lux şi montare superbe. In rolul prim a­­pare d-ra EMMY LYNN cea mai renumită artistă dramatică a Franţei. Acest film a obţinut cel mai ma­r succes în lumea întreaga.­­ Programul mai cuprinde Nunta Regală de la Belgrad 4 acte. Absolut acelaş film care rulează acuma la Cinema Lux d­e Bucureşti. Film luat oficial de Fundaţia culturală Principele Carol. Programul viitor: D ra GABRIELLE REBINNE steaua comedie! francese frumo­sa şi celebra stea DESTINES Film francez, dramă în 6 acte. D-ra Ro­apare la bine reapare dipit o lipsă de 5 ani Să păstreze gustul umilelor treburi asnice pare totdeauna —în această chestie—tema o­­mului de caverne. Succesele ei, pe acest teren, sunt încă şi mai mari. Şi nu i vorba numai de succese nega­tive. S. S. R. a avut un stră­lucitor succes pozitiv: „a in­tervenit la Consiliul de Miniştri pentru a si lua măsuri împo­­triva librarilor minoritarişti“. .Rezultatul a fost cel dorit*. Aceasta-i Societatea Scriito­rilor Români. Nu ne mirăm de faptele ca­valerilor titerilor noastre. Ne mirăm însă de tembelismul celor câţiva scriitori de talent din Societate, care—după ce n’au dat cerere de înscriere şi n’au plătit cotizaţii, fiind ex­cluşi şi reprim­ţi în confrater­­nitate pentru acte de trădare şi de eroism—se trezesc astăzi printre acei care apără cen­zura, care prigonesc arta şi cartea în altă limbă, ciocnind pahirul poate cu directorul Siguranţei (dacă d. Romulus Voinescu este d. Romulus Voi­­nescu). Aceşti scriitori de talent ar avea dreptul să se supere. Ei doar nu-i copărtaşi la casa varieteurilor... Recenzent Informaţii □ Autorităţile au fost înştiin­ţate, ca fiind foarte probabilă so­sirea prinţului Carol în Iaşi pen­tru a lua parte la o şedinţă a Congresului societâtei Ocrotirea orfanilor de război. Reprezentanţii autorităţilor se întrunesc azi la Primărie pentru a întocmi programul de recep­­ţiune. „­ Comitetul societăţii de sport, muzică şi gimnastică, a luat măsuri pentru restaurarea cabanei de pe Ceahlău, care a suferit pe urma războiului. In curând va avea loc inau­gurarea cabanei restaurate. I­n Direcţiunea Liedului Na­ţional din Iaşi, face cunoscut elevilor, corespondenţior, pă­rinţilor, profesorilor şi tuturor cari poartă interes de şcoală că serbarea de fine de an, ce­tirea promoţiilor şi înpărţirea­­premiilor pentru elevii meritoşi va avea loc Duminică 25 iu­nie orele 10 dimineaţă în sala de gimnastică a şcolii. Elevii se vor prezenta la re ■ petiţiile necesare de cor Vineri şi Sâmbătă (23 şi 24 iunie) o­­rele 4 după amiază. Direcţiunea roagă pe toţi pă­rinţii şi corespondenţii să a­­zi­le la această serbare de fi­ne de an. □ Direcţia şcoalei profesio­­nal-indnatriala .Tereza P. Ge­neral Miclesch“ din Iaşi, aduce la cunoştinţa părinţilor şi tutu­­ror persoanelor pe care Ie in­teresei­zi mersa­ şic­alei, că cu ocazia lacheierii analei şcolar, va avea loc, ezpozţia lucrarii de mină la zilele de Sâmbătă 24 şi Duminecă 25 lunie a. c., in orele da la 8—12 a. a. fi 3-7 p. m. Solennitatea inchiderii anu­al fsolar cu împărţirea preoţil­or, Duminecă 25 iunie ora 4 . m. Alaaarea Comitetului şcolar, va Avea loc, Lnai ora 5 p. m. SPECTACOLE — Grădina şi Sala Ginemi- SIDOLL—Astăzi în matineuri şi seara se reprezinti seria 1 şi a 2 a la un loc din filmul MISTERUL RADIULUI — ex­­traordinar român emerican sen­zaţional in 5 fserii—36 acte— după celebrul scriitor N. WIL­LIAMSON. — Grădina şi Sala Cinema ELISABETA.— Astăzi se re­prezintă după cererea generală „GREŞALA UNEI FEMEI MĂ­RITATE. La taute d’Odette Ma­­rech 1. Grandioasă dramă mo­dernă în 6 acte, un lux şi o montare suberbă. In rolul prim apare d la EMMY LYNN, cea mai renumită artistă a Fran­ţei. Acest film a obţinut cel mai mare succes în lumea în­treagă. Programul m­a­i cuprinde Nunta Regală de la Belgrad 4 acte. Absolut acelaşi film care rulează acuma la Cinema Lux din Bucureşti.

Next