Opinia, septembrie 1922 (Anul 18, nr. 4579-4605)

1922-09-27 / nr. 4601

Nettem la M Moscova „Opinia" a smmţat^oea de:ataia ieşenilor participarea României la conferinţa de la Varşovia a statelor limitrofe Husiei, pentriu a încheia an tratat cu Rusia Sovietelor de neatacare care ar putea permite desarmarea tuturor statelor semnatare a acestui tratat. Celorlalţi confraţi ieşeni bazaţi pa intuiţia lor poltică, li s’a părut că o astfel da ştire ieste o enormitate şi s’au grăbit d’o dasmintă. Eram aşa deprinşi cu politica extena simplistă sprijinită pe Mica Antantă, o creaţiune de fantezie, In cât celor simplişti nu le venea să creadă că s’ar putea concepe o altă politică externă pentru România. Venizalos a creit prin fantasia sa un imperiu elen cu stăpânirea tuturor mărilor străbătute de corabiielui Alexandru Makedon și asupra tututor ţărilor tăipate de armatele aceluiaş legendar conducător, fără a se mai întreba dacă statul grec are mijloacele moloiale şi material pentru a-şi realiata un aşa ideal. § Boala lui Venizelos a stinsă pe mulţi din oamenii de stat ai statelor răsăritene creat din nou sau aşa de sporite în cât se păreau state Noui, obligate să aibă o politică externă absout nouă şi extraordinar de mare. România Mare, a visat prin Take Joneson să facă un biocou unele de statele vecine, cu care a * distrugă pe alte state vecine şi luând locul Puterilor centrale de altă dată să ţe In repeat şi Rusia Soviete or şi FideraţiUnea germană, dacă prims a'ar restabili ţarismul iar dacă ar încerca să restabilească kaissrismul Noi în această concepţie trebuia să fina bulevardul Europei pentru a împedeca trecere.» bolşivismului apr® apus şi să nu permitem ca Rusia să nu*tindă mâna Germ&aisi. Această grandioasă politică a permis să se falsifice toată viaţa noastră internă, producând hipertrofiarea instituţiilor cu rol mic îa politica internă şi atrofierea instituţiilor cu rol decisiv într’o viaţa’normală. Priviţi cum au dispărut comunele, judei, instituţia votului cetăţenilor, influenţa opiniei publice, influenţa presei, pe cele 18 milioana de locuitori devie sclavii a câtorva bande foarte restrânsă de oameni care uşurpează dreptul la conducere şi să ajungem la haosul disperant de astăzi a întregei noastre vieţi, Ne-am dus la conferinţa de la Gresovs, casă ţia®m hangul Franţii contra Germaniei şi mai ales contra Roşiei marea dobitoare, a eorei noastre mai mari. Şi continuam până ori a păzi cu toată armata noastră frontierei Nistrului pentru a împiedeca pătrunderea spre occident, a boşevismului cure nu vrea să de gajuri Franţei pentru piaţa tuturor datoriilor Rusiei. Franţa însă s’s îngrozit de izolarea ei şi de perspastiva de a vedea Germania ‘ aliată cu Rusia, iar acessstă alianţă sprijinită de Anglia şi 'fiindcă faţă cu opinia publică' franceză ii venea greu a lui Poin! care să-şi schimba atitudinea ’ faţă cu Rusa, a însărcinat pe ? satelit» sa Polonia, a fata noa- " stră, să se inţelagă ori Rusia în speranţă paralizării apropiere! fiestsia de Rusa. Polonia a desfiinţat de 8 luni frontul despre Rusia. Numeroase tresuri de mărfuri şi persoane strâbst linia fostului front şi leagă Varşovia cu Kievul. Noi însă continuăm asta şî astăzi fpst stru cu arma la picior. Mareşalul Piladuschi ne-a vizitat în numele Poloniei dar şi în numele Franţei şi ne a impus în numele adistei să mergemla Varşovia, iar de aci la Moscova. Vom recunoaşti Raaia Sovietiei. Comanda geşterulunui Popovici va îi desfiisţită. D. Bujor ca prejsdinte a Ssfatului a profetizat că lumina ne va veni dela răsărit. Profeţia d-lui Bujor a fost Îmbrăcată într’o forumă greşită. Se va realiza Iasă sub o altă formă. Normalizarea vieţei noastre ca România-Mre ne va vasi îa scrivăr dnspre răsărit, din Interesul protectoarei noastre din Occident. ACŢIUNEA CHIRIAŞILOR Bucureşti. „ Ieri a avut loc la Brăila un mare meetind al chiriaşilor la care au vorbit şi d-nui Cambaiopol şi N. D. Cocea. S’a hotărât să se trimită guvernului un meaeoriu in care să se ceară prelungirea contracteor şi de Înfiinţarea oficiilor de închiriere. Duminica viitoare va avea loc la Bucureşti un mare congres al chiriaşilor. RiVANTâîEA TANCRED-ROMLUS O luptă aprigă s’a încins între cei doi directori: Tancred Comtantinescu şi Romulus Voinescu. Ambele personaje urmăresc portofolii ministeriale—unul Lucrările Publice şi celalt Justiţia sau Internele. Ca să-şi dovdească aptitudinile care se cer pentru slujbe aşa de înalte, şi unul şi altul au socotit că cel mai bun mijloc este descoperirea de atentate. Directorul Siguranţei a lucrat şi lucrează după metode perfecţionate ale ştiinţei poliţiste şi penitenciare, iar Directorul C. F. R. se slujeşte de calcule de rezistenţa materialelor, integrale, etc. Până a- i cum mijloacele savante ale domnului Tancred Consantescu s'au dovedit mult mai slabe decât cele întrebuinţate de dl Romulus Voinescu. Şi probabil, dacă va stărui pe aceiaşi cale, va suferi aceleaşi ruşinoase înfrângeri.Siguranţa e neîntrecută în materie de atentate. Pentru a şi atinge ţinta mult dorită, dl Constantinescu va trebui să încerce alte mijloace, să inventeze ceva care să întreacă cu mult plăsmuirile de până astăzi in materie de atentate. Noi, de pildă, l'am sfătui că se ocupe de pericolul galben sau de steaua cu coadă care ameninţă planeta noastră. Competinţa d-lui Voinescu, in inventarea atentatelor, nu şi poate găsi asemănare. Munca d lui Tancred este şi va fi zadarnică. Citiți In pag. IH-ice și timere știri telegraf a ultelefonice. MĂRTURISIRI Liberalii noştri au ajuns să dispreţuiască până în aşa grad opinia publică, simţul de răspundere şi obligaţiile morale. Incit nu se sfiesc să facă cele mai cinice mărturisiri. De pidă, ziarul „Viitorul“ scrie: Cînd guvernul Averescu a îngrădit cu o mină sigură, încercările anarhice ale comuniştilor, care tindeau la răsturnarea ordinei In att, i-am dat concursul nostru In toate măsurile luate, fiindcă ştiam că ne aflăm în fema unui act de guvernămînt folositor ţării. Aceasta nu ne-a împiedicat însă, puţin mai tîrziu, să protestam cînd s’a încercat să se înstrăineze bunurile statului“. Această mărturisire făţişă confirmă în totul că: a) liberalii sunt complici la teroarea, asasinatele şi ilegalităţile comise de banda d-lui Argetoianu; ei au contribuit la asasinarea d-lului Aroneanu şi de aceia astăzi se îndeletnicesc să acopere pe ucigaşi după sistemul muşamalizarei oribilelor asasinate din Basarabia. b) liberalii au încurajat toate jafurile averescanilor, ca o răsplată pentru opera acestora de a gîtui legalitatea şi democraţia. c) liberalii au încetat să susţie pe asasinii da la guvern numai atunci cînd aceşti din urmă au încercat să rupă din monopolul Brătienilor ei ceva gheşeituri şi cointeresări (Reşiţa, gazul metan, căderile de apă etc). Lucrările acestea au fost cunoscute şi denunţate la timp, iar astăzi liberalii le confirmă. Cu atlt mai bine ! In ceasul socotelilor situațiile vor fi cît mai lămurite. RENOVATUS CATEVA NOTE la vederea prăbuşirei periodice a trenărilor, direcţia generală a cailor ferate a luat mai multe arătari adio, din care relevăm: La fiecare pod de cale ferată va ieatala curan echiaib de jandarmi cu însărcinarea ca, îndată după catastrofă, că se prepare arme de „vitei criminale", pentru neal argumentaţiilor d-lui Tancred Cenetantinaapa-Deraiere. 41 Pentru fiecare SEa de cale ferată se va amenaja ctte un spital ca90 paturi şi un cimitir. La fiecare canton de linie se vor înfiinţa echipe de hamali pentru ajutarea călătorilor la tranebordări Cite un birou de presă va funcţiona la fiecare pod, avînd mijoacele necesare de transmisione imediată learare a amănuntelor asridentului (Se admit şi corespondenţi permanenţi ai ziarelor). Din vinisarea ediţiilor, care adactă accidentele de tren, ministerul comunicaţiilor va benefieia ca 49 la sută din e’stifal net. Be va lucra cu strgainţi la ceastruirea de poduri de fier ce vor fi montate in locul podurilor prăbuşite, pică tntr’un an de la producerea u nei catastrofe. După fiecare călătorie cu trenul, la care nu s’a produs nici un apoidectpassgriii vor plăti o taxă de mulţa,mire cu ineditul preţului biletului. (Bacşişurile nu se socotesc). Cuvântarea d-lui St Braborescu la inaugurarea monumentului lui State Dragomir La solemnitatea inaugurăm bustului lui State Dragomir, in cimitirul „Eternitatea", d. Ştefan Braborescu, distinsul artist al Teatrului Naţional, a rostit urmă ■ toarea cuvintare: Câţiva prieteni adevăraţi au ţinut să dovedească—prin eternizarea imaginei aceluia care a fost State Dragomir— că partia da frumos ascunsă în sufle-ar fie-căraia dintre noi nu poate fi ştearsă de nimic, ori cât da distrugătoare ar fi, nu numai valurile vremii, dar şi mai ales acelea ale ingratitudine! omeneşti.—Iar aceia care a’au grăbit să răs- P#lti •* preeapţpa I*r la pio&sa manifestaţie de astăzi, au făcut o, cred, nu atât pentru a Invadara partea de reală contribuţie, pe care actorul a a adus-o la înălţarea unei instituţii ds artă, cât mai cu seamă semnificaţ a jertfei lui ca om In urmărirea unui ideal sfânt, înzestrat cu o inteligenţă vie şi stăpân pe o cultură solidă, care ar fi putut ca timpul să-l împingă pe treptele unor situaţiuni înalte, a preferat să se desprindă din cadrul unei cariere strălucita şi să se lese furat de miragiul celei mai zbuciumate dintre îndeletniciri, pofta chiar a awîei maizNviVist.-iăiu se creadă, Insă, că gestul acesta a făcut stăpânit de cine ştie ce vanitate meschină, din cine ştie ce dorinţă copilărească—cuta din nenorocire o fac foarte mulţi—de a şi vedea numele proestat In linii uriaşe p* un fond de imediat succes—Nu! Conştient de neseriozitatea unor asemenea nă zninţi Stat* Dragomir s’a jertfit pe altarul frumosului cu convingerea că slujeşte o cauză nobilă.—Schimbând catedra pentru scenă sl n'a facut altceva In credința lui, de cât să’şi lărgească cercul de activitate culturală.—Şi departe de a-şi fi socotit terminat rolul de educator, şi I-a continuat cu mai mult avânt dar ca muite mijloace mai vii şi mai elocvente, ale căror efecte şi le închipuia In naivitatea lui de visător Incorigibil, mult mai puternice, infinit superioare"—Pentru că State Dragon II a simt H tenteros aceea ce de obicei se vede, ci aceea ce ar trebui să se vadă : o şcoală din care sufletul omenesc nestatornic şi rău să iese mai ban şi mai frumos! Câţi din vremea lui l-au înţeles şi câţi II înţeleg astăzi ? Puţini, foarte puţini.... Şi prin tre aceştia puţini, In afară da vechii lui o a m a r a z i, de cei câţi va tovarăşi de năzuinţi, cari şi-au împletit cândva gândurile cu gândurile lui,—In afară de Dvs. pe care nu numai curiozitatea de a vedea desvelindu-se o operă de artă v’a adus aici,— fac parte la primul rând elevii lui, elevii lui dragi, pe care maestrul i-a robit şi ajutat cu avânturi de adevărat pâinte,—şi cari au ţinut să arăte astăzi, că eu întotdeauna ingratitudinea este moneda de recunoştinţă cu care copiii răsplătesc dragostea şi trudă părinţilor—ci aceşti puţi«! «« ««pai că i’au înţeles, dar nici nu l-au uitat în ă . caz rar, extrem de rar, pentru vremurile noastre de complectă sărăcie morală. Sunt sigur că sufletul lui State Dragomir tresare In faţa acestui act de poasă aducere aminte şi Încearcă poate singura mulţumire adevărată dîn câte i-a fost dat să încerce în zilele lui bune, şi de care a fost lipsit cu desăvârşire, mai ales In cai din urmă aai ai vieţii lui triste şi chinuite. Odinească şs In pace, şi să fie încredinţat că cei cari nu l’au uitat până acum nu l vor uita nici de azi înainte. Str. Încordarea gravit a situaţiei politice interne provine — după cum se ştie — din modul cum guvernul liberal a făcut alegerile şi a inţeles să se comporte faţă de noul regim constituţional. Opoziţia democratică şi reală, adică ţărăniştii şi ardelenii, şi-a precizat punctul de vedere, stabilind că nu se poate recunoaşte legitimitatea unei guvernări sprijinită pe un parlament alcătuit prin violenţă şi fraudă. Legile ţărei noastre adoptă regimul conducerei populare, pe cale reprezentativă, prin vot universal, egal şi direct. Actualul guvern a nesocotit grav prevederile legate, batjocorind dreptul cetăţenesc al maselor. Şi astfel s-a creat situaţia imposibilă de astăzi. ■K Partidul naţional din Ardeal a deschis lupta pentru legalitate şi democraţie El a propus, pentru normalizarea lucrurilor, o soluţie logică şi în concordanţă cu prevederile legale , să se respecte voinţa naţiunei şi să se lase liberă mânuirea dreptului de vot. Parlamentul astfel ales să emane, din sânul lui, guvernul de mâne al ţarei. Vom intra asfel în spiritul Constituţiei, vom avea un guvern ales şi voit de raţiune, după dorinţa, aspiraţiile şi nevoile obşteşti. Şi nu ■ a mai exista nici un motiv de supărare pentru nimeni. Dar tocmai această soluţi® nu convine politicianilor respinşi de votul universal. Această soluţie nu convine liberalilor. Şi ei au recurs la persoana de paravan a d-lui Iorga pentru a combate pe ardeleni, prin expunerea celei mai îndrăzneţe afirmaţiuni de credinţă reacţionară. * Prin „Neamul Românesc* al său, A. lorga răspunde argumentelor opoziţiei In felul următor: „Alegătorul e determinat în darea votului său de sfaturile oamenilor politici cu minte şi cu experienţă. Dar, când vede naţionalişti convinşi recomandând, ca şi cei din urmă comunişti, pe revoluţionari şi trădători ca pe aliaţii lor, el ii poate vota. Şi atunci ce se face cu majorităţi in care ar domni cel mai rău spirit f al distrugerii şi al indiferenţii morale ? Ce „guvern parlamentar* poate da ? “ Aceste constatări ale dlui Iorga — pe care le subscrie şi conducătorii partidului liberal — au urmarea logică că un guvern, care crede că masa alegătorilor se lasă influenţată de curente şi oameni periculoşi, trebue să impiedece alegerea unui parlament pe placul mulţimei. Iată dar Închegată teoria falsificărei votului şi terorisărei alegătorului Sau in cazul cel mai bun, să se renunţe făţiş la regimul votului universal, recurgându se la guverne şi consilii de stat emanate din voinţa regală. Se preconizează deci un regim politic mai inferior decât parodia noastră constituţionala dinaintea războiului şi care, în ziua de astăzi, nu şi găseşte pereche decât în metodele anacronice din Ungaria lui Korty.* Consecinţe ca acest crâncen spirit de reacţionarism şi cramponare la o situaţie pe care vremea şi naţiunea nu vor să i-o mai îngădue, partidul liberal, cu d. Iorga şi peilalţi acoliţi takişti sau averescani, opune teoria „guverneor de succesiune“, la teoria „guvernelor parlamentare“. Oigarhii ţărei acesteia aranjează de pe acuma perindarea la cârmă, fac tranzacţii, fixează termene şi împart beneficii. Ei pregătesc suprimarea în fapt şi batjocorirea votului universal, nesocotirea gravă a voinţei maselor şi consfinţirea celei mai îndrăzneţe minciuni constituţionale. Nu este destul sa se iese în seama partdelor cinstite şi suncer democratice, sarcina de a combate acest complot al oligarhiei. Toată lumea conştienta trebue să intre în acţiune făţişă şi să apere condiţiunile câştigate pentru exerciţiul drepturilor cetăţeneşti, pentru legalitate, cinste şi democraţie. LI- VIAŢA POLITICA GUVERN DE SUCCESIUNE, SAU GUVERN PARLAMENTAR ? Lupta Intre reacţionarism şi democraţie.— Argumentele d-lui Iorga. Minciuna constituţională.— O primejdie care treime evitată. Complot la Atena București. — La Atena s’a descoperit un complot pentru răsturnarea regimului și Regelui. S’au operat numeroase ■restári. Guvernul a proclamat starea de asediu ,în Macedonia și insulele egeice. Ajutoare italiene la Smirna Bucureşti. — Crucea Roşie italiană a trimis la Smirna un spital mobil, cu prizia doo patsri, sub conducerea căpitanului Melic Passa, cu un personal special, pentru asistarea conaţionalilor. ROMANIA SI STRAMTORILE Comunicatul guvernului Ca cetăţeni care nu ne ocupăm de chestiile externe decât când acestea ameninţă sa treacă în competiţa Ministerului de război—ne-am interesat, în ultimul timp, de atitudinea României faţă de conflictul balcanic. Am trecut în revistă toate telegramele externe, cu comentariile lor, când pesimiste când optimiste... Tomita, ne-am lămurit deplin. De-aceia, cu o deosebită plăcere, am pus mâna pe comunicatul guvernului la chestia Strâmtorilor, care !- îa primul moment — na-a satisfăcut, cu prisosință. Dar încat-incet certitudinea s’a transformat în îndoiala, — iar îndoiaU...îa haos. Guvernul declari, intr’un comunicat odcial, că Romă na— in chestia Strâmtoriior — „are două interese bite deamis“. Întâiul are : „Nevoia ca libertatea şi internaţionalizarea să fie asigurate“. Clar... Constatăm numai schimbarea punctului de vedere al României în chestia existaă, din timpul neutralităţii nofere şi de acum. In 1 sil 6. România—consimţind să înceapă ostilităţile — a recunoscut în prealabil dreptul Rusiei ţariste asupra Strâmtorilor... drept recunoscut pe faţă sau pe ascuns şi de aliaţi, abiae-Inţelea ca mult mai înaintea noastră. „Libertatea“ şi „internaţionalizarea“ Strâmtoriior nu ne interesa pa atunci. Astăzi insă ţinem cu tot dinadinsul la aceste două noţiuni. Al doilea interes ar fi: „Nevoia ca pacea,sâ fie menţinută în Balcania — fiacete incontestabil o nouă conflagraţie balcaniei poate avea repercusiunile cele mai grave şi pune in discuţie toate tratatele, pe care se bazează situaţia europeană creată prii rftzboim mondial“. România, deci vrea menţinerea păcei in Baterii, nu atât din pricina rostului ei în sine, — cât din tesmâ* d& o conflagraţie mondială. Amble puncte din programul român ar putea agara foarte bine,—dar aparte, în (Continuarea in pagina Il-a) . Din Bucureşti se anunţă, că şase profesori universitari, membrii ai clubului democrat, au cerut înscrierea in partidul liberal.