Opinia, decembrie 1926 (Anul 22, nr. 5856-5881)
1926-12-08 / nr. 5862
! Tot stabilizarea monetara S’a spus că vom avea şi noi cât de cinând stabilizarea monetară. Păstrăm credinţa că această stabilizare, rânduirea şi aşezarea ei, este examinată din toate punctele de vedere şi că s’a ţinut cont de toate repercusiuile ce necesarmente ea va produce. Stabilizare ? Un cuvânt şi idee, care n’ar avea nevoe de multe tălmăciri. A stabilize moneda, însemnează a-i fixa cursul ei în aşa chip ca aceasta, să nu mai varieze, nici în interiorul ţării, dar nici în exterior, faţă adică de moneda altor ţări; sau în orice caz variaţiile ei să fi aproape nesimţite, cum bunăoară era înainte de războiu, când suta de lei a Băncii noastre Naţionale n’avea decât un scăzâmănt de două centime sau trei, faţă de bancnota de o sută a Băncii franceze, germane etc. Nai am trecut şi altă dată pre faze de felul acesta. Cei mai vechi dintre noi îşi amintesc ce s’a întâmplat pe timpul războiului din 1878 cu rubla rusească, care devenise oarecum monedă naţională a noastră, şi al cărei curs a fos redus mai târziu în mod oficial de la 4 lei la 3,70, apoi 3,50 lei, pînă a fost definitiv Înlocuită prin leul nostru. Au pierdut şi atunci, mulţi, cari posedau ruble. Nu se cunoşteau însă pe atunci emisiunile dezordonate de bancnote. Criza de astăzi însă e mult mai intensă faţă de ţara noastră şi faţă de raporturile internatonale, ce întreţinem cu alte state de la cari ne aprovizionăm. Traiul nostru de pe timpul rublelor era omil mai simplu ca cel de azi, iar legătuile noastre cu Statele vecine nu ne pu- neau în grea cumpănă, ca în momentele actuale. Un lucru va fi da observat. Toate ţările, cari au ajuns să şi stabilizeze moneda, au adoptat o altă unitate monetară, li auzim de „Belgo“, dincoace de „Rentenmark“, „ Cervouets“, „Zlot“ şi alte numiri. . Dar e cert, că nu aceasta se vede tendinţa, de a îngropa de-fintiv trecutul. E vorba deci, de a se începe o nouă eră mo-anetară, eră care să nu aibă a face cu trecutul. Bunăoară la noi, lumea ar trebui deprinsă repede că de astăzi nu se mai socoteşte in lei, ci în altă monedă, al cărui nume se va găsi, tocmai după cum in loc de ruble sau alte monede străine naţionalizate la noi înainte da 1878 s’au trezi cei dinaintea noastră, că toate conturile sechidează in lei. E puţină vreme , atunci, şi totuşi s’a cam uitat trecutul în chestie de monedă. Era atunci Statul la mijloc. Astăzi tot el e în primul loc, dar ceia ce vede fiecare e Banca Naţională. Ori aceasta are nevoe de încredere. Şi astăzi mai greu se obţine acest lucru când te adresezi 18 milioane de oameni, decât când te adresai la 5 milioane. Dar în afară de aceasta, pentru introducerea stabilizării, Satele, cari au voit-o, au cerut şi obținuit ajutorul altor State, ceia ce nu era mai înainte. Regia de exmplu, a avut ajutorul Americei şi al Angliei. La aceasta trebue să ne gândim şi noi. Dar stabilzarea are şi părţi care vor leza multe interese. V. 1. RADU ■\ ! * Sărit ani mulţi de atunci, domnul Octavian Goga, poet liricosocial, cânta vremurile ce trebuiau să vină cândva aducând raiul pe pământ iobag lor cari gemeau sub carâmbul „chesarocrăesc“. in fiecare rând şi in fiecare vers, poetul Goga* biestemi cazonismul austro-maghiar şi tim rca, dincolo de graniţele imperiului habsburgic, protestele sale până la Berlin, în inima caporalismului prusac.Când au început agitaţiile războaice din 1914, d. Goga era în fruntea lor , pe toate tonurile declama imnurile sale maţiale şi proclama necesitatea distrugerea nemţilor cu huitura lor cu tot, deşi cum datora şi domniasa oarecum câte ceva acestei huitui, nimic nu putea suferi mai puţin democratul şi liberalul poet Goga decât spiritul prusac. Deşi tânăr, nimeni nu î-a reproşat domnului Goga că n’a luat parte activă la războiu ; unii socoteau absolut necesară păstrarea în naftalină chiar a poetdor, cari cu articole entuziaste aveau misiunea de a ridica moralul trupelor de pe front şi de aceea au încuviinţat la conservarea grupului de sedentari de la „România“. Şi intr’o zi poetul a devenit politician. Din ziua aceia au zburat toate iluziile cititorilor săi de altădată, din ziua aceea corurile poetului ca şi altădată „n’aveau întruchipare“ ci erau „risipite şi căzute frunza pe cărare“ au căpătat o stranie întruchipare : un fastuos castel la Ciucea, jetoane de prezenţă in consilii de administraţie, voiajuri costisitoare în străinătate. Acestea încă nu însemnau nimic ; pentru un biet poet care vâna un sfarţ sau un şpriţ la „Terassă“ erau explicabile toae stisfacţiile stomacale şi de confrt posibile la un moment dat. . Dar poetul se schimbase din toate punctele de vedere: idealurile fură părăsite, visurile reoluţionare uitate şi principiile immocrat-liberale pentru cari aduise drâmba sa poporanistă stâta vesant fură înlocuite cu manoperele obicinuite oricăru om de stat român. Şi, următor acestei schimbări la ţaţă, domnul Goga aadoptat atitudinile acelora pe cari cu ani in urmă îi înjura şi îi blestema, în versuri şi în proză : a deveni asupritorul ţărănimei, a copiat inodele jadarmilor chesaro-crăeşti, până când a culminat prin celebra declaraţie din Cameră . „mă bucură decepţia d-lui Ebner care mi-a spus ca în loc să găsească în mine un bohem sentimental, a găsit un ministru prusac“ ! Iată-l pe domnul Goga făcând elogiul sistemului prusac de guvernământ sistem pentru a cărui doborâre a luptat cu toate mijloacele oratorico - poetice. Dacă mai trebuia o versificare a posibilităţilor de transformism ale d-lui Goga, declaraţia sa că sa consideră ministru prusac a venit sa o complecteze în mod definitiv. G. SP.NA ASPECTE AVEM DN MINISTRU PRUSAC ! K8A *. t ANXJlAXml ,N0^S§2 -Ajjglfey. ABONAMENTE Lei 1000 ^ . 500 5 „ 300 . pe un an „ 6 luni „ 3 luni jUNtVERSili 1 k s 1 cm? // . Ur»v,er$hV% «S LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN MERCUR 18 DECEMBRIE 1926 ANUNCIURI se primesc la toate ' Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului laşi"-Str. Gh.ârzeanu 17 STATELE UNITE HUZURESC DE BINE Din raportul anual întocmit de d. Hoover, ministrul de comerţ al Statelor Unite, se remarcă următoarele constatări: „In toate branşele de activitate economică, situaţia materială a poporului american, In cursul anului trecut, a atins un nivel incomparabil. „Producţia şi consumaţia mărfurilor de lux sau de prmă necesitate, n’au fost niciodată atât de urcate, şomajul a fost nul in toată ţara... Comerţul extern este mereu în creştere. „Domeniul activităţii financiare şi bancare înregistrează in numeroase cazuri, cifre care încă nu fuseseră niciodată atinse“. Iată pentru cine a făcut Europa război! GITITI „OPINIA“ Lupul moralist Oficiosul liberal „ Viitorul“ se arată subit foarte grijuliu de atitudinea şi actele studeeşti. Pe un ton doctoral „ Viitorul“ scrie : „Se încearcă iarăşi unele dezordini studenţeşti care desigur nu slujesc, azi mai ales, nici un fel de interes al ţării înlăurit sau în afară. „Studenţim , la rândul ei, nu poate ieşi decât păgubită prin gesturi ca acele care s’au încercat recent la Iaşi şi Chişinău“. Şi tot aşa mai departe, până la încheerea „In cele petrecute, însă, guvernul are partea lui da vină, fiindcă nu ştie să ia o atitudine care să arate studenţimei că, fără să-şi dea seama, face jocul duşmanilor noştri de toată categoriile şi că, în acelaş timp, asemenea acţiuni turbulente nu pot găsi aprobarea nimănui“. Cetind această proză liberală te gândeşti îndată la lupul moralist din fabulă. iS-ar părea că „ Viitorul“ ignorează cu desăvârşire guvernări precedente ale partidului liberal, ca epoca „bestiilor roşii“ din 1919, cu „gărzile“ anarhice, cu sindicalismul galben al ameninţărilor de uliţi, cu ministeriatul d-lui dr. Anghelescu, cu violenţele, calomniile şi toate diversiunile arhicunoscute. Din păcate inşi, proza „ Viitorului e luată in serios şi comentată favorabil de ziare. Liberalii cunosc bine slăbiciunea românului, de a uita lesne. Şi de aceia au tupeul a arunca praf in ochi şi a-şi reface virginitatea când sunt in opoziţie. ”. Italia caută apropiere de Germania în scopuri financiare şi politice Situaţia financiară a Italiei este foarte critică. In luna trecută tezaurul statului nu dispunea decât de 62 milioane de lire. Politica de revalorizare a dat greş şi acum Italia are urgentă nevoe de un Împrumut extern. D. Mussolini vrea să obţie un împrumut de la sau prin intermediul Germaniei. De aceia s’a pronunţat parizan al ridicării controlului interaliat. In acelaş timp s’au angajat tratative italo-germane pentru incheerea unui pact politic. Italia are plauri mari. Ea voeşte să împiedice apropierea franco-grmană, şi chiar să aranjeze Germania într’o alianţă contra Franţei. Dar probabil planul nu-i va ruşi, pentru că nu-i admit partidele germane din centru şi din stânga. „Vossische Zeitung“ scrie: — „Admitem numai un tratat de arbitraj; cât despre un tratat de amiciţie şi o alianţă colonială îndreptată contra unui al treilea, sunt fara temei. Nu te gândim la aceasta“. D. Cicerin, ministrul de externe al Rusiei, se află la Frakfurt-am-Main, în tratament medical. La trecerea prin Berlin, d. Cicerin a stat o zi In Capitala Germaniei unde a fost primit cordul de d. Stresemann. In clişeul nostru (aşezaţi pe scaune, de la stânga la dreapta) Stresemann, Cicerin, d-na Stresemann și ambasadorul rus Kresztinski. PRIETENIA GERMANO-RUSA Din toată lumea iarăşi cuvintele încrucişate. — Jocul de-a cuvintele încrucişate încă pasionează publicul în Anglia. Zarele continuă a insera şarade, acordând dezlegătorilor premii până la 2000 lire sterling (aproape două milioane lei). Bineînţeles că foarte multă lume îşi încearcă norocul. Bibliotecile publice sunt invadate de jucători care caută cuvinte rare, prin dicţionare şi enciclopedii. Cărţile de acest soi au început să se ferfeniţească. Ba au fost surprinşi indivizi care rupeau pur şi simplu filele din dicţionare. Faţă de această situaţie, directorii bibliotecilor publice au innştituţit că nu mai pun la dispoziţie enciclopedii şi dicţionare decât acelor pesoane care declară în scris că nu caută cuvinte pentru dezlegarea e şarade. La biblioteca din Liverpool s’a interzis cu totul consultarea dicţionarelor. Catedră de diplomaţie.— Studenţii universităţii din Bierlin au cerut guvernului să înfiinţeze o catedră pentru studiul... politicei externe !* Aniversară.Din Franţa s’a comemorat împlinirea a 150 ani de când Franklin a debarcat pe pământul francez (4 Decembrie 1776) trimis de Statele Unite să ceară regelui Ludovic al XVI ajutorul material şi bănesc al Franţei pentru războiul independenţii americane. * O biblie a lui Luther. — Un magnat ungur a depus la „oficiul orfanilor“ din Szombathely (Ungaria) o Biblie care a aparţinut marelui reformator Martin Luther. E un exemplar foarte rar și de mare valoare. Scrisori din Paris La un examen la facultatea de drept.,— In faţa unei mese verzi, trei profesori, în robe roşii de purpură, In faţa fiecărui profesor câte un candidat sau o candidată, Indărătul candidaţilor scaune pe care ia loc publicul. Stau şi eu în public. Intre mine şi un prieten de al meu ia loc un tânăr simpatic foarte agitat. Are probabil pe cineva printre candidaţi. mă gândesc eu. Deodată în faţa unui profesor tânăr apare o tânără candidată cu ochii mari, pătrunzători, o siluetă sviltă,...mă rog, o fată frumoasă. Târul meu vecin îngălbeneşte, tremură, e foart agitat. — „Ce-i domnişoară, un act autentic şi un act sub semnătură privată ? “ întrebă profesorul. — „Un act autentic e un act scris şi un act sub semnătură privată e un act... nescris“. Publicul râde; domnişoara priveşte cu ochii ei mari figura zâmbitoare a profesorului; tânărul meu vecin a îngălbenit şi mai mult şi e singurul din sală care-i trist. O altă întrebare — „ce-i un act de fidejussium ?“ provoacă un răspuns naiv. „E un act de credinţă“. P.virea pătrunzătoare a candidatei s-a întors către vecinul meu, care zâmbeşte fericit. Profesori îi priveşte părinteşte pe amândoi şi parcă ar spune: „E aşa de frumos să iubeşti“ !.... * La cameră.— Publicul aşteaptă cu nerăbdare deschiderea şedinţei. Francul suferise o scădere de câteva puncte. Aveai impresia că bolnavul dă semne de nelinişte, că se agită, penîn jurul lui. Bolnavul desigur e francul. Doctorul Poincaré sfătuieşte toată lumea* să tacă—şi ai impresia că toată lumea se supune orbeşte la vorba magică a doctorului. Camera lucrează în tăcere. Public puţin ; deputaţi aşa de vorbăreţi altă dată, au devenit muţi. Comisiunea financiară a camerei care a răsturnat pe Caillaux, Peret, Loucheur, era altă dată denumită cimitirul ministerelor. Tremurau miniştrii de finanţe ca varga, când trebuiau să se prezinte în faţa teribilei comisiuni financiare. Dacă de exemplu comisiunea de finanţe zicea cutărui ministru: „Ai 48 ore ca să schinbi proectul“ ministrul trebuia să se execute. Dacă Comisiunea financiară a spus lui Loucheur „cu D-ta n’o să stăm niciodată de vorbă" Loucheur a plecat. Și astăzi Poincaré a subjugat complect teribila comisiune truca se face prea muit/sgomot: „DomaLar vă rog să nu vorbiţi. SOCIETATEA ANATOKO-OMNICA (Preşedinte D. Prof. Dr. C. Bacaloglu) — Şedinţa din 6 Decembrie —— Angină pectorală.— Tumoarea myxomatoasî a ovarului. — Poliomielită anterioară.—Etc. etc. La această şedinţă, prima în cursul acestui an şcolar, participă un numeros public, format din profesori, medici şi studenţi. In afară de D. Preşedinte, sa notează prezenţa D-lor Prof. C. Parhon, P. Anghel, Gh. Zamfirescu, docenţi E Radu şi E. Savinia. * D. Prof. C. Bacaloglu, deschizând şedinţa, ia prmul cuvântul prezentând două interesante piese, din necropsiile practicate de D-sa. E vorba de 2 cazuri de Angină pectoral. Examenul anatomo-patologic confirmă teoria coronariană a acestei boli. Simpatectomia ( stirparea simpatecului cervical) cu menajarea ganglionului stelat dă rezultate satisfăcătoare. Cazurile publicate de D-sa cu d. Prof. I. Tănăsescu în revistele străine, constitue o probă evidentă a eficacităţii tratamentului chirurgical. Dată fiind erudiţia d-sare în această matere, comunicarea a fost urmărită cu multă atenţie. * D. Prof. Bacaloglu şi d.prof. Gh. Zamfirescu prezintă o piesă anatomică de un interes excepţional. E vorba de un cord ce prezintă nişte cordajii (tordoane) aberante şi un cuib valvular pe păretele interauricular Această anomalie este extrem de rară.* D. Dr. Aburel azistent pe lângă Clinica chiurgicală a d-lui Prof. Hortolomei, prezintă un interesant caz de tumoare my•xomatoasă a ovarului. E vorba de o bolnavă ce s’a przentat cu abdomenul voluminos şi dureri. La examenul clinic s’a diagnosticat o tumoare anex^ală cu ascită, de natură malignă. Tumoarea extirpată s'a vâzut că e un chist ce prezenta areole cu conţ nut gelatinos. Din cercetările recente se stabileşte că gelatia e rezultatul secreţiei tumoarei. D. Dr. Barbelia spune că a vizat un caz asemănător la Prof. Hirlman din Paris (actuamente la palat în Bucureşti pentru a-l consulta de Rege) unde nu s’a putut scoate lichidul ; bolnava totuşi s’a vindecat. * Tot d. dr. Barbilian prezntă un calcul uretral, provenit dela un copil care prezenta supuraţii periuretrale. Provine fie de la rinichi, fie dela vezică. Rar se formează pa loc. D sa face apoi o serie da consideraţii asupra caracterului acestor supuraţii la adulţi şi copii. * D. prof. C. Bacaloglu şi ăra dr. Violeta Petrovici.— D-lor prezintă un caz foarte interesant de Poliomielită anterioară. Mecţiune foarte frecventă la copii, este in schimbată la adulţi. In acest caz e vorba de o femee de vre-o 38 de ani. Cercetările de până acuma, n’au reuşit să pue în evidenţă agentul cauzal al acestei maladii. * Epuizându-seseria comunicărilor la Societatea Anonimo- Clinică, d. Prof. C. Bacaloglu pr dă preşedinţia d-lui Prof. C. Parhon, preşedintele Soc. de Neurologie, Psihiatrie şi Endocrinologie, care deschide şedinţa. Darea de seamă a acesteia din urmă, într’un număr viitor. Dr. M. Held şi M. Catz (Continuarea ln pas. IV-a) „Francul se însănătoşeşte şi ăsta-i lucru principal. Şi tăcere S0 fâC6» Unii membrii ai parlamentului s’au plâns că se face şantaj pentru că Poincaré a spus: „Vă rog să mă lăsaţi să lucrez in linişte; să nu vorbiţi prea mult; să votaţi proectele mele pentru că pun chestiunea de încredere şi... nu garantez de finanţele Franţei“. Şi e tăcere. Ai impresia că de fap’t Poincaré lucrează fără parlament asta din cauză că stânga n’a ştiut să fie unită atunci