Opinia, decembrie 1922 (Anul 18, nr. 4656-4681)
1922-12-08 / nr. 4662
! * A Scriem în pribegie „Opinia“ şi mai are adăpost Scriem din pribegie, pe masa „Vieţii Româneşti“ care ne-a cules cu generozitate de pe drumul ce ni l-au deschis devastatorii de astă noapte. Devastatorii nu erau ieșeni. Prin fapta lor monstruoasă, devastatorii au voit să suprime gazeta noastră care acum cîteva zile şi-a sărbătorit 20 de ani de existenţă. Ieşenii n’ar fi comis o crimă contra organului nostru care a contribuit atîta la crearea unei atmosfere civilizate în acest oraş. N’a fost chestie care să atingă interese mari naţionale sau interese importante locale, pentru care „Opinia“ să nu fi dat o simţitoare contribuţie. In cîteva împrejurări„Opinia“ a luat iniţiativa, luminărei şi interesărei opiniei publice, în lupta pentru dreptate şi adevăr. In orice caz, autorii morali sunt aiurea. Cuvîntul de ordine a venit de departe. Există un circu pentru acţionarea faptelor urîte: Cluj, Bucureşti, Iaşi, mîîne Cernăuţi. „Opinia" nu va dezarma. Nu ne închinăm înaintea formulelor artificiale, în care se tinde să se schilodească România Mare. Realitatea vieţei din această mândră ţară va fi ca întotdeauna călăuza noastră. Nu credem în trebuinţa distrugerii evreilor din ţara noastră şi nici în posibilitatea unor astfel de opere. Suntem absolut conştienţi de greutăţile prin care trece actualmente statul român şi întreaga noastră viaţă socială şi economică. Considerăm pe evrei ca concetăţenii noştri şi îi preţuim ca elemente folositoare pentru viaţa noastră economică atât de zdruncinată încât ne putem primejdui dacă nu dobândim liniştea cu colaborarea tuturor celor care trăesc pe acest pământ. Pentru ordinea socială, bătută de atâtea vânturi rele, vom găsi ca totdeauna în evrei tovarăşi de preţ, cu o singură condiţie: să nu-i provocăm, scoţându-i de sub protecţia legilor. A. Ai Bădărău y ANUL Al XlX-lea No. 4662 i ; U# *9 t . . i»m ' tilWl . , 6^4 ?&■' LUNI - „ m m&k&w — ia$L - am. mom «. .. — - s & •"**(►)* a»«»« *«*3^ * * A Distrugerea unei vechi instituţii de cultură Iată câteva date asupra tipografiei Goldner, distrusă aseară de aceia care se erijează în apărătorii culturei şi ai civilizaţiei. Această tipografie este una din cele mai vechi din Moldova, şi cea dintăiu care a tipărit graiul şi gândul românesc cu literă latină. A fost întemeiată la anul 1856 de către doct. Vârnav şi H. Goldner. După câţiva ani, retrăgându-se doctorul Vârnav, a fost luată de marele Mihail Kogălniceanu. In atelierele tipografiei sfărâmată azi, s au tipărit „Letopiseţ»“ lui Kogălniceanu, „Lupta“ lui Gheorghe Panu, „Storia Romînă“ a lui Hasdeu, „Steaa Dunării“ a lui Kogălniceanu „Contemporanul“, „Progresul“, etc. etc. Lucrările unor oameni ca Hasdeu, Ionescu de la Brad, Alexandru Xenopol, Dorul Fătu au fost, în cursul vremurilor, adunate în pagini de plumb de meşteşugarii tiparului şi apoi imprimate pentru a fi răspândite în toată lumea românească. Credincioasă datinelor sale, tipografia devastată, tipăreşte şi azi „Revista Ştiinţifică V. Adamachi“ şi „Analele ştiinţifice ale Universităţii din Iaşi“, amîndouă reviste de înaltă cultură, reprezentînd adevărata expresie a activităţii universitare. Cealaltă activitate, aceia care s’a ilustrat prin acte de barbarie şi vandalism, aceia care a dărîmmat un vechi locaş de cultură, batjocorind umbra marelui Mihail Kogălniceanu, nu poate împrumuta nimic din atributele şi calităţile cu care se poate mîndri o şcoală de înaltă cultură ca Universitatea. —............- 0X0----------— x De la funcţionarii comerciali.— In sala comercianţilor din str. Stroescu, a avut loc Luni o întrunire a comitetului Societăţii funcţionarilor comerciali, în frunte cu d. Popescu, preşedintele societăţii. S’a protestat contra călesrei legei repausului duminical şi s’a cerut extinderea acestei legi. S’a discutat asupra reglementării orelor de muncă, a contractului muncei, asigurările funcţionarilor comerciali, participarea la beneficii şi s’a protestat contra unor comercianţi abuzivi. Discuţia s’a învârtit apoi în jurul acordărei decoraţiunelor. A fost decorată o persoană, în calitatea de preşedinte a funcţionarilor comerciali. Or, singurul preşedinte autorizat este d. G. Popescu, căruia iar reveni deci decoraţiunea. La urmă s'a făcut apel la funcţionarii comerciali de a se pune la curent cu plata cotizaţiilor şi a carnetelor de membri ai societăţii. Cotizaţiile se pot plăti zilnic la casierul societăţii, d. Chr. Nicolau, la magazinul Luca P. Niculescu din str. Ștefan cel Mare. Aspectul Oraşului - Magazinele închise. Acui este ruşinea? Rolul autorităţilor. Datoria guvernului O Irdaşul pare a fi înmai sărbătoare. Magaziile sunt închise. Şi nu ne aflăm în faţa unor sărbători din vechiul testament, pe care ieşenii le cunosc bine. Asistăm la închidere de magazii sui generis, ca o manifestaţie de protestare contra distrugerii totale a 2 tipografii, comisă în speranţa că vor pieri 2 garere mari şi populare din Iaşi „Opinia“ şi „Lumea“. Este un fapt îmbucurător menit să şteargă ruşinea suferită de oraşul nostru , atentatul — căci nu ne mai aflăm în faţa unei simple manifestaţii — contra a două ziare, tocmai când la Bucureşti are loc congresul ziariştilor şi inaugurarea palatului presei. Ruşinea în orice caz nu este a cetăţenilor Iaşului, care dormeau duşi, amorţiţi de frig din lipsă de lemne în mijlocul nopţii, ci pentru autorităţile civile şi militare care deşi prevenite la timp, au peri..4 unor cete să se dee la distrugeri de redacţii şi tipografii în mijlocul nopţei, când totul era lăsat exclusiv în paza poliţiei, care dăduse celor interesaţi asigurarea că nu vor fi decât simple manifestaţii. Toate autorităţile Iaşului au asistat impasibile la toate fazele vandalismului, înţelegem simpla observare la discursurile din piaţa liniei, ca şi acelora de la statuia lui Miron Costin şi la improvisata statue a lui Cuzinschi Trebuiau însă să priceapă când au început aţăţările. Când studentul Sârbu, mort şi-a adus aminte în faţa statuei lui Miron Costin că a fost înghesuit cu un pagi de puşcă de jandarm în piaţa Unirei şi a căzut ca mort, procurorii şi prefectul de poliţie de faţă, ar fi putut înţelege urmarea. Simplă insuficienţă ? Când în faţa statuei via lui Cuzinski studenta luicovineancă a început a boci pe consăteanul său studentul Polliacu al căreia sânge îl văzuse ţâşnind de sub o baionetă de jandarm, şi tot în îndepărtata „Piaţă a Unirei“, doi procurori cel puţin ar fi putut vedea ce se pregăteşte. Se încăpea manifestaţie în piaţa Unirei şi la urma urmei chiar la Miron Costin pentru triumful cauzei studenţeşti. Cadavrele evreeşti li se cedase deja de Duminică. Invăţămîntul medical urma să fie mai complect, deci o parte din cadavrele evreeşti sunt mai puţin complecte, decît cadavrele bărbaţilor ortodoxi. Dar cînd autorităţile’au văzut că manifestanţii cereau răzbunare contra celor vii şi unii din manifestanţi scoteau pietre din buzunar (casa Ghelber pe lîngă M’’Ion Costin) şi retevee de sub paltoane, nu se mai poate admite ca de procurori, cu prefectul de apoliţie, cu comenduirea pieţei reprezentată prin d. căp. Manea să creadă că cefele se îndreaptă spre , Opinia“, electrizate tot de chestia cadavrelor evreeşti. In orice caz, pentru distrugerea „Lumei“ şi a maşinelor tipografiei sale, după ce se satisfăcuse prin vandalismul de la’„Opinia“ nu se poate găsi altă explicare, decît simpatia autorităţilor pentru progromuri. Nu cumva i-au paralizat, cîntarea imnului regal după fiecare vandalism ? Purtarea gazetelor în baionetele elevilor de la institutul medico militar era un fapt destul de semnificativ. Primăria a curăţit în citeva ore stradaMârzescu şi strada Uzinei de munţii de de maşini tipografice, hârte, registre, mobile etc, ca nişte căruţe care nu mai există de un an în budget, ca să nu se impresioneze lumea. E acum rîndul guvernului să curăţe autorităţile Iaşului, de unii din actualii lor reprezentanți. . Sindicatul ziariştilor din Moldova a transmis astăzi câte un protest d-lui Brătianu prim-ministru, d-lui Vaitoianu ministru de interne, d-lui Mărzescu ministrul muncii şi ocrotirilor sociale, şi d-lui C. Bacalbaşa, preşedintele Sindicatului general al presei, în contra devastărilor de la „Opinia“ şi „Lumea“. La conferinţa dezarmării din Moscova, d. Litvinoi a propus în numele Rusiei, dezarmarea a trei sferturi din contingentele actuale, revizuirea creditelor militare şi desfiinţarea cadrelor armatei de rezervă, atît la ruşi cît şi la toate statele limitrofe cu Rusia. Litvinoi a mai propus și fixarea unei zone neutre între toate statele vecine cu Rusia. In legătură cu gravele evenimente politice din Atena, se dă ca probabilă și apropiata plecare a Regelui Ferdinand la Belgrad. Se știe că Regina Maria se află de o săptămînă în capitala Iugoslaviei. „ Luni 11 Decemvrie se va ţine la clubul progresiştilor din Bucureşti, şi preşedinţia d-lui Marghiloman, congresul delegaţilor cluburilor progresiste din toată ţară. SPIRITUL ZILEI ! Florin Sion profesor suplinitor, la cursul său de ieri a cerut să se declare aceia dintre elevii săi care au fost în delegaţie la d. Stere pentru a-l ruga să vie şi să reia cursul. S’a declarat un student basarabean, care a fost maltratat şi expulzat din sală sub ochii dlui profesor. Un titlu pentru art. 81 din legea învăţământului superior pentru d. suplinitor care s’a declarat gata să primească succesiunea d-lui Stere. x Prin bugetul în pregătire, d. Vintilă Brătianu reduce 11 divizii din bugetul Ministerului de război. x S’a pus în vânzare la toate librățile volumul de versuri „Povestea Omului datorii talentatului poet Demostene Botez. Va apărea în curând volumul Iaşii de odinioară, de d. R. Suţu. Volumul va fi imprimat cu caractere vizibile şi bine imprimat. înscrierile şi costul volumului se primesc de pe acum la ziarul „Evenimentul“. Volumul care costă 30 lei, va conţine între 12 — 15 coli. x Fii au sosit opt cisterne cu petrol și mai sunt în curs de sosire 10. x Mâine Joi se deschide Baia Comunală. x Azi a avut loc în localul din strada Langa No. 7 o întrunire de protestare a muncitorilor tipografi rămași fără lucru de pe urma devastărilor de eri. Muncitorii au făcut răspunzătoare autorităţile de aceste devastări şi au preconizat apararea contra devastatorilor. In această întrunire delegaţii au hotărât ajutorarea muncitorilor tipografi rămaşi fără lucru de pe urma devastărilor de la tipografia „H. Goldner“, şi institutul de editură . Versuri şi Proză". Comisiunea ziarului se întruneşte din nou azi după amiază la Primărie pen-tru a hotără asupra cererei brutarilor de a se scumpi pâinea. Se va face o nouă probă de pâine la brutăria Trepcea. Este probabil că se va acorda o sporire a preţului pâinei, avându-se în vedere urcarea costului de producţiune. Sfânta Scriptură cuprinzând Noul şi Vechiul Testament, publicată de „Societatea Biblică“ din Britania, a fost tipărită la tipografia Goldner în douăzeci de mii de exemplare şi răspândită în toată ţara. Iar apoi, lucrarea aceasta având mare răsunet în străinătate, institutele de editură din New-York au fotografiat fiecare filă din această carte, formând clișee după care au scos Biblia în sute de mii de exemplare, având pe copertă tipografia „H. Goldner“. „ Știrea despre devastările sălbatice care s’au comis astă noapte în Iaşi,s a transmis de urgenţă la Bucureşti. Prin intermediul ziariştilor din Capitală, faptele din localitate au ajuns la urechea guvernului. Astăzi disdedimineaţă, d. Ionel Brătianu, primul ministru, a întrebat telefonic la ziarul „ Mişcarea“ despre cele petrecute. D. Moritz Wachtel în calitate de şef a comunităţei evreeşti din Iaşi a trimis prin funcţionarul comercial Rubensaff, o scrisoare d-lui prefect de poliţie prin care îl încunoştiinţa că se organizează de studenţi progromuri contra evreilor vii, deşi li s’a cedat cadavrele celor morţi. Cataplasmă pe un picior de lemn. Cazul judecătorului Pillat D. judecător Vasile Pillat n'a fost judecat pentru vreun act al funcţionarilor, deci nici pentru vreun act făcut de D-sa în afacerea Lupaşcu-Iosipovici. A fost judecat pentru cuvintele spuse într un local de aperitive din Iaşi, cuvinte pe care Ministrul de justiţie le-a găsit că ştirbesc demnitatea Magistratului. S ar putea ca gestul lui d-lui Jean Th, făcut pentru a complăcea nu d-lui Iosipovici pe care nici nu-l cunoaşte personal (vezi se Iosipovici) ci susţinătorilor marelui nostru industriaş, să-l coste portofoliul. Se ştie că familia Pillat este în strânse legături familiare, cu familia Brătianu Aceste legături au determinat pe primul ministru să ceară informaţiuni de la Ministerul de Justiţie, despre seriozitatea acţiunei disciplinare contrat magistratului Pillat. D. Brătianu, după ascultarea d-lui Joan Th. s’a exprimat că astfel de acţiuni ^ disciplinare neserioase sunt dăunătoare magistraturei. D. Florescu s’a angajat să ^facă pe consiliul superior să corijeze prin achitarea magistratului, greşala ministrului. Jean Th. a rămas de minciună ca întotdeauna. PIATRA-NEAMŢ - TEATRALE- [.Publicul petrean aşteaptă cu nerăbdare Turneul companiei ,,Cigalia“, care va juca în localitate două reprezenţiuni în zilele de 9 şi 10 Decembrie. Prima reprezentaţie este ,,Kihul comedie în 3 acte de Andre Picard şi a doua este Potasch şi Perlmuter" comedie în 3 acte de Balas şi G. Klein. Vedem că in iarna aceasta ne sosesc trupele cele mai mari în frunte cu actorii cei mai renumiţi ai ţarei. Publicul nostru iubitor de artă, ştie să răsplătească aşa cum se cuvine pe valoroşii noştrii musafiri, care pleacâu cu impresiile cele mai frumoase din pitorescul nostru oraş în care se ascunde mulţi apreciatori entuziaşti a adevăratei arte luându-şi de la ei.,La revedere", fiind ovaţionaţi de public. VINERI 8 DECEMBRIE 1922 ■ % m mm C101 s a« m*mmm g» mm# aiMtfiA ai a*i* aiiSMjTraATii (iiinn u#v — «ti. mlMXMacn w „ ----------- -?■/