Opinia, noiembrie 1926 (Anul 22, nr. 5832-5855)

1926-11-26 / nr. 5852

---î TIf (*. w „ ANUL"' No. 5852 ABONAMENTE * Lei 1000 . . . pe un an „ 500 ... „6 Ioni , 300 ... „3 luni 3 LET EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN 26 NOEMBRIE 1936 ANUNCIURÎ se primesc la toate, “Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului l^lr-8tr. Ch. Mârzeacu 17 Lovitură de stat cu Dictatură? O parte din presa din Bucureşti ne dă un înstristător spectacol, considerând ca o chestie de senzaţie bună de exploatat, cea mai fundamentală din Instituţiile noastre de stat : Coroana. Coroana este un aşezământ fundamental pentru că este permanent, nesupus la nici o fluctuaţie, în care persoanele joacă un rol cu totul secundar, neinfluenţabil nici macar de legile cele mai irexorabile ale na turei.* Acum 60 de ani Coroana a fost scoasă din dependenţa persoanelor, regim cu care făcusem o lungă dar dureroasă experienţă, pentru a fi aşezată pe o creaţiune morală, impersonală: Dinastia. Făuritorii acestui aşezământ au fost Ion Brătianu şi Lascar Catargi, în acord cu toţi fruntaşii ţării şi cu partidele politice. Au rămas însă în ţară glasuri protivnice în lumea civilă, dar mai ales în rândurile armatei, care aveau simpatii pentru regimul dictatorial şi pentru persoana fostului dictator, Vodă Cuza. Cuvântul de ordine, cu care luptau adversarii noului aşezământ era că Dinastia noastră era străină. Regele Ferdinand prin virtuţile lui, am putea zice supraumane, învingând or ce sentimente de rasă şi sânge, a şters prin hotărârea de la 15 August 1916 acest caracter al Dinastiei noastre. * Diastia, principiul fundamental al Constituţiei noaste, a primit o nouă consacrare a caracterului său de impersonal, prin actul de la 4 Ianuarie 1926 la care au participat toate partidele noastre, unele mai activ, ca partidul liberal şi partidul ţărănesc, altele mai pasiv ca partidul naţional cu excepţia rezrvelor d-lui Iorga, care imediat a plecat la Paris ca să conferenţieze la Sorbona şi unde a dat gazetelor pariziene interviewuri de senzaţie, alternând dezminţirile cu confirmările, pentru ca după reîntoarcerea in ţară să se ralize definitiv la acel act, cu condţia independentă de principiul Dinastiei: respectarea bugetului Fundaţiunei principele Carol. Să nu uităm că actul din 4 Ianuarie, iniţiativa a avut-o M. S. Regele Ferdinand ca purtătorul Coroanei, ca şeful Dinastiei, ca Rege şi părinte al prinţului Carol. A fost secondat de şeful guvernului d. Ionel Bratianu. S’au raliat la soluţiune, toate partidele, iar actul a fost ratificat de parlament, care în acel momnt era Constituantă, conform unei dispoziţiuni formale a Constituţiei din 1923.* Cei ce agită dărâmarea actului din 4 Ianuarie sunt de două categorii: elemente militare şi elemente civile. Elementele militare nu tiitşai câ n’au nici o cădere In aşezarea vieţei noastre politice, dar n’au nici o răspundere, fiind agenţi de execuţie ai celor desemnaţi de Constituţie să conducă statul. Elementele civile care agită această chestie primejdioasă, au din contra, răspundere nu numai pentru că fac parte din clasa conducătoare, dar unele fac parte chiar din partidele politice cu răspundere mare şi precisă. Să nu se joace nimene cu focul. Nici un partid politic nu poate invoca legitim „năprăsnicia“ soluţiei, căci un partid care invoaca neprătirea pentru chestiile fundamentale ale vieţii de stat, se expune a f scos din circulaţie. In al doilea loc, nu se pot ascunde după deget intr’o chestie aşa de gravă. Să iasă pe faţă şi s’o spue pe faţă : 1. Precopiţează o lovitură de stat ? Actul de la 4 Ianuarie, fiind opera Constituantei, nu mai poate fi modificat de cât printr’o altă Constituantă. 2. Sunt partizanii dictaturei ? Aceasta va fi urmarea desfiinţărei actului de la 4 ianuarie şi aceasta este de altfel singura justifcare a elementelor nepolitice şi fără răspundere, care agită noua soluţie. Aşteptăm curajul, celor ce sunt la spatele—dacă sunt—gazetelor care agită schimbarea ordinei de stat aşezată prin actul de la 4 ianuarie. A. A. BADARBU PENTRU ARTA MOLDOVENEASCĂ La propunerea făcută de pictorul O. Briese prin „Opinia“, ca rotonda din piaţa Unirii (fosta berărie Azug ) să fe destinată ca o sală permanentă pentru expoziţiile de artă plastică, s’a asociat şi confratele „Mişcarea“. Int’adevăr, ideia pictorului Briese este salutară, răspunzând unei necesităţi neîndoelnice şi având menirea a onora Iaşul cultural. Fiindcă n’am încetat a crede in bunele intenţii ale d-lui primar Petrea, sperăm că d-sa se va grăbi să dea oraşului un mic cămin artistic, în locul unei cârciume (din care, din păcate, avem prea multe). Sperăm. In pag. III-a Ultima Oră telegrafică și telefonică Din toată lumea o imensă sursă de energie mecanică. Celebrii savanţi francezi, d-nii Georges Claude şi Paul Bauchrot, anunţă o descoperire senzaţională. Prin reuşite experienţe de laborator, au ajuns la concluzia că apele mării tropical sunt o sursă inepuizablă de energie mecanică. La tropice, apa are la suprafaţă temperatura constantă de 28 grade, iar la lopometri adâncime n’are decât 4 sau 5 grade temperatură. Printr’o instalaţie specială (cu maşină pneumatică) utilizând ape cu temperatura diferită, aburul natural degajat la 28 grade este dirijat spre o turbină pe care-o pune In mişcare, cu o forţă extraordinară. In chipul acesta simplu şi natural, se obţine o energie fantastică de 4oo,ooo kilowaţi, pentru lopometri cubi de apă de suprafaţă, în trio secundă. Deci resursele de energie de până acum (mai costisitoare, mai limitate și mai imperfect ) ar deveni inutile. Ba Ceva titial mult, prin acelaș procedeu s^r putea obține, după voe, ploae sau uscăciune în regiunile tropicale. Rămâne să vedem realizarea practică a acestei descoperiri senzaționale. * Accidente de aviaţie in Anglia. In cursul anului acesta, accidentele din aviaţia militară engleză au avut ca rezultat 73 aviatori morţi şi 262 aeroplane distruse, în valoare de 5oo,poo live sterling (circa 445 milioane lei). Presa engleză este îngrijorată de acest lucru şi cere o organizare mai atentă a serviciului de aviație. ASPECTE DESPRE REGIMUL PENITENCIAR Despre tratamentul deţinuţilor politici în inchisorle noastre, am avut prilejul să ne ocupăm adeseori; printr-o curioasă concepţie în materie de ştiinţă pentenciară, autorităţile aşa zise în drept, menţin pentru „politici“ un regim cu grult mai sevs decât pentru deţinuţii de drept comun. începând de la „primele cercetări“ şi până la executarea pedepsei rămasă definitivă, delicventul politic român cunoaşe atâtea mizerii şi torturi, încât ajunge să regrete câteodată că n’a avut prilejul „să fugă de sub escortă“, ca să-şi scurteze astfel suferinţele. Toate protestele sânt inutile; greva foamei nu mai impresionează pe temniceri cari au în modui acesta avantajul de a face unele economii cu porţia de hană a greviştilor. Nimic nu poate schimba o situaţie nedreaptă şi în contradicţie cu toate legiuirile civilizate şi cu tradiţia consacrată în această materie... In Franţa a fost descoperit complotul colonelului Maria, pentru eliberarea Cataloniei de sub tirania primpriveristă; complotiştii vor fi inculpaţi pentru fapte grave: deţinerea de arme de războiu, fabricarea clandestină de arme, distribure nelegal de arme şi explozibile, delicte cari atrag pedeapsa închisori până In cinci ani. Cu toate acestea, atât colonelul Macia cât şi ceilalţi complotişti, după primele zile de cercetări, vor fi transferaţi In cartierul deţinuţilor politici din închisoarea Sânte; deocamdată au fost depuşi intre deţinuţii de drept comun şi se aşteaptă decizia ministrului de justiţie, care nu va intrzia, după cum afirmă cu siguranţa întreaga presă franceză. Dar cu prilejul depuneri complotiştilor catalani la închisoarea Sânte, s’a petrecut un alt fapt care mentă subliţiat, mai ales pentru oamenii de la d. d. Catly, directorul închisorii a ţinut un discurs nouilor săi clienţi spunându-le că îi roagă să fie convinşi că „nu-i confundă cu bandiţi de drept comun“ şi că va face tot posibilul atât cât vor sta in închisoare, să nu sufere de nici o lipsă. Şi cu prilejul vizitei lui Tores, avocatul colonelului Macia, dictorul închisorii Santé i-a spus, foarte emoţionat: „Spune colonelului Macia că, din toată inima, aşi fi vrut să-mi fa plăcerea de a-i strânge mâna, dar regulamentul mă opreşte să am asemenea atitudine faţă de un deţinut al meu“ ! Sânt exemple cari ar putea da de gândit Inchizitorilor noştri , şi e bine că ele vin din Franţa spre care, la toate ocaziile, gravii noştri politiciani şi organizatori şi îndreaptă privirile şi oftările lor ipocrite. G. SPINA Grija cea mare a v ■ ■ tarii Invitaţia liberală la an acord al partidelor POLITICA APARTE A D-LUI MANIU Organul liberal „Vitorul“ complectează cunoscuta declaraţie a d-lui Ionel Brătianu, prin uirm.'.toarele prec zări menite a lămuri deplin pe toată lumea, despre esenţa problemei care interesează astăzi ţară, în gradul cel mai înalt : „...cât de prevăzători au fost acei care, între cele patru puncte ale divanului Unirii principatelor, au pus ca o condiţie esenţială a unui trai normal, monarhia cu o dinastie statornică. Suferinţele celor peste 6oo de ani ale celor două țări surori, au fost puternic sporite prin luptele ce s’au dat împrejurul domniei, prin frământările pe care în mod continuu le aduceau aceste schim bări1.* Mai departe, oficiosul liberal apelează la acordul partidelor, in următorii termeni : „Să nădăjduim că toate partalele politice, îşi vor da seamă de datoria lor, şi că chiar acelea care caută să speculeze, în aceste mprrtenţe hotărâtoare, chestiuni vitale ale ţării,se vor trezi“. Acest pasaj, poate fi privit ca o confirmare a ştirei că d. Brătianu oferă un acord general partidelor,inclusiv naţional-ţărăniştilor. Până acum acordul s’a făcut între guvernul averescan şi partidul liberal, şi poate char cu d. Iorga. Se pare că şi unii fruntaşi ţărănişti ar împărtăşi acelaş punct de vedere. Dar d. Maiu are o politică a sa proprie, determinând politica specială şi izolată a întregului partid naţional-ţărănesc.* Ramura Maniu s-a angajat categoric în direcţia fantaziilor cu războie civile, cu prinţi republicani şi cu alte isprăvi romantico-medievale. La atâtea doveri publice se adaugă şi ilusia pe care numărul de ieri al oficiosului naţional-ţărănesc o face la adresa unor „LEGII VIITOARE CARE POT SCHIMBA PE CELE DE ASTfZl“ ! Şi în acelaş număr de ziar, d. Brătianu este tratat cu epitetele de ...inconştient şi nebun. Curentele sunt prin urmare desemnate şi taberile adverse, alcătuite. Mai rămâne numai să se ştie dacă vechii ţărănişti se anulează pe panta pe care nepe.Mattin a pornit să iu . teatrul naţional aliVIVLA POPIESCU IN MA COUSINE DE VAR80TOE ŞI LA JOIE D’AIMER Probabil că puţini, foarte puţini din numeroşii spectatori cari au revăzut-o pe Elvira Popescu în mijlocul acoliţilor săi parizieni, se găsesc în situaţie similară cu a noastră. Vreau să spun, că datorită unor împrejurări cu totul independente de noi, am fost martori la cele două etape din glorioasa carieră artistică a Elvirei Popescu. Mai bine spus martori numai la punctele culminante ale acestei excepţionale cariere. Când am văzut-o pentru prima oară—în 1920, jucând—ală- lift de lancovescu şi Storin (în Culcuşul şi Laglu) Elvira Popescu se ridicase deja pe quasi ultima treaptă îngăduită de genul teatrului adequat calităţilor sale artistice, gen în care nu importă atât ceia ce joacă artistul, ci cum interpretează rolul încredinţat. In acest gen de teatru, spectatorul rafinat este infinit mai exigent faţă de interpret, decăt faţă de autorul operei interpretate. Temperamentul acesta excepţional de viol şi de comunicativ, care-şi putea permite orice nuanţare sau poate chiar o licenţă, era susţinut şi de un fize de I de LOUIS VERNEILL Cronica dramatică de WRATISLAVIUS VOCI DIN PUBLIC O PROPUNERE EDILITARA Delegaţia comunală In munte cu d. primar N. Petrea lucrează de câteva seri dearândul la alcătuirea budgetului Comunei Iaşi pe exerciţiul anului 1927. Nu ne îndoim câ nevoile oraşului acestuia i-or fi preocupând pe membrii delegaţiei şi că vor prevedea multe sporuri acolo unde se simte nevoe, precum şi unele reduceri la cheltuelile dovedite ca prea umflate ori chiar de prisos. Sperăm că vor fi preocupaţi şi de une prefaceri dovedite trebuincioase după o experienţă serioasă făcută de ani de zile, cum ar fi de pildă cu serviciul curăţitului stradelor. E momentul bine-venit de a înlocui actualul sistem prin cel practicat (şi care dă rezultate minunate) nu numai in străinătatea mult civilizată, dar chiar şi la noi in ţările alipite. Acesta constă în obligaţia tuturor locuitorilor ca să-şi cureţe curţile, trouarul din fiii casei şi strada până la mijlo . Aceasta desdimineaţă, aşa că la ora 6 a. m. căruţele comunal, pornite in direcţiile ce li se indică de şeful serviciului, să ridice toate grămezile in drumul lor spre crematorii (la noi, spre vărsătoare). Operaţia aceasta intr-un ceas e terminată, rămânând ca pe urma căruţelor, 5—6 pristavi, să constate rădicarea gunoaelor iar apoi şeful serviciului să constate dacă pristavii şi-au făcut conştiincios controlul. Acest sistem cruţă comuna de o cheltuială zadarnică cu podarii cari nu fac nici otreabă, (ba din contra, produc neajunsuri. Înfundând până și gurile de canal?). Vom mai reveni și asupra altor chestiide interes economi pentru comună. •ACT. O acţiune italo-germana pentru a căpăta mandate coloniale Ziarul fascist „Lavoro d’Italia” din Roma, scrie : „Teza revizuirii mandatelor coloniale îşi face drum, încet dar sigur. O acţiune concordantă a Germaniei şi a Italiei ar putea să obţie rezultatele cele mai epezi. „Popoarele Italian și german sunt In Europa acele care cresc cel mai repede. E deci firesc ca ele să caute nou debuşeuri pentru energiile lor crescând.“. Şi de aici — adăogăm noi — sursa viitoarelor conflicte războinice ! In pag. III-a concentrările ITALIENE LA GRANIȚA FRANŢEI o (Continuarea în pag. IV-a) rară armonie. De atunci n’am mai revăzut’o până ori. Auziseră fnsă că, împinsă de dorul de a se afirma şi mai luminos, părăsise ţara cu gândul de a se prezenta Occidentului — în latina lumii, în Paris. A reuşit. Din cetite şi din auzite ne sunt cunoscute victoriile obținute de actrița româncă, victorii care au luat caracterul unei fascinări. D. STRESEMANN ministrul de externe al Germaniei, a făcut ieri în Reichstag un mare expozeu politic, cerind suprimarea controlului militar interaliat și afirmând nevoia apropierei franco-germane. Note din Basarabia CETATEA TIGHINA In faţa „Republicei Moldoveneşti“ creaţiunea a sovietelor ruse, pe malul opus al Nistrului,stă de partea noastră oraşul Tighina, capitală a judeţului cu aceleş nume. Oraşul acesta, cu o populaţiune, care poate fi evaluată între 30—40.000 locuitori, are asemănare cu alte oraşe mici din regat cu Dorohoiul, Vaslui etc. Populaţia e amestecată, cu deosebire din pricină vecinătăţii Rusiei, deşi orice comunicare între această ţară şi noi, e întreruptă. Dar pentru un călător nu oraşul interesează atât pe cât cetatea Tighina—Bender, care se află tot pe malul Nistrului, la o distanţă de 2-300 metri de oraş. Aşezată pe o mică proeminenţă, cetatea are aspect atrăgător. Intrarea se face prin poarta Regele Ferdinand. Locul ei împrejmuit cu ziduri şi şanţuri, poate avea o suprafaţă de 30-40 hectare, înăuntru intra zidurile cetăţii, construcţii militare, unele vechi, altele mai noi, adică unele de pe timpul lui Ştefan cel Mare, altele din timpul Ruşilor. Ruşii au părăsit toate construcţiile vechi cari erau îndreptate contra lor, şi au făcut cazemate în vederea apărării contra unui atac ce ar veni din partea noastră. In mijlocul parcului de clădiri ruseşti, ruşii au ridicat o statue, care se păstrează şi astăzi, însă românii au şters inscripţia rusească, punând una românească cu data unirei Basarabiei cu Regatul. Astăzi în cetate se află armata românească, dar zidurile şi clădirile ei se părăduesc mereu, împrejurările şi progresele realizate in armamente, fac din ce în ce mai puţin necesare existenţa unor atari cetăţi, cu toate astea nu poţi să nu regreţi, când vezi că atâta trupă omenească se nimiceşte, câte locuinţe, câte grădini nu ar putea să se repare aşa ca ele să folosească multor nevoeşi ? Biserica din cetate, frumoasă, neatinsă de războiu, câţi credincioşi n’ar putea atrage ? Dar se pa-* re că aşa e făcut! Ce e vechiu sa se distrugă. Ce e vechiu nu e bun nici a trăi ca ur. muzeu I V. I. Radu Un tratat de arbitraj franco-spaniol La Madrid au loc tratative pentru încheerea unui tratat de înţelegere şi arbitraj franco-spaniol. In convorbirile de pănă acum dintre ministrul spaniol de externe şi ambasadorul francez la Madrid, s’au aplanat aproape toate deosebirile de vedie şi dintre cele două țări.