Opinia, iunie 1924 (Anul 20, nr. 5099-5120)

1924-06-11 / nr. 5105

CONTABIL cunoscând co­respondenţa franceza şi ger­mana cu fe bune referinţe se angajează la magasinul JEma­­nou Marcoviei str. Ştefan cel Mare 54, Marsie Magazia tte Manofas­­tură ş Postăvărie LA ROMEO din Iaşi, str. Ceza-Voda 63 .Anunţă, că a mai deschis la acelaş local un mare atelier de croitorie pentru Dame sub conducerea D-lui Soare Sapoş­­nico, maestră de primul rang, oare confecţionează rochiile cele mai elegante cu preţuri extrem de avantajoase?. Atelierul stă la dispoziţie a­tât pentru Clientela ce-şi pro­cură stofuri din acest magazin cât şi pentru orice alt amator străin. ftea locul de demnitate alături­­ d­e bărbat în mânuirea vieţii din­­ care face şi ea parte.­­ Si astfel o găsim pe Ana Conţa-Kernbach In 1918 făcând parte din comitetul de acţiune al s­ocietăţei atunci înjghebată cu numele de Asociaţia pentru Emanciparea civilă şi politică a femeilor române, alături de d-nele Baiule sau actuala conducătoare a mişcărei din Ardeal şi d-nele Meissner şi Negruzzi conducă­toarele din regat. Timp cât sănătatea sa i-a în­găduit, ea lucra în acest comi­tet cu tot sufletul, cu toate re­­sursele minţei ei de elită şi luă parte aproape la toate şedin­­ţele în calitate de directoare, colaborând şi la alcătuirea sta­tutelor şi placului de muncă. Alarmată de grabnicele nevoi la a căror soluţionări femeea ar fi putut fi de un real folos prin trist şirele ei fireşti, Ana Conta Kernbach propune să se ceară conducătorilor de pe atunci, să facă parte femei In comitetele de higienă întocmite pe dispăr­,­ţiri; propunerea care deşi făcută personal de ea împreună cu alte D-ne delegate, rămâne aprobată In principiu, dar fără nici un rezultat practic, din motive va­labile, desigur numai pentru cei în a căror putere era sancţiona­rea. Ceva mai târziu, în 1919, e solicitată a ocupa demnitatea de consider comunal şi aceasta pentru nici un alt considerent, nici o condescendentă de­cât valoarea ei personală.* Femeea uitată în biblioteca sa, e scoasă din taina casei sale şi i se cere cu insistenţă să a­­ducă contribuţia ei de pricepere pentru binele comunei în care trăieşte. Consiliile comunale depinzând în bloc de fluctuaţiile politice, ea urmează durata scurtă a con­silii­lui din care făcea parte, îşi asumase atribuţia îngrijirei şcoa­la lor, dar şcoala n’avu parte să se bucure de roadele planului ce-şi întocmise ea. Poată, artistă, erudită de va­loare, spirit de elită, urmă râ­masă pe lume din spiritul filo­sofic al marelui V. Conta fratele său, Ana Conta Kerenbach e o minte aristocratică nu în înţăle­­sul de protecţie de clasă tradiţio­nală, ci de întâietate dată gân­­direi formată prin cultură, îna­intea spiritului practic spontan în acţiune. Ana C. K. nu se uită la realitatea ce se desfăşură în jurul ei; ea îşi făureşte o lume condusă de cele mai înalte valori create prin cultură, şi ce o scară descendentă să-şi iea fiecare locul cuvenit în ordinea puterilor sale. Cu astfel de idei Ana Conta Kernbach o vrea pe femee în viaţa publică, intrată pe o altă cale de­cât acea urmată de băr­baţi, în ultimul timp mai ales, când sufletul democratic prin excelenţă, conduse la votul uni­versal. Ea cere intrarea femeei In viaţa publică şi deci accorda­­rea integrală de drepturi, pe ca­tegorii, pe titluri şi doar ici şi colo, cu serioase restricţii, In chip excepţional, pe merite na­ţionale. In lupta pe care femeile­­o duc pentru revindecarea dreptu­rilor lor de om întreg, responsa­bil şi mândru de acest nume, Ana Conta Kernbach reprezintă elementul restrâns al lumei fe­­menine care vrea lumină, înăl­ţare, ideal înainte de orice, ală­­turi de elementul numeros care priveşte realitatea actuală, aşa cum este ea şi care socoate des­tul de lung trecutul de pregăti­re şi cere aceeaşi măsură care s’a luat şi pentru massa totală a bărbaţilor. Departe de a jigni vreo sus­ceptibilitate, Ana C. K. vrea inalţarea muncei femeei până la ideal, chiar dacă recunoaşte că vremea nu poate aştepta aceasta. In lanul desţelenit prin mun­ca femeei, Ana* Conta Kernbach va apărea deapururi o figură măreaţă şi o floare alea­să de ornamente între femeile române. Noi laşul ne vom mândri că am avut-o între noi. Fie ca sufletul ei plin de ideal înălţător al lu­mei, mintea sa Împodobită cu cele mai Înalte cunoştinţi să ra­mâie o imagine la care urma­şele ei să-şi închine gândurile, să-şi croiască nădejdile şi mun­ca ei un exemplu către a cărui imitare să se ţintească. Fie me­­moriea ei neştearsă In sufletele noastre celor care am cunoscut-o şi pildă măreaţă celor ce vor urma. Modesta recunoştinţă ce o a­­rătăm azi acestei femei care şi-a luat locul de onoare alături de femeile ilustre ale trecutului corb­u, e o răsplată prea mică a valorii ei de scriitoare şi edu­catoare. Noi femeile am ruga au­torităţile prezente ca şi pe cele absente sa ne înlesnească mij­locul de a flăvi amintirea ne­preţuitei dispărute şi a da nu­mele ei celei din t­ăi şcoli prima­re de fete ce s’ar mai creea In acest oraş, sau care în prezent nu are un nume clarificat pen­tru ca într’un viitor îndepărtat orice femee să se întrebe cine a fost ea, şi să afle cine a fost. I Abd­at­-vi­li Opin­a %' ** | W 1­A «T­EATRUL ŞI GRr­DINAEUSABETA V Astăzi Marţi 10 Iunie 1924 la 3, 5 jum, şi seara la 9 jum. Se reprezintă briliantul succes I periales cu compatrioată noastră RAQUEL MELLER. Opera complectă 12 acte 12 Şi SALA Astăzi Marţi 10 Iunie 1924 u raama CINEMA PrOCia Sril Premieră — Pentru I-a oară Celebra Operă Franceză — Fenomenalul Succes Parisian GENEVIEVE după grandioasa şi nemuritoare scriere a reputatului autor franez LAMARTINE Interpretat de aceiaşi artişti cari sau distins In JADELIN Operă Complectă 10 acta — Adaos la program ZH30T0 în 2 acte DE VAS­ZARE case blste în apropiere de contru. In­formaţiuni la Mag. Fr. Smirnov Str. Lipuşneanu. DE ÎNCHIRIAT în centru , odaie mobilată, cu lumină electrică, intrare separată. A se adresa la ziar sub M. C. FRIZERIA S. Taimanu din str. Gh. Mârzescu 23, caută spre imediata angajare un bun lucrător frizer bine plătit. fc. CASE DE VANZARE în stradela Salarie 24 se vând doua case bune libere, la a­­ceiași curte, ambele cu 70 mii lei. "~DEVANZARIt d­uăldo­­curi de camion „Packard“ mic și mare. Osii noi de rai­er, osii noi de părere pentru batoze, la atelierul „MAREK“ Iași str. Socola 155 telefon 76 DE VaNZARE teren pen­tru construcţie 5000 m. p. Adresaţi Ghiurtz, Iaşi,­­ strada Sa­v­ariei No. 236­­ DE VaNZARE prin lici­taţie publică 2200 metri pă­traţi teren viran,­­colţ strada Elena Doamna ,No. 41 cu strada Ornescu, în zilele de 1­8 Iunie 1924 la Tribunalul Iaşi s. IlI-a, Dosar No. 768 din 1922. Licitaţia va începe de la suma de 154000 lei. VOIAJOR fost comerciant,). Cabinet Dentar poseda abonament, cunoaşte­­ provincia, caută casă serioasă, contra comision sau fix.­­ A se adresa la ziar sub G. înştiinţare Domnii membri ai Societatei de Economie, Împrumut şi ajutor a pensionarilor şi funcţionarilor C. I. R. cu sediul in B-dul Ferdinand No. 9, sânt încu­­noşt­inţaţi pe această cale că în urma verificărei fa­pte după decesul regretatului I. Nubert­easa a societăţei s’a găsit în perfecta regulă şi s’a redeschis per*t­u toate operaţiunile ca şi îa trecut funcţionând la toate zilele între orele 13—16. Tot­odată D-nii membri sânt convo­caţi in adunare generală extrem ordinară pentru ziua de 15 iunie ora 4 p. m. Preşedinte Ernest Merlescu PENTRU cei C£ aud greu Domnul K. K. S. H. scrie textul: „Cornetul acustic a făcut la mi­ne adevărate minuni. Sunt­ ca nou născut şi nici nu sunt din stare să-mi exprim bucuria că aud cel mai mic zgomot“. . LA AUZIREA GREA mărire naturală corne­tul acustic „GOBUA‘‘ este indispensabil. Pur­­tându-se abia vizibil în ureche, se întrebuinţează cu succes in mii de cazuri la vuet In urechi, boli nervoase de urechi. Nenumărate scrisori de mulţumire. Informaţi­uni gratuite. Depozit general: G. WRISH et Co. Wien IV. K­. 36 Wiedner Hauptstrasse 41. Expediţie liber de porto şi vamă. A se feri de imitaţiuni inferioare. *d!auSr4SSi­th Atenţiune Dacă doriţi PLAPUMI bine con­­soţio­nate după ultimele modele din străi­nătate, adresaţi-vă verbal sau prin p. p. la ZION LAZAROVICI Str. Şcoalei de Arte No. 3 SS CAUTA pentru secţia mnrfviri H B&nOtel Moldova 2 ( practicanţi cu scriere fru­moasa. ASISTENT(Ă) se caută la farmacia Sf. Spiridon Henry tilumenfeld. str. Cuza-Voda 40­ I. Eichendler Str. Lăpognearra 36 vie-a-vis de Astoria Metoda cea mai nouă de ex­tracţie a dinţilor slabi şi replantaţia lor. Tratamentul special pentru boli de gură şi dinţi. Extrac­­ţiuni absolo iară durere. Plom­be In porţelan, aur şi amalgam. Executa prompt lucrări tech­­nico-dentară în platină, aur şi cauciuc duggi ultimul sistem american. CAMERA DE COMERŢ ŞI­­ INDUSTRIE IAŞI Publicaţie de scoaterea în licitaţie a lucrărilor magaziei de colete din Stiţia Iaşi Se aduce la cunoştinţa ge­nerală că în ziua de 26 Iunie 1924, ora 11 dimineaţa, se va ţine în localul acestei Camere, licitaţie publică pentru darea In întreprindere a lucrărilor de execuţie a magaziei de colete din Staţia Iaşi. Planurile, devisele şi condi­­fitmnile pentru executarea lu­crărilor se pot vedea în fiecare zi de lucea Intre orele 10—12 a. m. la Secretariatul aceste Camere. Valoarea lucrarilor după de vis se uilă la suma de lei 1,7121.00. Lucrăr­le vor trebui să fie complect terminate în termen de 3 luni de la aprobarea lor , plata acestor lucrări se va face în felul următor: Jumătate, sol,pă 866.000 lei în anul In curs, iar ceialaltă jumătate In anul 1925. Licitaţia se va tine pe baza Condiţiunilor generale de lu­crări publice şi al.art 72—83 din Legea Comptabilităţii Pu­blice. • Ofertele sigilate vor fi tri­­mise sau predate până în ziua şi ora licitaţiei Secretariatului acestei Camere. Garanția provizoria de 6*/0 din valoarea lucrărilor, con­stând în efecte de Stat pe cursul zilei, sau numerar va fi depusă odată cu oferta. Garanția definitivă va fi de 12*/0 din valoarea lucrărilor. Supraoferta şi oferte condi­ţionate nu se admit. Preşedinte, N. V. Ştefaniu Secretar, Gh. I. Mirăuţă DOCTOR Adela Naftare a fost medic de spital BOLI INTERNE DE FEMEI, COPII, FACERI Consult. 9—10, 1—3 Str. Cizmăriei 39 cine se intere­sează !află numai decât că Bucureştiul trebue sa primeze, căci cum se poate să iasă un ieşan In frunte­ Apoi membri la com­i­siune din par­tea guvernului sunt: l-iu sculp­torul Jalea care nici nu vrea să știe de altul mai ban după d-sa decât pe sculptorul Paciurea, concurent cu aceasta ocazie, şi al 9-lea dl. Mateescu care are de plătit o poliţă d-lui Paciurea, poliţă de valoare.... morală, bine Înţeles o ştie d-sa. Aceşti doi domni sculptori din comisiune au isbutit să de­turneze opinia majorităţii mem­­brilor şi... să hotărască un at­­concurs, lucru ce nu s’ar fi în­tâmplat In o altă ţară unde con­vingerile rămân neaitarate şi susţinute cu energie, Intâmple­­se ori ce s’ar Întâmpla. Ei, dar in alte ţări sunt ca­ractere ! Em. Al. Manoliu „OPINIA“ IN TARA HUŞI Un furt îndrăzneţ. — Jefuitorii din judeţ dau mereu de lucru autorităţilor. Jafurile se succed regulat şi de fiecare dată devin mai în­drăzneţe. Asociaţi câte doi trei, sau constituiţi în bandă, hoţii operea­ză cu preciziune reuşind a dis­pare pănă şi urma după fiecare furt şi spargere. Aceasta se datori­şte la bună parte şi lipsei de paznici. După furturile repetate din ju­deţul nostru, Înregistrate la timp, ni se semnalează Încă unul să­vârşit In Şchiopeni din jud. Fălciu. Această comună este mult po­pulată numărând un apreciabil număr de locuitori instăriţi.­­ Hoţii au ales intenţionat Şchiopenii ca fiind prielnic sco­pului urmărit. Intr’una din nopţile trecute s’au presentat la casa femeei E. Gh. Balţaţi. După ce cu multă precauţiune au spart geamul din camera principală s’au introdus Înăun­tru scotocind peste tot. Negăsind bani — obiectul lor principal—s’au mulţumit şi cu obiecte casnice. Ei au făcut pa­chete cu diferite lucr­uri mai de preţ şi de Îmbrăcăminte. La plecare auzind un zgomot şi temându-se a nu fi surprinşi au dispărut la iuţeală. Unul din jefuitori mai ingenios, s’a intro­dus In grajdul din curte a furat un cal, l’a Încălecat şi a dispă­rut in Intunerecul nopţii. Cercetările întreprinse imediat de jandarmi n’au dat Încă un rezultat satisfăcător. Se crede totuşi că Abanda va fi descoperită. Procese de contravenţie. — La Răducăneni s’a dat o ordonanţă prin care se reimpunea locuitori­lor ca la trecerea cortegiului din Ziua Eroilor să se desco­pere fiecare. Cum o parte dintre ei nu a cunoscut obligaţiunea ce li se impunea nu s-a conformat ordo­nanţei. Pentru acest lucru, nu­ au fost dresate mai multe procese de contravenţie. Leontin SAVENI Din ale jandarmilor.—Este In' deajuns de cunoscut cât au de suferit comunele rurale de pe urma jandarmilor, cari speculează spiritul docil și fricos al locui­torilor. Nici Săvenii, care este o co­mună destul de morişoară, nu este scutită de «fanteziile» jan­darmilor. Actualul şef are un fel de a se purta, care întrece orice umitat şi care , revoltă chiar şi autorităţile civile din localitate. Pentru cea mai mică abatere eşti arestat o zi întreagă, contrar prevederilor legei, şi pedepsit cu toată severitatea ce-i caracteri­zează pe aceşti reprezentanţi ai legei. Zilele acestea părându-i-se d-lui Şef că nişte persoane stră­ine cu totul de comună ce se plimbau prin faţa Şcoalei, ar a­­vea gânduri de speculare a ţă­ranilor, i-a dus sub escortă, i-a ţinut o zi întreagă, dându-le o­­bişnuita porţie şi sasa în urma intervenţiei autorităţilor civile, cari au desavuat cu toată drep­tatea acest act, au fost el­beraţi. Faptele vorbesc de la sine. Aş­­teptăm soluţionarea favorabilă a acestei grave situaţii ce devine din ce In ce mai apăsătoare pen­tru orăşelul nostru. Rudis -­ rn-rr-T Minapi x FURT DE CAI.— Injnoap­­tea de Joi spre Vineri, câţiva indivizi îi­armaţi cu revolvere au pătruns In via de la Manta Ro­şie, proprietate a d-lui Gropper. Hoţii au intrat In grajd, de unde au scos doi cai mari în valoare de­ 60.000 lei. Fiind sim­ţiţi de câni şi urmăriţi de ser­vitori, bandiţii dispărură, trăgând focuri de armă. Au f­ost luştiiaţaţi jandarmii şi s’au trimes oameni pentru cer­cetare la iarmarocurile din Vas­lui şi Bârlad.­­ Consiliul de Administraţie al uzinelor electrice a ţinut eri prima şedinţă. S’a ales vice-preşedintele con­siliului in penoana d-lui Eugen Uhryaowschi. Consiliul de direcţie a fost astfel alcătuit: d-nii N. Raco­­viţă, Cassetti, Ant. Georgescu şi M. Wachtel, iar consilier juri­dic d. G. Botez. Din aceştia se va desemna ulterior administratorul delegat. Direcţia generală a fost În­credinţată d-lui ing. Wolanschi. za Inaugurarea Grădinei SELECT Nazimova II Dama cu Camelii „ Trupa israelită de operete» din grădina Pomul Verde, a de­butat aseară In faţa unui pub­­lic numeros. In afară de elemente prime ca d-na Vera Kaniw­ka şi d-nii Breitman şi Kaihan, se remarcă un ansamblu îngrijit. Publicul a rechemat de nenumărate ori pe artiști și pe d. Borin Segall, care pe lângă conducerea or­chestrei, pare a fi și un bun di­rector de scenă. De li­teiul lib­vil­ii­in In ziua de 3 Mai a. c. (Sf. Constantin şi Elena) a avut loc, întrunirea Cercului Cultural in corn. Ţuţe­a. Afara de membrii corpului didactic, ce alcătuiesc acest cerc, au mai luat parte: d. E­­manoil Trifan, d. , dr. Artene, medicul circumscripţiei Unghen, d. Architect Miroiiescu, d. Ingi­ner A. V. Mihailescu ş. a. Aceşti câţi­va intelectuali ai satelor, muncitori neobosiţi, vin­ de la distanţe mari, pentru a contribui, fiecare la parte, la ri­dicarea poporului, din toate punctele de vedere. Cu toate astea, ţar­anii, nu pri­vesc cu ochi buni aceste adu­nări, atât de frumoase şi atât de folosit­oare, pentru ei — şi nu ştim de ce ? Mai bu­­roşi petrec la câr­ciumă acele câte­va ore, In care se ţine şedinţa (publică), vor­bind cine ştie ce, pe socoteala «celor de la şcoală» , deşi Invă­­ţătorul-diriginte, a avut grija, cu două zile mai înainte, să facă adresa autorităţilor comunale, pentru ca: «In timpul cât va dura şedinţa, cârciumele, să fie închise». E drept, cârciumile sunt în­chise dar: «Intrarea e pe din­­dos». «Cei de la şcoală» aşteaptă ne­răbdători, în sala de clan, fra­nco­­ împodobită cu crengi de stejar şi cu steguliţe tri­colore, să se adune oameni, dar oa­menii nu mai vin... Copiii, curat îmbrăcaţi in cos­tumele naţionale, aruncă priviri furişe «Domnilor» ce stau In mijlocul sălei. Abia la ora 11 a. m. şedinţa se poate deschide, cu câţi­va oameni adunaţi. „ D. V. Mihailescu-Poeni, vor­beşte despre : «Alcoolism». In desvoltarea subiectului, d-sa, reuşeşte, cu multă uşurinţă, să se facă înţeles. Arată că alcoolul e otrava, luat In cantitate mare, a cărui consecinţi se petrec sub ochii lor imediat, când beţivul poate săvârşi, cu cea mai mare* uşu­rinţă, orice fapte josnice şi chiar criminale; sau cu timpul: co­piii acoolicilor etc. Sfătueşte apoi părinţii, spre a se feri de băutură, atât pe ei Însăşi, cât şi pe copiii lor. Din urmă vorbi d. dr. Artene, medicul circumscripţiei Ungheni despre: «S.filis». Uzând de bro­şura d-lui dr. Grigoriu, d-sa a­­rată primejdia acestei boale, care a luat proporţii mari, la sate, azi, urmările grozave pentru individ, familie şi societate. Ii sfădeşte, să nu bea—chiar In casa lor, toţi, cu aceeaş cana şi să nu mânânce dia acela« blid. Vorbi, apoi d. Strat, despre nevoile ţaranilor, arătându-le, in acelaş timp, cât d­e mult greşesc, acei cari nu vor să ia parte la asemenea adunări. Victor Mignard x Numero­şi băutori de frunte ne-au trimis telegrame de felici­tare pentru sp­e.id.La ideie a o­­feri un butoi de bare din gus­toasa bere «Z­mbru», In toiul căldurilor de vară.­­ Am anunţat că un grup de 20 funcţionari ceferişti, pleacă Intr’o excursiune culturală prin Ardeal. Plecarea din Iaşi, are loc în seara zilei de 14 iunie. D. Niţescu, directorul regio­nal, a pus toate înlesnirile la dispoziţia excursioniştilor.

Next