Opinia, iulie 1922 (Anul 18, nr. 4528-4554)
1922-07-22 / nr. 4546
A ANUL AL XVIIHeft No. 4546 ? A^HAMENTE : Un a» . ua&» ?AS®' a* ■ • m tKr # v. . .A& ___ RSDAC^ * ,LmJWr. «jf _ U4 :m&.. .:■ 1 ta?- mmmm. OPINIA SAMBATA 22 iWLffl liat & H u N c î o * 4« prtiMn trtmJs dJ&v&tm* Am fghHfffUt» « LA *'âk IJNJJSTRAȚIA ZIARULUI # IAȘI, — 8T*. li RZE8CU I? - ZIAR POLITIC COTIDIAN w rusaa vicinia ana I FATA HOLEREI — însemnările unui medic. — In faţa spectrului holerei, onoraţii cititori, pot fi linştiţi. Noi medicii vom fi singura excepţie in actualele Împrejurări numita ale valutei şi nu vom pomeni de chestia bănească în faţa pârjolului. Dacă va fi nevoie, ne vom face datoria cu aceleaşi sacrificii ca şi In timpul combaterii exantefilaticului. Vom pune afişe mari cu inscripţia „intrarea oprită, pericol de moarte“ şi noi singuri vom intra ca riscul vieţei noastre, având consolarea câ statul şi publicul vor jeli moartea noastră, survenit pentru a salva viaţa lor; şi soţiile noastre ca să-şi crească copii, vor fi primite ca glugi precum eu am avut In serviciul meu ca infermieră, pe soţia unui coleg mort de exantematis, c&ei cu pensia de 3oo lei, nu putea trăi• cu cei 3 copii. Asociaţia medicilor ajută lunar un număr de vreo lo văduve, cari n’au cu ceri. Cititorii si fie liniştiţi, căci holera se poate combate uşor, numai în cazul când medicii şi nu politico, au prmul cuvânt. * PuţiniCititori ştiu c& şi în timpul războiului am avut holeră la Bacău care insă a fost locizatâ. Luînde-se în primire de către formaţia „Spital mobil 4“, spitalul instalat în căzarmiie Reg. 4 obazare, am găsit acolo şi la bordeile improvizat, soldaţi culcaţi, unul peste altul, îmbrăcaţi şi nepriminiţi, roşindu şi trebuinţele pe loc. Primul lucru a fost să ne dăm geama cu ce bolnavi avem a face, şi ceţia noatrâ de sub conducerea d-lui Prof. dr Iacobovici şi banii colegi Schwartz, Năstase, Râşcanu etc., au diagnosticat îndată ce avem a face cu halera, care din fericire n’a făcut ta agi mari, cu toată starea de mizerie In care ne aflăm şi cu rând s’a stâns graţie iajecţilor anti-holerice. Deci publiul este regat a priasi cu încredere injecţiile preventive antiholerice, atunci când fie vor fi orânduite. Holera a fost născu curând înlocuită de febra raculentă şi faimos, exantematec, cari ne au răpit pe iubiţii colegi Epureanu. Schwartz, Horm Zlotescu: Dacă astăzi producerea unor cazuri de holera nu prezintă nici un pericol obştesc, în schimb ar fi bună şi holera la ceva. Rar ! Intr’atât că, acum cel puţin, ne va fi îngăduit nouă medicilor să se spunem durerile noastre şi poate cu această ocaztute vor fi ascultate. Corpul Sanitar a fost desconsiderat întotdeauna. Cine nu ştie în ce condiţiuni dureroase am fost chemaţi în campanie ! Un doator în medicină ca 25 ani practică, ’ a fost chemat cu acelaş grad ca şi învăţător al de căina ! Şi această desconsiderare s’a resfrânt asupra sănătăţii şi vieţei bieţilor soldaţi. De căte nu am fost ameninţaţi cu „Curtea Marţială“ când ceream ca undelemnul şi cheie pentru hrana soldaţilor să nu meargă, la sat pentru ouă şi şi păsări ! Am fost cinstit şi cu 3 zile de arest ordonat în faţa trupei şi a preotsor, pentru că mi-am plâns plutonierul mort de exantematic. Familiile medicilor morţi de exantematic se zbat în mizerii. Dar au numai atât, Noi medicii aflaţi în serviciul statului, cu o misiune atât de umanitară în societate, suntem ţinuţi depate de treburile publice. învăţătorul de cătun are drept de eligibilitate noi însă nu. Şi fără a ne lăuda breasla noastră, socot că medicii pot fi de folos n parlamentul ţăii. Da aneta apelez la presă şi opinia publică şi susţinâ, elgibisitatea noastră, mai ales cum când la ordinea zilei este modificarea Constiuţiunei. Iar noi aediții să ne efegem rândurile şi să impunem aceasta ! Dr. Alex. Manolescu - "*»■'**■ -nâMKÂS ACTUALITĂŢI DIN AFARĂ Cifre eloquente. — Ministrul de finanţe al Franţei publică vârsâmintele guvernământului german către aliaţi de la 11 Noembrie 1918 până la sfârşitul lui Martie 1922. Aceste versăminte (în bani şi naiva) se ridică la suma 4944 milioane de mărci aur, din care Franţei i-au revenit 1595 milioane mărci aur. M. Cachin face în acelaş timp observaţia că faţă de perderile suferite, şi întinderea teritoriilor devastate, e infimă partea făcută Franţei. Măurarea Adâncimei mărci. — Departamentul marinei din Statele Unite anunţă că graţie unui sistem ingenios inventat deun inginer fizician s’a ajuns la posibilitatea măsurării adâncimii Oceanului prin mijlociri suneturii. Instrumentul acelui fizician permite parvenirea sunetelor până în fundul mării și ■perceperea unui ecou al lor. Intervalul cronologic care desparte clipi rând s’a emis sunetul *»«fial şi cd când s’a putut percepe ecoul, servește o bază de calmi ce duce la măsurarea distanții prcurse de unda sonoră, aduna adân lrma mării în locul unde s’a experimentat. 10- Furia apelor la Triest Bucureşti. Din Triest se anunţă că un mare curent de apă, năvălind din Marea Adriatică, s’a izbit de port. D gurile au fost sparte şi cheiurile stricate. S’au înregistrat mari paguba. Sunt şi victime om- Reşi. ÎNSEMNĂRI MANOPERELE ASASINILOR Se cunoaşte miracolul unic din ţara noastră şi, în special, din Basarabia. Cum e vorba de vre-o amnistie, de vre-o crimă oficială car ridică protestul energic al opiniei publice, de vre-un abuz administrativ etc.... se „descopăr“ ca prin farmec atentate, comploturi, conspiraţii şi câte blestămaţii toate. Dar aceste „planuri bolşevice“ n'apucă niciodată să se înfăptuiască şi sunt „descoperite“ la timp de hai dormiţii noştri copoi poliţieneşti. Sistemul este acum în plină floare, îndată ce s’a produs protestul general contra asasinărei celor cinci studenţi amnistiaţi, şi îndată ce guvernul a fost silit să deschidă o anchetă, nu mai găseşti în oficiosul „Viitorul“ altceva decât copaţii întregi cu descoperiri revoluţionare, de un senzaţional atât de tragic, încât poveştile acestea ar fi făcut pa vremuri gloria popularului romancier N. D. Popescu. Dacă ar fi să credem reportagiila jandarmilor s ale siguranţei, publicate în gazetele liberale, ar urma că Basarabia e bântuită da cea mai sîngeroasă în revoluţe socială. Dar totul e o exagerare voită, sau ch ar o invenţie, cu scopul de a se muşama Uza la infinit crima ia pe care oficialitatea le operează mereu şi fără nici o piedică, la socoteala nefericitului lom tor basarabean. Guvernul acesta de călăi şi iacapaba nu înţelege că, până şi în cazul când toate poveştile ele comploturi şi atentate ar fi adevăraţi, încă nu sunt permise execuţia sumare şi necomoirea legilor de către autorităţile statului. Dacă apelul la guvern e zadarnic şi daci însăşi autorităţile îşi bat joc de ge şi de dreptate, nu mai râmâne populaţii decît să şi facă dreptatea singură. lată în ce prăpastie ne împing oligarhii inconştienţi şi sîngeroşi cere au pur stăpânire pe această ţar a RENDIATU3 cum pis. m DIN LITERATURA NECUNOSCUTA lu stricit locul copiilor Afară, în curte. Copiii dansează în cerc, dansează şi cântă voioşi : Ploae cu soare, Vreme aleasă, Naşte o miresmă. Ce creieţi oare ■? Un inel Mitie, Copilaş Drăgălaş. Tot mai repede, mai repele se mişcă picioruşele după un tact propriu alcătuit de copii. In lumea lor, cu ritmul lor. Nu sa văd nici mame, nici suror , nici tata, ci numai bunici şi bunice. De undeva, un glas tremurat şi ascuns îi aminteşte : — Copii, intraţi... că vin, se apropie! Şi îndată se aud ca un freon, alte glasuri ascunte, de femei care repetă eu şi mai multă frică aceleaşi cuvinte : — Copii, intraţ , că vin“ !... Dânsa' se frânge, copiii se împrăştie şi murmurâ, în neştire : Ei vin, se apropie !!! In casă. Sade mama, plânsl, cu sughiţuri înecate şi priveşte ratăcit, cu spaimă de moarte în ochi: 4— Mândreţea mea, fecioară mireasă... unde s’o ascund ? „Auzi-i cum vin, auzi cum vin“ strigă copiii spărieţi. Ei simt că primejdia e mare— pentru „cei mari“. Samaea stă ea’mpierită. Știa că toată spaima e din pricina ei. .. Fame şi Comentarii D. Brătianu şi Ardealul. — Ancheta din Basarabia. — Circulaţia pe căile ferate. — Consiliul de miniştri ţinut ieri la Sinaia, a fixat programul nouilor împroprietăriri în Adeal. Cu această ocazie, dai Ionel Brătianu şi Al. Constaninescu şi au rezervat rolul de prezidenţi şi serbărilor de împroprietărire, cu scopul—lesne înţeles —de a da acestor împroprietăriri o puternică nuanţă de vecemă de partid. Sistemul a fost inaugurat de d. general Averescu, sub guvernarea sa de tristă memorie Liberalii îl adoptă astăzi, mai cu seamă că e vorba de Ardeal, unde d. Bratianu caută prin toate mijloacele să se impue împotriva opoziţiei partidului naţional. Dar ceva mai mult. D. Brătianu a hotărât ca viitoarele consilii de miniştri să se de in Ardeal, întrucât în săptămânile ce vin, majoritatea membrilor cabinetului se vor găsi în fieful partidului naţional. Pentru ţinerea consiliului de cabinet, a fost rezervat chiar oraşul Alba Iulia, centrul din care d. Maniu intenţionează să pornească ridicarea ţarei împotriva guvernului. Congresul ardelenesc de la Alba Iulia s’a toc amânat din lună în lună. In schimb, d. Brătianu a fost mai repede la deciziune şi a aranjat un fel de manifestaţie guvernamentală In ist nea cetate. Este o sfidare a lui Brătianu adresaţi direct d-lui Mania * * Ancheta din Basarabia continuă... in taină, niimeni nu ştie ce se face acolo şi ce se pregăteşte. D. general Văitoianu,ministrul de interne, a declarat foarte convingător că guvernatorul Basarabiei nu poate fi decapitat, dacă nu există un rapot in acest sens al combții de anchetă. Foate adevărat. Dar chestiunea este: cum a aranja guvernul lucrurile? Adică, ce rezelt ale comisiuni de anchetă au fost dinainte sugeate de guvern. * Circulaţia pe căile ferate este intr’in stare mizerabilă. După nenorocitul accident de la Comarnic, inginerii căilor ferata s’au ‘deranjat să inspecteze podurile şi au ’constatat că foarte multe sunt slabe şi incapabile a susţine greutate trenurilor. Circulaţia va sufmi mari stagnaturi. Unde linii au şi Urst scoase din uz pentru un «»recare timp. Astfel, legături Moldovei cu Cspitak trebue să se facă prin Bărboşi- Brăila, deoarece po -urile peste Şi Sarinca născoceşte ua plan. —Aşează mă, mamă, de masă, acopere mă peste tot cu negru, aprinda’mi patru lumânări la căpătâiu... de plâns, plângi ori şi cum... Or să creadă că’s moartă. Şi da o mireasă moartă n’or să se at’rgă“! O sărută mama ,pe Sarinca pe frunte şi laudă, slăvind pe D-zeu, pentru gândul acesta. Patna şi Siret nu mai prezintă nici o siguranţă. Aceste toate se întâmpla tocmai în vremea când trebuiau intensificate transporturile, pentru traficul de lemne şi cereale necesar aprovizionării oraşelor şi exportum. Planul de refacere a d-lui Vinilă Brătianu deraiază, ca şi trenurile d-lui Tancred Constantinescu. Și când te gândești că directorul general al căilor ferate era absorbit pănă acum cu grava problemă a distribuim biletelor gratuite... Ploae cu soare, Vreme aleasă, Naşte-o mireasă... Izbisc cazacii în uşi, sa prefac în fiare sălbatice, năvălesc fură avutul, fură hrana şi vor?... O trag pe mamă de haine, pa bunic de barbă ţipă, urla, ameninţă, sparg tot îa cale, sting făchite, răstoarnă masa, cade Sarinca jog şi rămâne întinsă, cu faţa desvălită. Mama tremură, bunicul sughiţe.... numai Sarinca stă liniştită, întinsă. Izbeşte cazacul pe Sarinca şi ia stă liniştită, ca şi mai adineaori ; se apleacă spre dânsa şi iese îndată, mormăind: — Moartă, Intr’adevâr! N’a vrut să ne înşele, e moartă într’adevăr !... Ploae cu soare, Vreme aleasă, Naşte o mireasă... Ce credeţi oare ? Un inel Mititel Un mormânt, In pământ... IACOB KALICH Tradus din Iddisch de N. R. Autorul,bine cunoscut şi aprobat în lumea cititoare de literatură jiddisch, ne-a autorizat să traducem pentru cititorii „Opiniei“ , câteva din frumoasele sale lucrări. Scenetei de mai sus, îi vor urma şi alte schiţe—icoane puternice din viaţa celor umiliţi. IAŞUL ORFAN Pentru viaţa economică a judeţului nostru, nu avem reprezentanţi nici în minister, nici în parlament. In cei trei ani, când Iaşul era refugiul atator unităţi militare, toată economia regiunei şi mai cu seamă producţia celor, a fost impusă la o grea încercare prin repetarea rechiziţiilor, atât pentru animale cât şi pentru furaje• Servizul zootecnic al judeţului Iaşi a făcut un raport foarte documentat către Ministerul de agricultură, ca să se dee şi Iaşului ceva din iepele pe care le am luat în contul despăgubirilor de la Germani. A adresat şi un tablou despre păgubiţii de răsboi sau crescătorii de vite care ar merita să li se dea din aceste animale. D. Prefect Fântănaru care pe lângă documentele serviciului, cupersonal llemrile , pentrtucă era prefect şi la epoca rechiziţiilor, a intervenit prin adresă formală la Minister, să se fie socoteală de raportul serviciului nostru zootechnic. Rezultatul: nu s’a dat niă un animal la păgubiţii de răsboi sau crescătorii prevăzuţi in tabloul au ■ torităţei locale. S’au dat Insă iepe unui proprietar din Bucureşti, care deşi are o moşie in jud. Iaşi, in timpul refugiului se ocupa la Bucureşti, cu întreprinderea celei mai vestite bodegi, bodegi care vor fi şi dânsele o crescătorie dar nu de natura celor care pot fi ajutate cu iepe de prăsilă din Germania. S’au dat, ce e dreptul, două iepe din cele mai frumoase aduse din Germania, unui proprietar de moşie, dar care n’are grajduri de crescut sau întreţinut cai, ci numai un garaj şi un automobil. Şi toate astea, pentrucă n’ara cine reprezintă la Centru oropsitul nostru judeţ . Holera la Odessa Chișinau.— Știri sosite de la Nistru anunță că holera face ravagii la Odessa. Zonia se Înregistrează cite 200 eszari. DIN GERMANIA PROBLEMA LOCUINŢELOR Vorbind despre viaţa, aşa cum e ea în Germania de azi şi în special în oraşul Frankfurt, am atins mai multe chestiuni, mai ales de ordin economic, chestiuni ce au menirea a reglementa şi a da aspectul vieţii dintriun centru, poate şi dintr’un stat al reichului. O chestiune pa care n’am atins-o însă de loc până în prezent, care e destul de însemnată totuşi, ea formând astăzi. In multe state o problemă de mâna întâia este chestiunea locuinţelor.XCriza de locuinţe este tot atât de accentuată în metropola de Main, ca şi în celelalte oraşe. Persoanele care se înscriu la oficuile de închiriere, în special tinerii căsătoriţi, pentru a-şi căuta o locuinţă, capătă un număr de ordine, care se apropie sau trece de 12000, numai pentru anul în curs, aşa că dacă solicitatorul are vaboare, i s-ar putea oferi locuinţa solicitată, peste 3 sau 4 ani. Şi criza aceasta de locuinţe cu toate nouile construcţii care sunt numeroase, va persista încă mult, căci toate contractele vechi sunt prelungite, pe chiria d’inaintea războiului, fara cea mai neînsemnată majorare. E de la sine înţeles, că mioment în asemenea condiţiuni nu-şi poate măcar închipui despre o restrângere a camereior apartamentului său, a cărui oLi.i;iw nnunlA; jxu o moi o. ti*oia parte din ce-1 costă încălz.tul şi a doua din ce-1 costă luminatul, căci un apartament compus din 5 camere man şi luxoase, bucătărie, camera de servitori, mansardă, pivniţe, atenante, pe una din străzile din centrul oraşului, are china variind între 2500—3000 mărci anual. E just că mulţi industriaşi s-au gândit la soluţionarea crizei de locuinţe, şi partea nouă a oraşului, ridicată la marginale foburgurilor, cartierele specifice muncitoreşti ridicate dau încheierea păcii, sunt mărturie a intenţiilor sau mai bine spus a executării bunelor lor ifitenţiuni. Dacă din punctul acesta de vedere, adică acel al al nouilor locuinţa lucrătorii şi muncitorii sunt privilegiaţi, ei putându-şi stabili noi căminuri, tocmai contrarul se întâmplă cu amploaiaţii, funcţionarii, institutorii, profesorii şi toţi acei care se socotesc ca făcând parte din clasa numită libar profesionistă. Pentru dânşii nu se fie noui construcţiuni pe preţuri acceptabile. Aceştia, pe lângă că se sbat In mizerie şi muncesc pe salarii, cars’după cum am arătat o abii Ia ajung pentru procurarea hranei, sunt lăsaţi la bunul plac al tuturor explostivtorilor, căci pentru locuinţele cu contracte’nnoi, preţul nu ara nici o legătură cu cel de înaintea războiului, ci este lăsat la libera înţelegere, între proprietar şi chiriaş. De sine înţeles că faptele sunt noi şi cel ce caută locuinţă neputând rămâne pe stradă, plăteşte cât i se cere. Această clasă de fapt formează azi proletariatul, un nou şi adevărat proletariat. N. A. T. Grevei© din America Bucureşti.—In legătură cu greva minierilor din America, se anunţă că proprietarii de mine de cărbuni din Virginia au acceptat propunerea ca preşedintela Harding să facă oficiul de arbitru.