Opinia, decembrie 1922 (Anul 18, nr. 4656-4681)

1922-12-08 / nr. 4662

! * A Scriem în pribegie „Opinia“ şi mai are a­­dăpost Scriem din pribe­gie, pe masa „Vieţii Ro­mâneşti“ care ne-a cules cu generozitate de pe dru­mul ce ni l-au deschis de­vastatorii de astă noapte. Devastatorii nu erau ie­șeni. Prin fapta lor mon­struoasă, devastatorii au voit să suprime gazeta noa­stră care acum cîteva zile şi-a sărbătorit 20 de ani de existenţă. Ieşenii n’ar fi comis o crimă contra organului nostru care a contribuit atîta la crearea unei atmosfere civilizate în acest oraş. N’a fost ches­tie care să atingă interese mari naţionale sau interese importante locale, pentru care „Opinia“ să nu fi dat o simţitoare contribuţie. In cîteva î­mprejurări„O­­pinia“ a luat iniţiativa, luminărei şi interesărei o­­piniei publice, în lupta pentru dreptate şi adevăr. In orice caz, autorii mo­rali sunt aiurea. Cuvîntul de ordine a venit de de­parte. Există un cir­cu pentru acţionarea faptelor urîte: Cluj, Bucureşti, Iaşi, mîîne Cernăuţi. „Opinia" nu va dezarma. Nu ne închinăm înaintea formulelor artificiale, în care se tinde să se schi­lodească România Mare. Realitatea vieţei din a­­ceastă mândră ţară va fi ca în­totdeauna călăuza noastră. Nu credem în trebuinţa distrugerii evreilor din ţara noastră şi nici în posibili­tatea unor ast­fel de opere. Suntem absolut conşti­enţi de greutăţile prin care trece actualmente statul ro­mân şi întreaga noastră viaţă socială şi economică. Considerăm pe evrei ca concetăţenii noştri şi îi preţuim ca elemente folo­sitoare pentru viaţa noas­tră economică atât de zdrun­cinată încât ne putem pri­mejdui dacă nu dobândim liniştea cu colaborarea tu­turor celor care trăesc pe acest pământ. Pentru ordinea socială, bătută de atâtea vânturi rele, vom găsi ca totdeauna în evrei tovarăşi de preţ, cu o singură condiţie: să nu-i provocăm, scoţându-i de sub protecţia legilor. A. Ai Bădărău y ANUL Al XlX-lea No. 4662 i ; U# *9 t . . i»m ' tilWl . , 6^4 ?&■' LUNI - „ m m&k&w — ia$L - am. mom «­. .. — - s & •"**(►)* a»«»« *«*3^ * * A Distrugerea unei vechi instituţii de cultură Iată câteva date asupra tipografiei Goldner, distru­să aseară de aceia care se erijează în apărătorii culturei şi ai civilizaţiei. Această tipografie este una din cele mai vechi din Moldova, şi cea din­­tăiu care a tipărit graiul şi gândul românesc cu literă latină. A fost întemei­ată la anul 1856 de către doct. Vârnav şi H. Goldner. După câţiva ani, retră­­gându-se doctorul Vârnav, a fost luată de marele Mihail Kogălniceanu. In atelierele tipografiei sfărâmată azi, s au tipărit „Letopiseţ»“ lui Kogălni­ceanu, „Lupta“ lui Gheor­­ghe Panu, „Storia Romînă“ a lui Hasdeu, „Steaa Du­nării“ a lui Kogălniceanu „Contemporanul“, „Progre­sul“, etc. etc. Lucrările unor oameni ca Hasdeu, Ionescu de la Brad, Alexandru Xenopol, Dorul Fătu au fost, în cursul vremurilor, adunate în pa­gini de plumb de meşte­şugarii tiparului şi apoi imprimate pentru a fi răs­pândite în toată lumea ro­mânească. Credincioasă datinelor sale, tipografia devastată, tipăreşte şi azi „Revista Ştiinţifică V. Adamachi“ şi „Analele ştiinţifice ale Universităţii din Iaşi“, a­­mîndouă reviste de înaltă cultură, reprezentînd ade­vărata expresie a activi­tăţii universitare. Cealaltă activitate, aceia care s’a ilustrat prin acte de bar­barie şi vandalism, aceia care a dărîmmat un vechi locaş de cultură, batjoco­rind umbra marelui Mihail Kogălniceanu, nu poate îm­prumuta nimic din atribu­tele şi calităţile cu care se poate mîndri o şcoală de înaltă cultură ca Univer­sitatea. —............- 0X0----------—­ x De la funcţionarii co­merciali.— In sala comer­cianţilor din str. Stroescu, a avut loc Luni o întrunire a comitetului Societăţii funcţionarilor comerciali, în frunte cu d. Popescu, preşedintele societăţii. S’a protestat contra căl­­esrei legei repausului du­minical şi s’a cerut extin­derea acestei legi. S’a dis­cutat asupra reglementării orelor de muncă, a con­tractului muncei, asigură­rile funcţionarilor comer­ciali, participarea la bene­ficii şi s’a protestat contra unor comercianţi abuzivi. Discuţia s’a învârtit a­­poi în jurul acordărei de­­coraţiunelor. A fost deco­rată o persoană, în calita­tea de preşedinte a funcţi­onarilor comerciali. Or, singurul preşedinte autori­zat este d. G. Popescu, căruia iar reveni deci de­­coraţiunea. La urmă s'a făcut apel la funcţionarii comerciali de a se pune la curent cu plata cotizaţiilor şi a car­netelor de membri ai so­cietăţii. Cotizaţiile se pot plăti zilnic la casierul so­cietăţii, d. Chr. Nicolau, la magazinul Luca P. Ni­­culescu din str. Ștefan cel Mare. Aspectul Oraşului - Magazinele închise.­­ Acui este ruşinea? Rolul autorităţilor.­­ Datoria guvernului O Irdaşul pare a fi în­­mai s­­ărbătoare. Magaziile sunt închise. Şi nu ne aflăm în faţa unor sărbători din vechiul testament, pe care ieşenii le cunosc bine. A­­sistăm la închidere de ma­gazii sui generis, ca o manifestaţie de protestare contra distrugerii totale a 2 tipografii, comisă în spe­ranţa că vor pieri 2 ga­­rere mari şi populare din Iaşi „Opinia“ şi „Lumea“. Este un fapt îmbucură­tor menit să şteargă ruşi­nea suferită de oraşul nos­tru , atentatul — căci nu ne mai aflăm în faţa unei simple manifestaţii — con­tra a două ziare, tocmai când la Bucureşti are loc congresul ziariştilor şi inaugurarea palatului pre­sei. Ruşinea în orice caz nu este a cetăţenilor Iaşului, care dormeau duşi, amor­ţiţi de frig din lipsă de lemne în mijlocul nopţii, ci pentru autorităţile civile şi militare care deşi pre­venite la timp, au peri..4 unor cete să se dee la distrugeri de redacţii şi tipografii în mijlocul nop­­ţei, când totul era lăsat exclusiv în paza poliţiei, care dăduse celor intere­saţi asigurarea că nu vor fi decât simple manifes­taţii. Toate autorităţile Iaşului au asistat impasibile la toate fazele vandalismului, înţelegem simpla ob­servare la discursurile din piaţa lini­ei, ca şi acelora de la statuia lui Miron Costin şi la improvisata statue a lui Cuzinschi Tre­buiau însă să priceapă când au început aţăţările. Când studentul Sârbu, mort şi-a adus aminte în faţa statuei lui Miron Costin că a fost înghesuit cu un pagi de puşcă de jandarm în piaţa Unirei şi a căzut ca mort, procurorii şi pre­fectul de poliţie de faţă, ar fi putut înţelege urma­rea. Simplă insuficienţă ? Când în faţa statuei vi­­a lui Cuzinski studenta lui­covineancă a început a boci pe consăteanul său studentul Polliacu al că­reia sânge îl văzuse ţâş­nind de sub o baionetă de jandarm, şi tot în înde­părtata „Piaţă a Unirei“, doi­ procurori cel puţin ar fi putut vedea ce se pregă­teşte. Se încăpea manifestaţie în piaţa Unirei şi la urma urmei chiar la Miron Cos­tin pentru triumful cauzei studenţeşti. Cadavrele e­­vreeşti li se cedase deja de Duminică. Invăţămîntul medical urma să fie mai complect, deci o parte din cadavrele evreeşti sunt mai puţin complecte, de­cît ca­davrele bărbaţilor ortodoxi. Dar cînd autorităţile’au vă­zut că manifestanţii cereau răzbunare contra celor vii şi unii din manifestanţi scoteau pietre din buzunar (casa Ghelber pe lîngă M’’Ion Costin) şi retevee de sub paltoane, nu se mai poate admite ca de procu­rori, cu prefectul de apoli­­ţie, cu comenduirea pieţei reprezentată prin d. căp. Manea să creadă că ce­fele se îndreaptă spre , O­­pinia“, electrizate tot de chestia cadavrelor evreeşti. In orice caz, pentru dis­trugerea „Lumei“ şi a ma­­şinelor tipografiei sale, după ce se satisfăcuse prin vandalismul de la’„Opinia“ nu se poate găsi altă ex­plicare, de­cît simpatia au­torităţilor pentru progro­­muri. Nu cum­va i-au pa­ralizat, cîntarea imnului regal după fie­care van­dalism ? Purtarea gazetelor în baionetele elevilor de la institutul medico militar era un fapt destul de semnifi­cativ. Primăria a curăţit în cite­va ore strada­­Mârzescu şi strada Uzinei de munţii de de maşini tipografice, hârt­­e, registre, mobile etc, ca nişte căruţe care nu mai e­­xistă de un an în budget, ca să nu se impresioneze lumea. E acum rîndul guvernului să curăţe autorităţile Iaşului, de unii din actualii lor re­prezentanți. . Sindicatul ziariştilor din Moldova a transmis astăzi câte un protest d-lui Bră­­tianu prim-ministru, d-lui Vai­­toianu ministru de interne, d-lui Mărzescu ministrul mun­cii şi ocrotirilor sociale, şi d-lui C. Bacalbaşa, preşe­dintele Sindicatului general al presei,­­ în contra devas­tărilor de la „Opinia“ şi „Lu­mea“.­­ La conferinţa dezar­mării din Moscova, d. Lit­­vinoi a propus în numele Rusiei, dezarmarea a trei sferturi din contingentele actuale, revizuirea credite­lor militare şi desfiinţarea cadrelor armatei de rezer­vă, atît la ruşi cît şi la toate statele limitrofe cu Rusia. Litvinoi a mai propus și fixarea unei zone neutre între toate statele vecine cu Rusia.­­ In legătură cu gravele evenimente politice din A­­tena, se dă ca probabilă și apropiata plecare a Re­gelui Ferdinand la Belgrad. Se știe că Regina Maria se află de o săptămînă în capitala Iugoslaviei. „ Luni 11 Decemvrie se va ţine la clubul progre­siştilor din Bucureşti, ş­i preşedinţia d-lui Marghilo­man, congresul delegaţilor cluburilor progresiste din toată ţară. SPIRITUL ZILEI ! Florin Sion profesor supli­nitor, la cursul său de ieri a cerut să se declare aceia din­tre elevii săi care au fost în delegaţie la d. Stere pentru a-l ruga să vie şi să reia cursul. S’a declarat un stu­dent basarabean, care a fost maltratat şi expulzat din sală sub ochii d­lui profesor. Un titlu pentru art. 81 din legea învăţământului supe­rior pentru d. suplinitor care s’a declarat gata să primeas­că succesiunea d-lui Stere. x Prin bugetul în pregătire, d. Vintilă Brătianu reduce 11 divizii din bugetul Mini­sterului de război. x S’a pus în vânzare la toate librățile volumul de versuri „Povestea Omului datorii talentatului poet De­­mostene Botez.­­ Va apărea în curând vo­lumul Iaşii de odinioară, de d. R. Suţu. Volumul va fi imprimat cu caractere vizi­bile şi bine imprimat. în­scrierile şi costul volumu­lui se primesc de pe acum la ziarul „Evenimentul“. Volumul care costă 30 lei, va conţine între 12 — 15 coli. x Fii au sosit opt cis­terne cu petrol și mai sunt în curs de sosire 10. x Mâine Joi se deschide Baia Comunală. x Azi a avut loc în lo­calul din strada Langa No. 7 o întrunire de protestare a muncitorilor tipografi ră­mași fără lucru de pe ur­ma devastărilor de eri. Muncitorii au făcut răs­punzătoare autorităţile de aceste devastări şi au pre­conizat apararea contra de­vastatorilor. In această întrunire de­legaţii au hotărât ajutora­rea muncitorilor tipografi rămaşi fără lucru de pe urma devastărilor de la ti­pografia „H. Goldner“, şi institutul de editură . Ver­suri şi Proză".­­ Comisiunea ziarului se întruneşte din nou azi du­pă amiază la Primărie pen-t­­ru a hotără asupra cererei brutarilor de a se scumpi pâinea. Se va face o nouă pro­bă de pâine la brutăria Tre­­pcea. Este probabil că se va acorda o sporire a preţului pâinei, avându-se în vedere urcarea costului de produc­­ţiune.­­ Sfânta Scriptură cu­prinzând Noul şi Vechiul Testament, publicată de „So­cietatea Biblică“ din Brita­­nia, a fost tipărită la tipo­grafia Goldner în douăzeci de mii de exemplare şi răs­pândită în toată ţara. Iar apoi, lucrarea aceas­ta având mare răsunet în străinătate, institutele de e­­ditură din New-York au fo­tografiat fiecare filă din a­­ceastă carte, formând clișee după care au scos Biblia în sute de mii de exemplare, a­­vând pe copertă tipografia „H. Goldner“. „ Știrea despre deva­stările sălbatice care s’au comis astă noapte în Iaşi,­­s a transmis de urgenţă la Bucureşti. Prin intermediul ziariş­tilor din Capitală, faptele din localitate au ajuns la urechea guvernului. Astăzi disdedimineaţă, d. Ionel Brătianu, primul ministru, a întrebat tele­fonic la ziarul „ Mişca­rea“ despre cele petre­cute.­­ D. Moritz Wachtel în calitate de şef a comuni­­tăţei evreeşti din Iaşi a tri­mis prin funcţionarul co­mercial Rubensaff, o scri­soare d-lui prefect de po­liţie prin care îl încunoş­­tiinţa că se organizează de studenţi progromuri contra evreilor vii, de­şi li s’a ce­dat cadavrele celor morţi. Cataplasmă pe un picior de lemn. Cazul judecătorului Pillat­ D. judecător Vasile Pillat n'a fost judecat pentru vre­un act al funcţionarilor, deci nici pentru vre­un act făcut de D-sa în afacerea Lu­­paşcu-Iosipovici. A fost ju­decat pentru cuvintele spuse într un local de aperitive din Iaşi, cuvinte pe care Mi­nistrul de justiţie le-a găsit că ştirbesc demnitatea Ma­gistratului. S ar putea ca gestul lui d-lui Jean Th, făcut pentru a complăcea nu d-lui Io­­sipovici pe care nici nu-l cunoaşte personal (vezi se­ Iosipovici) ci susţinătorilor marelui nostru industriaş, să-l coste portofoliul. Se ştie că familia Pillat este în strânse legături fa­miliare, cu familia Brătianu Aceste legături au determi­nat pe primul ministru să ceară informaţiuni de la Ministerul de Justiţie, despre seriozitatea acţiunei disci­plinare contrat magistratului Pillat. D. Brătianu, după ascul­tarea d-lui Joan Th. s’a ex­primat că astfel de acţiuni ^ disciplinare neserioase sunt­­ dăunătoare magistraturei. D. Flore­scu s’a angajat să ^facă pe consiliul superior să corijeze prin achitarea magistratului, greşala mi­nistrului. Jean Th. a rămas de min­­ciună ca în­totdeauna. PIATRA-NEAMŢ - TEA­TRALE- [.Publicul petrean aşteaptă cu nerăbdare Turneul companiei ,,Cigalia“, care va juca în localitate două reprezen­­ţiuni în zilele de 9 şi 10 De­cembrie. Prima reprezentaţie este ,,Kihu­l comedie în 3 acte de Andre Pi­card şi a doua este Potasch şi Perlmuter" comedie în 3 acte de B­alas şi G. Klein. Vedem că in iarna aceasta ne sosesc trupele cele mai mari în frunte cu actorii cei mai renu­miţi ai ţarei. Publicul nostru iubitor de ar­tă, ştie să răsplătească aşa cum se cuvine pe valoroşii noştrii mu­safiri, care pleacâu cu impresiile cele mai frumoase din pitorescul nostru oraş în care se ascunde mulţi apreciatori entuziaşti a a­­devăratei arte luându-şi de la ei.,La revedere", fiind ovaţionaţi de public. VINERI 8 DECEMBRIE 1922 ■ % m mm C101 s­ ­ a« m*mmm g» mm# aiMtfiA ai a*i* aiiSMjTraATii (iiinn­­ u#v — «ti. mlMXMacn w „ ----------- -?■/

Next