Opinia, ianuarie 1927 (Anul 23, nr. 5882-5904)

1927-01-15 / nr. 5892

500 . . 300 .. .4 BIBMOTECA UNIVERSITA 11 1 ANGROSIŞTII DE VINURI alimentează antisemitismul Plecând de la sentimentul meu de producător de vin, prevenisem pe angrosiştii de vinuri din Iaşi că fac un act antieconomic, inundând Iaşul şi deci Moldova de Nord, cu picheta Basarabiei drept vin. Ii prevenisem că punând în consumaţie vinuri artificiale şi inferioare, vor încuraja producţia şi consumaţia alcoolului, ceia ce este nu numai o faptă rea, antinaţională şi antisocială, dar o faptă contra intereselor lor proprii. Ni s’a răspuns cu principii. Un comerciant trebue să şi cumpere marfa de unde o găseşte mai ieftină. Basarabia a produs vin mai ieftin decit podgorenii laşilor, pentru că munca este mai ieftină acolo. Angrosiştii au uitat insă principiul interdependenţii dintre comercianţii şi producătorii dintr’o localitate dată, mai ales pentru o marfă ca vinul pentru care producătorii dau comercianţilor, pe lîngâ marfă, şi pe consumatori. Dacă podgorenii laşilor, n’ar vărsa zeci de milioane pe muncă, alimente, etc. crişmarii neputîndu-şi aduce consumatorii de vin din Basarabia, ar vizita mult mai rar pe angrosişti. Dar eftinătatea vinului de Basarabia pentru Iaşi, este numai o înşelătorie in gura angrosiştilor ieşeni. Toate vinurile bune din Basarabia au fost exportate mai ales la Cernăuţi şi Gilaţi, centre bogate, şi de mare consumaţie. Angrosiştii din aceste crtţe au platit 183.203 lei decalitrul, căci nu-l gasau mult mai eftin la Panciu. Angrosiştilor ieşeni nu le-au rămas decit vinurile din recolta a 2-a. Scumpirea alcooluui prin taxele statuii, şi a vinului prin costul de producţiune, a provocat fabricarea pichetei (tescovină, drojdie, puţin zahar şi multă apă) pe o scară extraordinara în Basarabia, care are mulţi fabricant experţi formaţi la şcoala coloniştilor viticultori francezi de altă dată. Putem prevedea că la banchetul anunţat de angrosiştii de vinuri pentru sărbătorirea transformărei trustului lor de luptă contra podgorenilor ieşeni, în sindicat, nu se va toasta cu vinurile lor importate din Basarabia. Am prevăzut că angrosiştii de vinuri vor intra în luptă cu angrosiştii de spirt. La alegerea de delegaţi pentru comisiunile de impozit şi-au dat cu tifla unii la alţii şi au alea delegaţi a parte. Am prevăzut fura alcoolului faţă de vinurile artificiale şi slabe, dar nu am prevăzut că angrosiştii ieşeni, toţi evrei, au să alimenteze antisemitismul, intr’o zi. Ziaristul Cecropide a început prin „Universul“ o campanie contra abrutizărei ţărănimei din Moldova de Nord, Bucovina şi Basarabia prin alcool, şi face răspunzători de aceasta pe evreii comercianţi de băuturi spirtoase în tîrguri şi tîrgşoare. Faptul abrutizărei este adevărrat. De asemenea este adevăracă ţăranii din Moldova de Nord şi Basarabia dau pe nimica la velniţi porumbul lor şi iau în schimb spirt. Principalii vinovaţi nu sunt Insă nici evreii fabicanţi, nici evreii crâşmari, ci conducători ţârei, care nu s’au îngrijit la timp de mijloace de transport şi de pieţe pentru exportul porumbului. ■*Zingrosiştii de vinuri, ar fi putut contribui ca ţăranii să prefere încetul cu încetul vinul, rachiului, dându-le în primul loc vin bun, la loc de apă parfumată cu tescovină. Tot dânşii ar fi putut face educaţia crâşmarilor, convingându-i că principiul cel mai elementar şi solid al comerţului este, nu să vinzi puţin dar scump, cieftin dar mult. A. A. BADARBU ASPECTE Crima, respectului Constituţiei Fr.sa neanumită dirpreuna cu anumite foruri politice exploatează Încă atitudinea rabinului Tirelsohn în consiliul comunal al Chişinăului, se ştie că, luîndu-se acolo în discuţie chestia comisiunilor de impunere numite de primar, au fost desbateri urtunoase şi de către unii membrii ai consiliului s’au spus cuvinte aspre de critică la adresa primarului. Cu acel prilej, rabinul Tirelsohn a făcut oarecan constatări asupra stărei din Basarabia. Întrebuinţând — printre alte expresii — şi aceea de „absolutism“ şi „dictatură“ şi a cerut aplicarea Constituţiei. Aceste grave expresii şi absurda pretenţie a naivului rabin, au ridicat împotriva sa proteste violente, cari au culminat in invitaţia la comandamentul militar pentru a- şi explica situaţa. Rabinul Tirelsohn a fost ameninţat cu represiuni şi trecut în categoria provocatorilor cari, prin atitudinea lor, justifică orice exploze de violenţă. Deci crima rabinului este aceasta : a cerut respectarea prevederilor constituţionale şi aplicarea lor in tot cuprinsul ţării, chiar şi in Basarabia. După cât ştim, însuşi M. S. Regele jură pe Constituţie ; orice funcţionar public, la intrarea în funcţiune, jură şi el că va respecta Constituţia şi legile ţării, iar justiţia pipăe adesea constituţionalitatea r gilor, dându-se astfel îndicaţ puterii legiuitoare asupra necesităţii modificării sau abrogării legilor cari vin în contradicţie cu pactul fundamental. Otire^t despre Constituţie au dreptul'*’ să vorbească la ocazie numai acei cari o calcă In perman nţâ ? Oare, pnntr’un ordin confidenţial al siguranţei, Constituţia a fost declarată subversivă şi aşezată alături de broşurile cu coperta roşie cari formează corpurile delicte la procesele muncitorilor ? Ne amintim că Frcşinesecu şi Banghereanu au fost condamnaţi pe vremuri, pentru câ răspândeau la sate Constituţia ; va veni acum rândul rabinului Tirelschi şi al tuturor acelora cari cer măcar respectarea ei ? Am vrea să ştim lămurit : este crimă contra siguranţei statului legitima dorinţă de a vedea aplicată legea fundamentală votată de Constituantă şi consacrată ca inviolabilâ prin jurământul înalt al Regelui ţârii ? Dacă este în adevăr o crimă, rabinul Tirelsohn poate fi liniştit : are complici pe toţi funcţionarii statului, cari au jurat să respecte Constituţia. G. SPINA Solidaritatea internaţională La Paris, cu prilejul întrunirei exprţilor jurişti din Institutul internaţional de cooperare intelectuală, ministrul francez d. Leygues, a declarat:„Idealurile naţionale se amesteca între ele şi interesele naţionale se solidarizează din zi în zi mai mult. „Activitatea popoarelor e din ce în ce mai complexă şi mai expansivă. Ea depâşeşte graniţele. Acesta e un semn de sănătate şi de putere, un act de creaţiune, creaţiune de bogăţii, de gîndire şi de drept, dar totodată o cauză de rivalitate şi de ciocnire. ". „Veţi face imens serviciu popoarelor, statelor şi guvernelor, ajutându-le să se Înţeleagă mai bine, căci prin acţiunea «abstre te vei duce la Înţelegere*. ZIAR POLITIC COTIDIAN ' */ 15 IANUARIE »9.7 &NCN01DB1 se primesc la toate Agenţiile de Publicitare şi la Administraţia ziarului laţi—Str. Ofir. MSisescu 17 1 Câteva hotărâri ale marelui consiliu fascist Intr’o recentă ş°dinţâ la Roma a marelui conciliu fascist, s’a costatat că partidul numără 940,030 membri înn toată Italia. Consiliul a hotărât să nu se mai primească Inserier' în partid în cursul anului 1927. Se vor admite numai stagiari de avangardă, tineri care au împlinit vrâsta de 18 ani. Consiliul a fixat 3 sărbători fasciste: la 23 Mait, afrmarea forţelor tineretului; la 21 April serbarea muncii şi a producţiunii; la 28 Octombre aniversarea marşului asupra Romei. CONFLICTUL DINTRE MEXIC ȘI STATELE UNITE D. KELLOGG ministrul de externe al Statelor Unite, care a provocat intervenția armata ln Nicaragua și vrea să dispus intervenția în Mexic. ^ Un negustor de femei care-şi vinde propriile neveste La Havana (Cuba) a fost arestat un cetăţean polonez, Rosenhaus, care se ocupa cu... comerţul da femei. Şi-a început afacerile cu propria nevastă pe care a vândut-o unui fermier, pentru 3003 dolar. Apoi s-a Însurat iarăşi, iar şi-a vândut şi această nevastă (omediată veneză) unui proprietar, pentru 2000 dolari. Rosenhaus s’a Însurat din nou şi şi-a vândut a treia nevastă unui negru, pentru 3000 dolari. Ultima ispravă a ciudatului negustor a fost incheerea unui contract pentru vânzarea a 7 fete blonde, în vrâsta de maximum 21 ani, și pentru suma globală de 20.030 dolari. Rosenhaus se pregata sa aducă „marfa” din Europa, când tocmai a fost arestat și i s’a stricat afacerea. In pag. III-a Ultima Ord telegrafică și telefonii) . Actualităţi politice Discuţia In jurul pertractărilor Curentul Mihalache este, In sinul partidului naţional-ţărănesc, obstacolul de căpetenie împotriva fuziunei sau colaborării cu averescanii. In contra acestui curent luptă pe de oparte foştii takişti aflaţi acum în partidul naţional-ţărănesc, iar pe de altă parte averescanii care vor fuziunea. In discuţia ce s’a încins prin presă, intervine acum şi d. C. C. Brăescu, ministeriabil averescan de la R. Sarat şi vice-preşedinte al Camerei. D. Braescu nu spune lucruri mul, nici sclipitoare, dar se exprimă clar şi atinge o faţă justă a chestiei. D-sa combate afirmaţia d-lui Mhalache cum că fuziunea naţional ţărăniştilor cu averescanii ar fi o „imposibilitate morală“. D Brlescu obiectează d-lul Mihalache că a colaborat mult timp în politică cu d. Argetoianu şi a pertractat fuziunea cu acesta. Ii obiectează că stă intr'un partid cu foştii conservatori, foşti „ciocoi”. Şi atunci, ce imposibilitate morală mai este de a sta alături cu averescanii ? Violenţele electorale şi toate celelalte rele ale guvernării averescane, sunt acte care încarcă activul politic şi al d-lui Argetoianu şi al foştilor conservatori cu care d. M.Valache a periractat, a colaborat, sau a fuzionat. N'a fost „imposibilitate morală“ .Ar de aceia , nu poate fi nici de averescani. In limita acestui punct de vedere, evident că d. Brăescu are dreptate. Acum câţiva ani, d. Mihalache putea invoca tot soiul de imposibilităţi morale. Dar astăzi, după atătea pertractă, colaborări, fuziuni şi confuziuni, ce „imposibilitate“ mai poate pretinde ? Nu-i va fi uşor d-lui Mihalache să răspundă la această chestie. Uvanimentele din China Situaţia gravă la Shanghai Situaţia la Shanghai e considerată ca foarte serioasă. Grupuri de soldaţi cantoneji, îmbrăcaţi civil, au pătruns In oraş, iar populaţia ţine Întruniri de protestare contra Angliei. In port sosesc vase cu refugiţi din Hankeu, dar debarcarea se face cu îngrijorare, deoarece siguranţa englejilor nu-i de loc garantată nici aici. Depozitele băncilor din Hong- Kog şi Shanghai au şi fost trasportate pe vapoare. Comandantul escadrei engleze a cerut noui vase de ajutor. In plin progres... « Legătura intre pompieri şi casa apelor, în târgul Iaşului Simultaneitatea unor fapte Înşirate Întâmplător pe acelaşi fir al vremei, de un capriciu şugubăţ, ia uneori dimensiunile unei ironii sângeroase, a unui sarcasm hohotitor. Intr’adevăr, iată ce am aflat din gazete pe zia de eri, noi cetăţenii acestei urbe ce-şi trăeşte în linişte patriarhală zilele, departe de viaţa frământată a înfriguratei noastre epoce. Cică între New-York şi Londra cele două mase metropole despărţite între eie de „marea baltă“ a oceanului Atlantic, a avut loc prima conversaţie de telefonie fără fir. Atât de bine a reuşit această fantastică încercare, încât şi Vleaa, care precum ştiţi nu prea stă în bataia liniei aeriene ce leagă ambele oraşe, a putut perfect intercepta conversaţia ce străbătea văzduhul nemărgenit, (aceasta ca spre necazul invenatorilor cari se strâduesc să garanteze secretul convorbirilor). Şi acum In aceiaşi zi, a doua ştire din gazetele locale : Părinţii oraşului, adunaţi un sfat solemn întru orânduirea trebuilor obşteşti au luat eroica dispoziţie de a lega de aci încolo printr’un fir telefonic, postul pompierilor de direcţiunea apelor ! Da, da, nu râdeţi ! Credeţi că atât de uşor se ia o hotărâm atât de revoluţionară ? ESCROCHERIE SPORTIVĂ Boxerii americani Joe şi Tom nei pauze a reuşit să fără ». Rezzo au săvârşit o îndrăzneaţă excrocherie. Ei sunt fraţi gemeni, de o asemănare uimitoare. Joe a început un match , dar în timpul uînlocuit de Tom, odihnit a arborat lesne adversarul. In cele din urmă însă Înşelăciunea a fost demascată și liftierii excroci trimiși în judecată. In jurul marilor lucrări PROECTATE LA PALATUL UNIVERSITARII DIN IAŞI — Un pericol care trebue evitat ■* de EMIL C. A. SAKELLARV Este ştiut că contrucţia palatului Universităţii —acum trei depend şi ceva de către antrepriza Trolly et Scolari din ale cărui materiae râmase a luat naştere alea „Principesa Maria“ din str. Carol, s’a executat in condiţiuni tehnice detestabile. Ca şi mine, mulţi îşi vor fi amintind că şantierul de construcţie de pe atunci, era înconjurat de un zidde lemn de 5 mtr. H. pe a cărui faţă exterioară din 5 in 5 mtr. era placardată stricta intrare a oricui, sub pedapsă de grele penalităţi , zid desfiinţat... abia după recepţiunea lucrărilor. Nu mult a trecut pentru ca roadele strictei paze de ochii şi gurele rele să-şi arate colţii, încât făcând azi bilanţul cheltuelilor de consolidări şi reparaţiuni ca şi camplezme ca i s’au pus acestui palat de la receptiunea lui şi până în prezent, rezultatul acestor chaltueli întrece cu de cel puţin vreo 3o ori, costul iniţial al construcţiei. Colţii s'au arătat în special în partea din spate a clădirei. — Începând cam de la mijloc din ce în ce mai pronunţat către fund, (exact porţiunea ou«pată pe vremuri de scena fostului teatru). S’a anunţat că d. Ministru al Instrucţiunei publice, In dorinţa de a Înzestra acest locaş de înaltă cultură in raport cu timpurile, (anexe de vaste clădiri, suprapuneri de etaje etc.) a alocat pre noul budget un prim fond de 5o,ooo,ooo lei, pentru ca odată cu deschiderea campaniei de lucrări, sâ se purceadă in mod intens la real zarea ericitului său proect. Am aflat zilele acestea că (Continuarea In pag. IV-a) Acţiunea pacifistă a Vaticanului Ziarul „Stampa“ din Turin, primeşte următoarea ştire din cercurile Vaticanului: „Diplomaţia Vaticanului are intenţia să întreprindă, în cursul anului 1927, o acţune intensă în favoarea încheiei de acorduri internaţionale. Instrucţiuni în acest sens au fost date nunţiilor apostolici, iar discursurile pronunţate de Mgr. Maglioe la Paris şi Mgr. Paceli la Berlin, cu ocazia recepţiilor de anu nou, sunt primele indicii despre noua activitate a Vaticanului, care e ferm hotărât sâ-şi putoată influenţa in serviciul colaborării pașnice a popoarelor. Dovadă că nu,de faptul că în vremea când s’a reuşit a se transmite glasul omenesc pesta ocean, la noi au trebuit să ardă zeci de case, să se prăpădească avutul a nenumărate familii cari s’au trezit cu cuibul drag distrus, până ca cei cari ţin în mâinilor lor părinteşti destinele noastre să se convingă că pompierii, oricât de vrednici ar fi ei, nu pot stinge focul fără apă şi că intre instituţia pompierilor şi aceia a distribuirei apei există o oarecare relaţie care trebue neapărat, pentru a fi în nota timpului, consfinţită prin legământul unui fir telefon. Ce credeţi că e lucru mic până ce un asemenea proces de adaptare la spiritul vremei să se înfăptuiască într’un creer paşnic de efil al unei urbe atât de geloasă de tradiţie, ca a noastră ? Eu recunosc bucuroasă măreţia progresului înfăptuit şi inina mi se umple de atâta râ. Prea multe femei în oraşele ruseşti Ultimul recensământ al popuaţiei din Rusa arată o sporire a numărului femeilor. In special în oraşe sunt mai multe femei decât barbaţi. La Odessa de pildă, femele întrec cu 13 la sută numărul bărbaţilor. Moscova are ceva peste 2 milioane locutori, din care mai mult de jumătate sunt femei, cunoştinţă încât sunt gata sâ îmbrăţişez pât şi nenorocitul aparat de telefon de pe mase mea, aparat care sufere de muţenie cronică incurabilă şi pe care de atâtea ori l-am trântit când nu obţineam nici In ruptul capului o legătură. Da, da , bucuria face pe ont bun, iertător şi orice am zice, am făcut un pas Înainte ! Mândrească-se anglo- saxonii cu cuceririle lor uriaşe , noi mai modeşti, să ne mulţumim cu ce putem ajunge şi să strigăm cu convinere ca cetăţeni ordonaţi şi cum se cade : „Trăiască progresul !" atunci cea când am reuşit a cuceri o legâtură de telefon dintre două in istuţii atât de utile, ca polul pierii şi casă de apă... RSQH.