Opinia, iunie 1924 (Anul 20, nr. 5099-5120)
1924-06-11 / nr. 5105
CONTABIL cunoscând corespondenţa franceza şi germana cu fe bune referinţe se angajează la magasinul JEmanou Marcoviei str. Ştefan cel Mare 54, Marsie Magazia tte Manofastură ş Postăvărie LA ROMEO din Iaşi, str. Ceza-Voda 63 .Anunţă, că a mai deschis la acelaş local un mare atelier de croitorie pentru Dame sub conducerea D-lui Soare Sapoşnico, maestră de primul rang, oare confecţionează rochiile cele mai elegante cu preţuri extrem de avantajoase?. Atelierul stă la dispoziţie atât pentru Clientela ce-şi procură stofuri din acest magazin cât şi pentru orice alt amator străin. ftea locul de demnitate alături de bărbat în mânuirea vieţii din care face şi ea parte. Si astfel o găsim pe Ana Conţa-Kernbach In 1918 făcând parte din comitetul de acţiune al societăţei atunci înjghebată cu numele de Asociaţia pentru Emanciparea civilă şi politică a femeilor române, alături de d-nele Baiule sau actuala conducătoare a mişcărei din Ardeal şi d-nele Meissner şi Negruzzi conducătoarele din regat. Timp cât sănătatea sa i-a îngăduit, ea lucra în acest comitet cu tot sufletul, cu toate resursele minţei ei de elită şi luă parte aproape la toate şedinţele în calitate de directoare, colaborând şi la alcătuirea statutelor şi placului de muncă. Alarmată de grabnicele nevoi la a căror soluţionări femeea ar fi putut fi de un real folos prin trist şirele ei fireşti, Ana Conta Kernbach propune să se ceară conducătorilor de pe atunci, să facă parte femei In comitetele de higienă întocmite pe dispăr,ţiri; propunerea care deşi făcută personal de ea împreună cu alte D-ne delegate, rămâne aprobată In principiu, dar fără nici un rezultat practic, din motive valabile, desigur numai pentru cei în a căror putere era sancţionarea. Ceva mai târziu, în 1919, e solicitată a ocupa demnitatea de consider comunal şi aceasta pentru nici un alt considerent, nici o condescendentă decât valoarea ei personală.* Femeea uitată în biblioteca sa, e scoasă din taina casei sale şi i se cere cu insistenţă să aducă contribuţia ei de pricepere pentru binele comunei în care trăieşte. Consiliile comunale depinzând în bloc de fluctuaţiile politice, ea urmează durata scurtă a consiliilui din care făcea parte, îşi asumase atribuţia îngrijirei şcoala lor, dar şcoala n’avu parte să se bucure de roadele planului ce-şi întocmise ea. Poată, artistă, erudită de valoare, spirit de elită, urmă râmasă pe lume din spiritul filosofic al marelui V. Conta fratele său, Ana Conta Kerenbach e o minte aristocratică nu în înţălesul de protecţie de clasă tradiţională, ci de întâietate dată gândirei formată prin cultură, înaintea spiritului practic spontan în acţiune. Ana C. K. nu se uită la realitatea ce se desfăşură în jurul ei; ea îşi făureşte o lume condusă de cele mai înalte valori create prin cultură, şi ce o scară descendentă să-şi iea fiecare locul cuvenit în ordinea puterilor sale. Cu astfel de idei Ana Conta Kernbach o vrea pe femee în viaţa publică, intrată pe o altă cale decât acea urmată de bărbaţi, în ultimul timp mai ales, când sufletul democratic prin excelenţă, conduse la votul universal. Ea cere intrarea femeei In viaţa publică şi deci accordarea integrală de drepturi, pe categorii, pe titluri şi doar ici şi colo, cu serioase restricţii, In chip excepţional, pe merite naţionale. In lupta pe care femeileo duc pentru revindecarea drepturilor lor de om întreg, responsabil şi mândru de acest nume, Ana Conta Kernbach reprezintă elementul restrâns al lumei femenine care vrea lumină, înălţare, ideal înainte de orice, alături de elementul numeros care priveşte realitatea actuală, aşa cum este ea şi care socoate destul de lung trecutul de pregătire şi cere aceeaşi măsură care s’a luat şi pentru massa totală a bărbaţilor. Departe de a jigni vreo susceptibilitate, Ana C. K. vrea inalţarea muncei femeei până la ideal, chiar dacă recunoaşte că vremea nu poate aştepta aceasta. In lanul desţelenit prin munca femeei, Ana* Conta Kernbach va apărea deapururi o figură măreaţă şi o floare aleasă de ornamente între femeile române. Noi laşul ne vom mândri că am avut-o între noi. Fie ca sufletul ei plin de ideal înălţător al lumei, mintea sa Împodobită cu cele mai Înalte cunoştinţi să ramâie o imagine la care urmaşele ei să-şi închine gândurile, să-şi croiască nădejdile şi munca ei un exemplu către a cărui imitare să se ţintească. Fie memoriea ei neştearsă In sufletele noastre celor care am cunoscut-o şi pildă măreaţă celor ce vor urma. Modesta recunoştinţă ce o arătăm azi acestei femei care şi-a luat locul de onoare alături de femeile ilustre ale trecutului corbu, e o răsplată prea mică a valorii ei de scriitoare şi educatoare. Noi femeile am ruga autorităţile prezente ca şi pe cele absente sa ne înlesnească mijlocul de a flăvi amintirea nepreţuitei dispărute şi a da numele ei celei din tăi şcoli primare de fete ce s’ar mai creea In acest oraş, sau care în prezent nu are un nume clarificat pentru ca într’un viitor îndepărtat orice femee să se întrebe cine a fost ea, şi să afle cine a fost. I Abdat-vili Opina %' ** | W 1A «TEATRUL ŞI GRrDINAEUSABETA V Astăzi Marţi 10 Iunie 1924 la 3, 5 jum, şi seara la 9 jum. Se reprezintă briliantul succes I periales cu compatrioată noastră RAQUEL MELLER. Opera complectă 12 acte 12 Şi SALA Astăzi Marţi 10 Iunie 1924 u raama CINEMA PrOCia Sril Premieră — Pentru I-a oară Celebra Operă Franceză — Fenomenalul Succes Parisian GENEVIEVE după grandioasa şi nemuritoare scriere a reputatului autor franez LAMARTINE Interpretat de aceiaşi artişti cari sau distins In JADELIN Operă Complectă 10 acta — Adaos la program ZH30T0 în 2 acte DE VASZARE case blste în apropiere de contru. Informaţiuni la Mag. Fr. Smirnov Str. Lipuşneanu. DE ÎNCHIRIAT în centru , odaie mobilată, cu lumină electrică, intrare separată. A se adresa la ziar sub M. C. FRIZERIA S. Taimanu din str. Gh. Mârzescu 23, caută spre imediata angajare un bun lucrător frizer bine plătit. fc. CASE DE VANZARE în stradela Salarie 24 se vând doua case bune libere, la aceiași curte, ambele cu 70 mii lei. "~DEVANZARIt duăldocuri de camion „Packard“ mic și mare. Osii noi de raier, osii noi de părere pentru batoze, la atelierul „MAREK“ Iași str. Socola 155 telefon 76 DE VaNZARE teren pentru construcţie 5000 m. p. Adresaţi Ghiurtz, Iaşi, strada Savariei No. 236 DE VaNZARE prin licitaţie publică 2200 metri pătraţi teren viran,colţ strada Elena Doamna ,No. 41 cu strada Ornescu, în zilele de 18 Iunie 1924 la Tribunalul Iaşi s. IlI-a, Dosar No. 768 din 1922. Licitaţia va începe de la suma de 154000 lei. VOIAJOR fost comerciant,). Cabinet Dentar poseda abonament, cunoaşte provincia, caută casă serioasă, contra comision sau fix. A se adresa la ziar sub G. înştiinţare Domnii membri ai Societatei de Economie, Împrumut şi ajutor a pensionarilor şi funcţionarilor C. I. R. cu sediul in B-dul Ferdinand No. 9, sânt încunoştinţaţi pe această cale că în urma verificărei fapte după decesul regretatului I. Nuberteasa a societăţei s’a găsit în perfecta regulă şi s’a redeschis per*tu toate operaţiunile ca şi îa trecut funcţionând la toate zilele între orele 13—16. Totodată D-nii membri sânt convocaţi in adunare generală extrem ordinară pentru ziua de 15 iunie ora 4 p. m. Preşedinte Ernest Merlescu PENTRU cei C£ aud greu Domnul K. K. S. H. scrie textul: „Cornetul acustic a făcut la mine adevărate minuni. Sunt ca nou născut şi nici nu sunt din stare să-mi exprim bucuria că aud cel mai mic zgomot“. . LA AUZIREA GREA mărire naturală cornetul acustic „GOBUA‘‘ este indispensabil. Purtându-se abia vizibil în ureche, se întrebuinţează cu succes in mii de cazuri la vuet In urechi, boli nervoase de urechi. Nenumărate scrisori de mulţumire. Informaţiuni gratuite. Depozit general: G. WRISH et Co. Wien IV. K. 36 Wiedner Hauptstrasse 41. Expediţie liber de porto şi vamă. A se feri de imitaţiuni inferioare. *d!auSr4SSith Atenţiune Dacă doriţi PLAPUMI bine consoţionate după ultimele modele din străinătate, adresaţi-vă verbal sau prin p. p. la ZION LAZAROVICI Str. Şcoalei de Arte No. 3 SS CAUTA pentru secţia mnrfviri H B&nOtel Moldova 2 ( practicanţi cu scriere frumoasa. ASISTENT(Ă) se caută la farmacia Sf. Spiridon Henry tilumenfeld. str. Cuza-Voda 40 I. Eichendler Str. Lăpognearra 36 vie-a-vis de Astoria Metoda cea mai nouă de extracţie a dinţilor slabi şi replantaţia lor. Tratamentul special pentru boli de gură şi dinţi. Extracţiuni absolo iară durere. Plombe In porţelan, aur şi amalgam. Executa prompt lucrări technico-dentară în platină, aur şi cauciuc duggi ultimul sistem american. CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE IAŞI Publicaţie de scoaterea în licitaţie a lucrărilor magaziei de colete din Stiţia Iaşi Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 26 Iunie 1924, ora 11 dimineaţa, se va ţine în localul acestei Camere, licitaţie publică pentru darea In întreprindere a lucrărilor de execuţie a magaziei de colete din Staţia Iaşi. Planurile, devisele şi condifitmnile pentru executarea lucrărilor se pot vedea în fiecare zi de lucea Intre orele 10—12 a. m. la Secretariatul aceste Camere. Valoarea lucrarilor după de vis se uilă la suma de lei 1,7121.00. Lucrărle vor trebui să fie complect terminate în termen de 3 luni de la aprobarea lor , plata acestor lucrări se va face în felul următor: Jumătate, sol,pă 866.000 lei în anul In curs, iar ceialaltă jumătate In anul 1925. Licitaţia se va tine pe baza Condiţiunilor generale de lucrări publice şi al.art 72—83 din Legea Comptabilităţii Publice. • Ofertele sigilate vor fi trimise sau predate până în ziua şi ora licitaţiei Secretariatului acestei Camere. Garanția provizoria de 6*/0 din valoarea lucrărilor, constând în efecte de Stat pe cursul zilei, sau numerar va fi depusă odată cu oferta. Garanția definitivă va fi de 12*/0 din valoarea lucrărilor. Supraoferta şi oferte condiţionate nu se admit. Preşedinte, N. V. Ştefaniu Secretar, Gh. I. Mirăuţă DOCTOR Adela Naftare a fost medic de spital BOLI INTERNE DE FEMEI, COPII, FACERI Consult. 9—10, 1—3 Str. Cizmăriei 39 cine se interesează !află numai decât că Bucureştiul trebue sa primeze, căci cum se poate să iasă un ieşan In frunte Apoi membri la comisiune din partea guvernului sunt: l-iu sculptorul Jalea care nici nu vrea să știe de altul mai ban după d-sa decât pe sculptorul Paciurea, concurent cu aceasta ocazie, şi al 9-lea dl. Mateescu care are de plătit o poliţă d-lui Paciurea, poliţă de valoare.... morală, bine Înţeles o ştie d-sa. Aceşti doi domni sculptori din comisiune au isbutit să deturneze opinia majorităţii membrilor şi... să hotărască un atconcurs, lucru ce nu s’ar fi întâmplat In o altă ţară unde convingerile rămân neaitarate şi susţinute cu energie, Intâmplese ori ce s’ar Întâmpla. Ei, dar in alte ţări sunt caractere ! Em. Al. Manoliu „OPINIA“ IN TARA HUŞI Un furt îndrăzneţ. — Jefuitorii din judeţ dau mereu de lucru autorităţilor. Jafurile se succed regulat şi de fiecare dată devin mai îndrăzneţe. Asociaţi câte doi trei, sau constituiţi în bandă, hoţii operează cu preciziune reuşind a dispare pănă şi urma după fiecare furt şi spargere. Aceasta se datorişte la bună parte şi lipsei de paznici. După furturile repetate din judeţul nostru, Înregistrate la timp, ni se semnalează Încă unul săvârşit In Şchiopeni din jud. Fălciu. Această comună este mult populată numărând un apreciabil număr de locuitori instăriţi. Hoţii au ales intenţionat Şchiopenii ca fiind prielnic scopului urmărit. Intr’una din nopţile trecute s’au presentat la casa femeei E. Gh. Balţaţi. După ce cu multă precauţiune au spart geamul din camera principală s’au introdus Înăuntru scotocind peste tot. Negăsind bani — obiectul lor principal—s’au mulţumit şi cu obiecte casnice. Ei au făcut pachete cu diferite lucruri mai de preţ şi de Îmbrăcăminte. La plecare auzind un zgomot şi temându-se a nu fi surprinşi au dispărut la iuţeală. Unul din jefuitori mai ingenios, s’a introdus In grajdul din curte a furat un cal, l’a Încălecat şi a dispărut in Intunerecul nopţii. Cercetările întreprinse imediat de jandarmi n’au dat Încă un rezultat satisfăcător. Se crede totuşi că Abanda va fi descoperită. Procese de contravenţie. — La Răducăneni s’a dat o ordonanţă prin care se reimpunea locuitorilor ca la trecerea cortegiului din Ziua Eroilor să se descopere fiecare. Cum o parte dintre ei nu a cunoscut obligaţiunea ce li se impunea nu s-a conformat ordonanţei. Pentru acest lucru, nu au fost dresate mai multe procese de contravenţie. Leontin SAVENI Din ale jandarmilor.—Este In' deajuns de cunoscut cât au de suferit comunele rurale de pe urma jandarmilor, cari speculează spiritul docil și fricos al locuitorilor. Nici Săvenii, care este o comună destul de morişoară, nu este scutită de «fanteziile» jandarmilor. Actualul şef are un fel de a se purta, care întrece orice umitat şi care , revoltă chiar şi autorităţile civile din localitate. Pentru cea mai mică abatere eşti arestat o zi întreagă, contrar prevederilor legei, şi pedepsit cu toată severitatea ce-i caracterizează pe aceşti reprezentanţi ai legei. Zilele acestea părându-i-se d-lui Şef că nişte persoane străine cu totul de comună ce se plimbau prin faţa Şcoalei, ar avea gânduri de speculare a ţăranilor, i-a dus sub escortă, i-a ţinut o zi întreagă, dându-le obişnuita porţie şi sasa în urma intervenţiei autorităţilor civile, cari au desavuat cu toată dreptatea acest act, au fost elberaţi. Faptele vorbesc de la sine. Aşteptăm soluţionarea favorabilă a acestei grave situaţii ce devine din ce In ce mai apăsătoare pentru orăşelul nostru. Rudis - rn-rr-T Minapi x FURT DE CAI.— Injnoaptea de Joi spre Vineri, câţiva indivizi îiarmaţi cu revolvere au pătruns In via de la Manta Roşie, proprietate a d-lui Gropper. Hoţii au intrat In grajd, de unde au scos doi cai mari în valoare de 60.000 lei. Fiind simţiţi de câni şi urmăriţi de servitori, bandiţii dispărură, trăgând focuri de armă. Au fost luştiiaţaţi jandarmii şi s’au trimes oameni pentru cercetare la iarmarocurile din Vaslui şi Bârlad. Consiliul de Administraţie al uzinelor electrice a ţinut eri prima şedinţă. S’a ales vice-preşedintele consiliului in penoana d-lui Eugen Uhryaowschi. Consiliul de direcţie a fost astfel alcătuit: d-nii N. Racoviţă, Cassetti, Ant. Georgescu şi M. Wachtel, iar consilier juridic d. G. Botez. Din aceştia se va desemna ulterior administratorul delegat. Direcţia generală a fost Încredinţată d-lui ing. Wolanschi. za Inaugurarea Grădinei SELECT Nazimova II Dama cu Camelii „ Trupa israelită de operete» din grădina Pomul Verde, a debutat aseară In faţa unui public numeros. In afară de elemente prime ca d-na Vera Kaniwka şi d-nii Breitman şi Kaihan, se remarcă un ansamblu îngrijit. Publicul a rechemat de nenumărate ori pe artiști și pe d. Borin Segall, care pe lângă conducerea orchestrei, pare a fi și un bun director de scenă. De liteiul libviliiin In ziua de 3 Mai a. c. (Sf. Constantin şi Elena) a avut loc, întrunirea Cercului Cultural in corn. Ţuţea. Afara de membrii corpului didactic, ce alcătuiesc acest cerc, au mai luat parte: d. Emanoil Trifan, d. , dr. Artene, medicul circumscripţiei Unghen, d. Architect Miroiiescu, d. Inginer A. V. Mihailescu ş. a. Aceşti câţiva intelectuali ai satelor, muncitori neobosiţi, vin de la distanţe mari, pentru a contribui, fiecare la parte, la ridicarea poporului, din toate punctele de vedere. Cu toate astea, ţaranii, nu privesc cu ochi buni aceste adunări, atât de frumoase şi atât de folositoare, pentru ei — şi nu ştim de ce ? Mai buroşi petrec la cârciumă acele câteva ore, In care se ţine şedinţa (publică), vorbind cine ştie ce, pe socoteala «celor de la şcoală» , deşi Invăţătorul-diriginte, a avut grija, cu două zile mai înainte, să facă adresa autorităţilor comunale, pentru ca: «In timpul cât va dura şedinţa, cârciumele, să fie închise». E drept, cârciumile sunt închise dar: «Intrarea e pe dindos». «Cei de la şcoală» aşteaptă nerăbdători, în sala de clan, franco împodobită cu crengi de stejar şi cu steguliţe tricolore, să se adune oameni, dar oamenii nu mai vin... Copiii, curat îmbrăcaţi in costumele naţionale, aruncă priviri furişe «Domnilor» ce stau In mijlocul sălei. Abia la ora 11 a. m. şedinţa se poate deschide, cu câţiva oameni adunaţi. „ D. V. Mihailescu-Poeni, vorbeşte despre : «Alcoolism». In desvoltarea subiectului, d-sa, reuşeşte, cu multă uşurinţă, să se facă înţeles. Arată că alcoolul e otrava, luat In cantitate mare, a cărui consecinţi se petrec sub ochii lor imediat, când beţivul poate săvârşi, cu cea mai mare* uşurinţă, orice fapte josnice şi chiar criminale; sau cu timpul: copiii acoolicilor etc. Sfătueşte apoi părinţii, spre a se feri de băutură, atât pe ei Însăşi, cât şi pe copiii lor. Din urmă vorbi d. dr. Artene, medicul circumscripţiei Ungheni despre: «S.filis». Uzând de broşura d-lui dr. Grigoriu, d-sa arată primejdia acestei boale, care a luat proporţii mari, la sate, azi, urmările grozave pentru individ, familie şi societate. Ii sfădeşte, să nu bea—chiar In casa lor, toţi, cu aceeaş cana şi să nu mânânce dia acela« blid. Vorbi, apoi d. Strat, despre nevoile ţaranilor, arătându-le, in acelaş timp, cât de mult greşesc, acei cari nu vor să ia parte la asemenea adunări. Victor Mignard x Numeroşi băutori de frunte ne-au trimis telegrame de felicitare pentru spe.id.La ideie a oferi un butoi de bare din gustoasa bere «Zmbru», In toiul căldurilor de vară. Am anunţat că un grup de 20 funcţionari ceferişti, pleacă Intr’o excursiune culturală prin Ardeal. Plecarea din Iaşi, are loc în seara zilei de 14 iunie. D. Niţescu, directorul regional, a pus toate înlesnirile la dispoziţia excursioniştilor.