Opinia, ianuarie 1927 (Anul 23, nr. 5882-5904)

1927-01-15 / nr. 5892

500 . . 300 .. .4 BIBMOTECA UNIVERSITA 1­1­­ 1 ANGROSIŞTII DE VINURI alimentează antisemitismul Plecând de la sentimentul meu de producător de vin, pre­­venisem pe angrosiştii de vinuri din Iaşi că fac un act anti­­economic, inundând Iaşul şi deci Moldova de Nord, cu pi­cheta Basarabiei drept vin. Ii prevenisem că punând în con­sumaţie vinuri artificiale şi in­ferioare, vor încuraja producţia şi consumaţia alcoolului, ceia ce este nu numai o faptă rea, antinaţională şi antisocială, dar o faptă contra intereselor lor proprii. Ni s’a răspuns cu principii. Un comerciant trebue să şi cum­pere marfa de unde o găseşte mai ieftină. Basarabia a produs vin mai ieftin de­cit podgorenii laşilor, pentru că munca este mai ieftină acolo. Angrosiştii au uitat insă principiul interdepen­denţii dintre comercianţii şi pro­ducătorii dintr’o localitate dată, mai ales pentru o marfă ca vi­nul pentru care producătorii dau comercianţilor, pe lîngâ marfă, şi pe consumatori. Dacă podgorenii laşilor, n’ar vărsa zeci de milioane pe muncă, alimente, etc. crişmarii nepu­­tîndu-şi aduce consumatorii de vin din Basarabia, ar vizita mult mai rar pe angrosişti. Dar eftinătatea vinului de Ba­sarabia pentru Iaşi, este numai o înşelătorie in gura angrosiş­tilor ieşeni. Toate vinurile bune din Basarabia au fost exportate mai ales la Cernăuţi şi Gilaţi, centre bogate, şi de mare con­sumaţie. Angrosiştii din aceste crtţe au platit 183.203 lei de­­calitrul, căci nu-l gasau mult mai eftin la Panciu. Angrosişti­lor ieşeni nu le-au rămas de­cit vinurile din recolta a 2-a. Scum­pirea alcooluui prin taxele sta­tu­ii, şi a vinului prin costul de producţiune, a provocat fabri­carea pichetei (tescovină, droj­die, puţin zahar şi multă apă) pe o scară extraordinara în Ba­sarabia, care are mulţi fabricant experţi formaţi la şcoala colo­niştilor viticultori francezi de altă dată. Putem prevedea că la banche­tul anunţat de angrosiştii de vinuri pentru sărbătorirea trans­­formărei trustului lor de luptă contra podgorenilor ieşeni, în sindicat, nu se va toasta cu vi­nurile lor importate din Basa­rabia. Am prevăzut că angrosiştii de vinuri vor intra în luptă cu angrosiştii de spirt. La alegerea de delegaţi pentru comisiunile de impozit şi-au dat cu tifla unii la alţii şi au alea delegaţi a parte. Am prevăzut fura al­coolului faţă de vinurile artifi­ciale şi slabe, dar nu am prevăzut că angrosiştii ieşeni, toţi evrei, au să alimenteze antisemitismul, intr’o zi. Ziaristul Cecropide a început prin „Universul“ o campanie contra abrutizărei ţărănimei din Moldova de Nord, Bucovina şi Basarabia prin alcool, şi face răspunzători de aceasta pe evreii comercianţi de băuturi spirtoase în tîrguri şi tîrg­şoare. Faptul abrutizărei este adevăr­rat. De asemenea este adevăra­­că ţăranii din Moldova de Nord şi Basarabia dau pe nimica la velniţi porumbul lor şi iau în schimb spirt. Principalii vino­vaţi nu sunt Insă nici evreii fa­­b­icanţi, nici evreii crâşmari, ci conducători ţârei, care nu s’au îngrijit la timp de mijloace de transport şi de pieţe pentru ex­portul porumbului. ■*Zingrosiştii de vinuri, ar fi putut contribui ca ţăranii să prefere încetul cu încetul vinul, rachiului, dându-le în primul loc vin bun, la loc de apă parfumată cu tescovină. Tot dânşii ar fi putut face educaţia crâşmarilor, convingându-i că principiul cel mai elementar şi solid al comerţului este, nu să vinzi puţin dar scump, ci­eftin dar mult. A. A. BADARBU ASPECTE Crima,­ respectului Constituţiei Fr.­sa neanumită dir­preuna cu anumite foruri politice exploa­tează Încă atitudinea rabinului Tirelsohn în consiliul comunal al Chişinăului, se ştie că, lu­­îndu-se acolo în discuţie chestia comisiunilor de impunere nu­mite de primar, au fost desba­­teri urtunoase şi de către unii membrii ai consiliului s’au spus cuvinte aspre de critică la a­­dresa primarului. Cu acel prilej, rabinul Tirel­­sohn a făcut oarecan constatări asupra stărei din Basarabia. În­trebuinţând — printre alte ex­presii — şi aceea de „absolu­tism“ şi „dictatură“ şi a cerut aplicarea Constituţiei. Aceste grave expresii şi ab­surda pretenţie a naivului rabin, au ridicat împotriva sa proteste violente, cari au culminat in in­vitaţia la comandamentul militar pentru a- şi explica situaţa. Rabinul Tirelsohn a fost ame­ninţat cu represiuni şi trecut în categoria provocatorilor cari, prin atitudinea lor, justifică ori­ce exploze de violenţă. De­ci crima rabinului este a­­ceasta : a cerut respectarea pre­vederilor constituţionale şi apli­carea lor in tot cuprinsul ţării, chiar şi in Basarabia. După cât ştim, însuşi M. S. Regele jură pe Constituţie ; orice funcţionar public, la intrarea în funcţiune, jură şi el că va res­pecta Constituţia şi legile ţării, iar justiţia pipăe adesea cons­tituţionalitatea r gilor, dându-se astfel îndicaţ­­ puterii legiuitoare asupra necesităţii modificării sau abrogării legilor cari vin în con­tradi­cţie cu pactul fundamental. Otire^t despre Constituţie au d­reptul'*’ să vorbească la ocazie numai acei cari o calcă In per­­man nţâ ? Oare, pnntr’un ordin confidenţial al siguranţei, Con­stituţia a fost declarată subver­sivă şi aşezată alături de bro­şurile cu coperta roşie cari for­mează corpurile delicte la pro­cesele muncitorilor ? Ne amintim că Frcşinesecu şi Banghereanu au fost condam­naţi pe vremuri, pentru câ răs­­pândeau la sate Constituţia ; va veni acum rândul rabinului Ti­­relsch­i şi al tuturor acelora cari cer măcar respectarea ei ? Am vrea să ştim lămurit : este crimă contra siguranţei sta­tului legitima dorinţă de a ve­dea aplicată legea fundamen­tală votată de Constituantă şi consacrată ca inviolabilâ prin jurământul înalt al Regelui ţârii ? Dacă este în adevăr o crimă, rabinul Tirelsohn poate fi li­niştit : are complici pe toţi func­ţionarii statului, cari au jurat să respecte Constituţia. G. SPINA Solidaritatea internaţională La Paris, cu prilejul întrunirei exprţilor­ jurişti din Institutul internaţional de cooperare in­telectuală, ministrul francez d. Leygues, a declarat:­­„Idealurile naţionale se a­­mesteca între ele şi interesele naţionale se solidarizează din zi în zi mai mult. „Activitatea popoarelor e din ce în ce mai complexă şi mai expansivă. Ea depâşeşte grani­ţele. Acesta e un semn de să­nătate şi de putere, un act de creaţiune, creaţiune de bogăţii, de gîndire şi de drept, dar tot­odată o cauză de rivalitate şi de ciocnire.­­ ". „Veţi face imens serviciu popoarelor, statelor şi guverne­lor, ajutându-le să se Înţeleagă mai bine, căci prin acţiunea «abstre te ve­i duce la Înţelegere*. ZIAR POLITIC COTIDIAN ' *­/­­ 15 IANUARIE »9.­7 &NCN01DB1 se primesc la toate Agenţiile de Publicitare şi la Administraţia ziarului laţi—Str. Ofir. MSisescu 17 1 Câteva hotărâri ale marelui consiliu fascist Intr’o recentă ş°dinţâ la Roma a marelui conciliu fas­cist, s’a co­statat că partidul numără 940,030 membri înn toată Italia. Consiliul a hotărât să nu se mai primească Inserier' în partid în cursul anului 1927. Se vor admite numai stagiari de avangardă, tineri care au îm­plinit vrâsta de 18 ani. Consiliul a fixat 3 sărbători fasciste: la 23 Mait, afrmarea forţelor tineretului; la 21 April serbarea muncii şi a producţiu­­nii; la 28 Octombre aniversa­rea marşului asupra Romei. CONFLICTUL DIN­TRE MEXIC ȘI STA­­TELE­ UNITE D. KELLOGG ministrul de ex­terne al Statelor­ Unite, care a provocat intervenția armata ln Nicaragua și vrea să dispus in­tervenția în Mexic. ^ Un negustor de femei care-şi vinde propriile neveste La Havana (Cuba) a fost a­­restat un cetăţean polonez, Ro­senhaus, care se ocupa cu... comerţul da femei. Şi-a început afacerile cu propria nevastă pe care a vân­dut-o unui fermier, pentru 3003 dolar. Apoi s-a Însurat iarăşi, iar şi-a vândut şi această ne­vastă (o­mediată v­eneză) unui proprietar, pentru 2000 dolari. Rosenhaus s’a Însurat din nou şi şi-a vândut a treia nevastă unui negru, pentru 3000 dolari. Ultima ispravă a ciudatului negustor a fost incheerea unui contract pentru vânzarea a 7 fete blonde, în vrâsta de maxi­mum 21 ani, și pentru suma globală de 20.030 dolari. Ro­senhaus se pregat­a sa aducă „marfa” din Europa, când toc­mai a fost arestat și i s’a stri­cat afacerea. In pag. III-a Ultima Ord telegrafică și telefonii) . Actualităţi politice Discuţia In jurul pertractărilor Curentul Mihalache este, In sinul partidului naţional-ţărănesc, obstacolul de căpetenie împotriva fuziunei sau colaborării cu ave­­rescanii. In contra acestui curent luptă pe de oparte foştii takişti aflaţi acum în partidul naţional-ţără­­nesc, iar pe de altă parte ave­­rescanii care vor fuziunea. In discuţia ce s’a încins prin presă, intervine acum şi d. C. C.­­ Brăescu, ministeriabil avere­scan de la R. Sarat şi vice-preşedinte al Camerei. D. Braescu nu spune lucruri mul, nici sclipitoare, dar se ex­primă clar şi atinge o faţă justă a chestiei. D-sa combate afir­maţia d-lui M­halache cum că fuziunea naţional ţărăniştilor cu averescanii ar fi o „imposibili­­tate morală“. D Br­lescu obiectează d-lul Mihalache că a colaborat mult timp în politică cu d. Argeto­­ianu şi a pertractat fuziunea cu acesta. Ii obiectează că stă in­­tr'un partid cu foştii conserva­tori, foşti „ciocoi”. Şi atunci, ce imposibilitate morală mai este de a sta alături cu averescanii ? Violenţele electorale şi toate celelalte rele ale guvernării ave­­rescane, sunt acte care încarcă activul politic şi al d-lui Arge­­toianu şi al foştilor conservatori cu care d. M.Valache a perirac­tat, a colaborat, sau a fuzionat. N'a­ fost „imposibilitate morală“ .Ar­ de aceia , nu poate fi nici de averescani. In limita acestui punct de ve­dere, evident că d. Brăescu are dreptate. Acum câţiva ani, d. Mihalache putea invoca tot so­iul de imposibilităţi morale. Dar astăzi, după atătea pertractă­­, colaborări, fuziuni şi confuziuni, ce „imposibilitate“ mai poate pretinde ? Nu-i va fi uşor d-lui Miha­lache să răspundă la această chestie. Uv­anim­ent­ele din China Situaţia gravă la Shanghai Situaţia la Shanghai e consi­derată ca foarte serioasă. Gru­puri de soldaţi cantoneji, îm­brăcaţi civil, au pătruns In o­­raş, iar populaţia ţine Întruniri de protestare contra Angliei. In port sosesc vase cu refu­­g­iţi din Hankeu, dar debarca­rea se face cu îngrijorare, de­oarece siguranţa englejilor nu-i de loc garantată nici aici. Depozitele băncilor din Hong- Ko­g şi Shanghai au şi fost trasportate pe vapoare. Coman­dantul escadrei engleze a cerut noui vase de ajutor. In plin progres... « Legătura intre pompieri şi casa apelor, în târgul Iaşului Simultaneitatea unor fapte În­şirate Întâmplător pe acelaşi fir al vrem­ei, de un capriciu şugubăţ, ia uneori dimensiunile unei ironii sân­geroase, a unui sarcasm hohotitor. Intr’adevăr, iată ce am aflat din gazete pe z­ia de eri, noi cetăţenii acestei urbe ce-şi tră­­eşte în linişte patriarhală zilele, departe de viaţa frământată a înfriguratei noastre epoce. Cică între New-York şi Lon­dra cele două m­ase metropole despărţite între eie de „marea baltă“ a oceanului Atlantic, a avut loc prima conversaţie de telefonie fără fir. Atât de bine a reuşit această fantastică încercare, încât şi Vleaa, care precum ştiţi nu prea stă în bataia liniei aeriene ce leagă ambele oraşe, a putut perfect intercepta conversaţia ce străbătea văzduhul nemărgenit, (aceasta ca­ spre necazul in­­ven­atorilor cari se strâduesc să garanteze secretul convorbiri­lor). Şi acum In aceiaşi zi, a doua ştire din gazetele locale : Părinţii oraşului, adunaţi un sfat solemn întru orânduirea trebui­lor obşteşti au luat eroi­ca dispoziţie de a lega de aci încolo printr’un fir telefonic, postul pompierilor de direcţiu­nea apelor ! Da, da, nu râdeţi ! Credeţi că atât de uşor se ia o hotărâm atât de revoluţio­nară ? ESCROCHERIE SPORTIVĂ Boxerii americani Joe şi Tom nei pauze a reuşit să fără ». Rezzo au săvârşit o îndrăzneaţă excrocherie. Ei sunt fraţi gemeni, de o a­­sem­ănare uimitoare. Joe a înce­put un match , dar în timpul u­înlocuit de Tom, odihnit a ar­borat lesne adversarul. In cele din urmă însă Înşelă­­ciunea a fost de­mascată și lift­ierii­ excroci trimiși în judecată. In jurul marilor lucrări PROECTATE LA PALATUL UNIVERSITAR­­II DIN IAŞI — Un pericol care trebue evitat ■*­ de EMIL C. A. SAKELLARV Este ştiut că con­trucţia pa­latului Universităţii —acum trei depend şi ceva de către antre­priza Trolly et Scolari din ale cărui materia­e râmase a luat naştere alea „Principesa Maria“ din str. Carol,­­ s’a e­xecutat in condiţiuni te­­hnice detesta­bile. Ca şi mine, mulţi îşi vor fi amintind că şantierul de cons­trucţie de pe atunci, era încon­jurat de un zid­­de lemn de 5 mtr. H. pe a cărui faţă exterioa­ră din 5 in 5 mtr. era placar­­dată stricta in­trare a ori­cui, sub ped­apsă de grele penali­tăţi , zid desfiinţat... abia după recepţiunea lucrărilor. Nu mult a trecut pentru ca roadele strictei paze de ochii şi gurele rele să-şi arate colţii, în­cât făcând azi bilanţul cheltue­­lilor de consolidări şi repara­­ţiuni ca şi camplezme ca i s’au pus acestui palat de la recept­­iunea lui şi până în prezent, rezultatul acestor chaltueli între­ce cu de cel puţin vreo 3o ori, costul iniţial al construc­­ţiei. Colţii s'au arătat în special în partea din spate a clădirei. — Începând cam de la mijloc din ce în ce mai pronunţat că­tre fund, (exact porţiunea o­u«­pată pe vremuri de scena fos­­tului teatru). S’a anunţat că d. Ministru al Instrucţiunei publice, In dorinţa de a Înzestra acest locaş de înaltă cultură in raport cu tim­­purile, (anexe de vaste clădiri, suprapuneri de etaje etc.) a a­­locat pr­e noul budget un prim fond de 5o,ooo,ooo lei, pentru ca odată cu deschiderea cam­­paniei de lucrări, sâ se purcea­­dă in mod intens la real zarea ericitului său proect. Am aflat zilele acestea că (Continuarea In pag. IV-a) Acţiunea pacifistă a Vaticanului Ziarul „Stampa“ din Turin, primeşte următoarea ştire din cercurile Vaticanului: „Diplomaţia Vaticanului are intenţia să întreprindă, în cursul anului 1927, o acţ­une intensă în favoarea înch­eiei de acor­duri internaţionale. Instrucţiuni în acest sens au fost date nun­ţiilor apostolici, iar discursurile pronunţate de Mgr. Maglio­­e la Paris şi Mgr. Paceli la Berlin, cu ocazia recepţiilor de anu nou, sunt primele indicii despre noua activitate a Vaticanului, care e ferm hotărât sâ-şi pu­­toată influenţa in serviciul col­a­borării pașnice a popoarelor. Dovadă că nu,de faptul că în vremea când s’a reuşit a se transmite glasul omenesc pesta ocean, la noi au trebuit să ardă zeci de case, să se prăpădeas­că avutul a nenumărate familii cari s’au trezit cu cuibul drag distrus, până ca cei cari ţin în mâinilor lor părinteşti destinele noastre să se convingă că pom­pierii, ori­cât de vrednici ar fi ei, nu pot stinge focul fără apă şi că intre instituţia pompieri­lor şi aceia a distribuirei apei există o oar­e­care relaţie care trebue neapărat, pentru a fi în nota timpului, consfinţită prin legământul unui fir telefon­­. Ce credeţi că e lucru mic până ce un asemenea proces de adaptare la spiritul vremei să se înfăptuiască într’un creer paş­nic de ef­il al unei urbe atât de geloasă de tradiţie, ca a noas­tră ? Eu recunosc bucuroasă mă­reţia progresului înfăptuit şi i­­nina mi se umple de atât­a râ. Prea multe femei în oraşele ruseşti Ultimul recensământ al popu­­­aţiei din Rus­a arată o sporire a numărului femeilor. In special în oraşe sunt mai multe femei decât barbaţi. La Odessa de pildă, feme­le întrec cu 13 la sută numărul bărbaţi­lor. Moscova are ceva peste 2 milioane locu­tori, din care mai mult de jumătate sunt femei, cunoştinţă încât sunt gata sâ îmbrăţişez pâ­t şi nenorocitul aparat de t­elefon de pe mase mea, aparat care sufere de mu­ţenie cronică incurabilă şi pe care de atâtea ori l-am trântit când nu obţineam nici In rup­tul capului o legătură. Da, da , bucuria face pe ont bun, iertător şi ori­ce am zice, am făcut un pas Înainte ! Mândrească-se anglo- saxonii cu cuceririle lor uriaşe , noi mai modeşti, să ne mulţumim cu ce putem ajunge şi să stri­­găm cu convin­ere ca cetăţeni ordonaţi şi cum se cade : „Trăiască progresul !" atunci cea când am reuşit a cuceri o legâtură de telefon dintre două in is­tuţii atât de utile, ca polul pierii şi casă de apă... R­SQH.

Next