Opinia, octombrie 1927 (Anul 23, nr. 6108-6133)
1927-10-14 / nr. 6119
ABONAMENTE pe un an Lei 1000 » 500 . . „6 luni „ 500 ,1.300 ... „3 luni loteca immA r |î t ' Tt LEI ggEMPLARUl ZIAR POLITIC COTIDIAN V1NJBR1 14 QCTQMBR1R 1927 ANUNGIUSI se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Ch. Mârzescu 17 De ce nu putem obţine un împrumut extern Se vorbeşte atât de mult de împrumuturi externe. După război atâţia emisari au străbătut în lung şi în lat Europa şi America pledând cauza finanţelor noastre şi toţi s-au reîntors precum au plecat. Greşala iniţială este datorită faptului că în materie economică nu se pledează ci se creiază. Atâta timp cât nu vom avea un minimum de prosperitate şi organizare internă, un împrumut străin nu va veni în ţară, înainte de războiu circulara de capitaluri internaţionale îşi urmau mai ales orbita configuraţiilor politico-externe. Si era natural că într'o epocă de înarmări, capitalul plasat pe termen lung n’a vrut să rişte eventualităţile unui războiu. Actualmente politica noastră externă este orientată înspre Franţa care în acest momant, probabil încă un număr de ani, nu va putea întreprinde plasamente externe. America şi Angla au domenii aşa de întinse de activitate financiară şi economică, încât nu re tentează plasamentele din România ; şi mai este şi o deosebire fundamental între concepţia noastră şi cea Anglo- Saxonă. ilAici printr’o tenacitate hometrică şi o persistenţă unică ari leagănul capitalismului modern care fără îndoială este piatra unghiulară a civlizaţiei contimporane. Aci rolul statului este de coordonare a forţelor economice şi se simte amestecul lui, doar atunci când un principiu de bază trebuie salvat în spiritul şi promovarea principiilor de bază ale Societăţei. La noi statul este un jandarm dispus Întotdeauna să tiranizeze, şi să aibă protejaţii politici. Capitalismul când se desfăşoară liber şi trăieşte prin puterea şi valoarea lui este creator; când este o montură artificială etatistă atunci are un caracter parazitar. Când statul intervine în conflictele producţiei capitaliste cu diversele ei antagonisme, atunci apără statutul unei structuri sociale, căci statul poate fi un element de coordonare şi directivă, el nu poate fi însă un element creator şi activ. Iată pentru ce un împrumut extern este mai mult şi în primul rănd o chestiune politică internă, până va deveni una externă. M.ELI AS Recorduri femenine Mis Mercedes Gleitze tânăra londoneză, de meserie dactilografă, care a trecut înot canalul anglo - francez. ' . . . '■'A ASPECTE Pentru parlamentari Parlamentul se va deschide peste câteva zile; domnii senatori şi deputaţi cari s’au odihnit trei luni după o foarte scurtă sesiun, vor fi chemat prin mesajul regal să înfăptuiască o nouă serie de legi pentru fericirea ţării şi deci pentru binele obştesc. In cele câteva luni de vacanţă, parlamentarii au avut toată vremea să vină in contact cu alegătorii cari—chiar dacă nu i-au voit neapărat pe dânşii— sânt totuşi reprezentaţi de ei; în asemenea condiţiuni aleşii au contractat oarecari obligaţii faţă de toţi, pentru că e inadmisibil să se spună că un deputat liberal, de pildă, reprezită numai pe membrii clubului brâtieist. Trebuie să fi auzit multe plingeri domnii senatorişi deputaţi, trebuie să fi ascultat nenumărate cereri şi trebuie să-şi fi dat astfel seama câte ne- tubură liniştea precetăţenilor. Sânt nevoi materale care pot fi remediate printr’o legiferare cinstită şi mai cu seamă prin statornicirea unui control sever In administraţiile publice, trebue luate măsuri împotriva risipei banului public, se impun riguroase norme în cheltuirea impozitelor plătite cu atâtea terife de către contribuabili. Sânt însă şi nevoi de ordin ideal : Întronarea legalităţii, respectarea libertăţilor cetăţeneşti, suprimarea regimului de excepţe sub care trăesc provinciile alipite după zece ani de la unirea lor cu vechiul regat. Printre aceste nevoi de ordin deal este în primul rând acordarea amnistiei generale; obligaţia de a o acorda guvernul şi-a luat-o în primele zile al venirei sale la putere şi nu putem crede că va fi fost numa un calcul electoral deşi „Universul“ ministrului de justiţie a publicat dăunăzi un articol al maiorului Băgulescu împotriva amnistiei. Parlamentarii ar putea dovedi că nu s’au ales degeaba, dar dacă lupta în alegeri n’a fost din cele mai corecte, au prilejul să dezmintă părerile rele despre dânşii, luând iniţiative bune şi votând legi de dreptate socială. In preajma deschiderei parlamentului, facem acest apel către domnii senatori şi deputaţi. _______________G. SPINA D. Chamberlain şeful reacţiunii europene La recentul congres al laburiştilor engleji, d. Chamberlain, ministrul de externe conservator, a fost ţinta unor violente atacuri. In special fostul ministru Roberts a analizat politica externă a Angliei şi a ajuns la următoarea îndreere : Într’o Europă în care reacţiunea a ridicat capul şi este astăzi atot-puternică, ca în Italia lui Mussolini, In Spania lui Primo de Rivera, în Ungaria lui Horthy, Io România, în Lituana şi în alte ţâri,—Sir Austen Chamberlain e pretutindeni primit ca şeful mărturii?! al acestei reacţiuni. Actualităţii politite Oligarhia şi magistratura Vorbind despre felul cum s-au făcut alegerile parţiale, d. Ion Mihalache constata că putregaiul politic a început să întindă corupţia şi în rândrile magistraţilor. Intr'un articol pe care-l semneaza în ziarul „România“ fostul ministru de domenii spune : — „Judecători care fură fără ruşine, şi unii din ei fură pe bani—care poruncesc armatei să ucidă pe ţâranii furaţi—şi armata îi ucide !, sunt ţinuţi în cinste de Ministrul justiţiei, iar mâne vor fi avansaţi desigur preşedinţi de tribunal, şi mai departe...“ In senzul acestor scrise ale d-lui Mihalache, se ştie că s’au adus acuzaţii precise, dar sancţiuni nu s-au aplicat. Să ferească Dumnezeu să vie vremea când poporul, profund neliniştit, ar întreba: — „Oligarhilor, ce-aţi făcut cu magistratura ţării“ ? Ochi dulci Presa iorghistă şi cea naţional ţărănistă a început sâ-şi facă, reciproc, ochi dulci. Adică, cele două partide iarăşi au intrat în faza pertractărilor avansate, fiind vorba de o înţelegere pe „chestia interzisă“ ! Propaganda cuzistă Fruntaşul naţional-ţârânist dan Halippa se plânge, print un interview, că propaganda cuzistă înregistrează succese din ce în ce mai mari, în satele basarabene. Apoi cine-i de vină ca naţional ţărăniştii se duc la sate numai în timpul alegerilor ? încolo, domnii naţional-ţărăniştistau frumuşel în oraşe şi fac revoluţie în odăile clubului din București l «L CRHCTE GA MEDICAMENTE Fragii de pădure, ca şi căpşui,de cultivare în grădini, sunt bune de mâncat înainte de masă, pentru că deschid pofta de mâncare. Ele sunt un adevărat medicament contra boalelor de fiere. Foile de fragi fierte ca ceaiu sunt bune împotriva anghinei şi dezenteriei. Dacă fierbem planta întreagă, ceaiul acesta se întrebuinţează împotriva gălbinarei. Fragii sunt foarte buni şi împotriva reumatismului. Se mai foloseşte ceaiul de fragi şi pentru spălarea feţei, curăţînd pecinginea şi coşii, şi păstrând frăgezimea pielei. Coacăzile sunt cel mai bun leac contra constipaţiei. Ele se mănâncă dimineaţa, pe stomacul gol. Smeura este foarte bună pentru stomacuri slăbite şi împotriva bolilor de inimă. Ea întăreşte creerii şi inima, răcoreşte gura şi este un bun purgativ. TEATRUL NAŢIONAL Răzvrătita“ Cunoscutul autor al comediei ce s’a jucat Marţi seara la Teatrul Naţional, fiind una din figurile poeminente ale teatrului german şi ocupând un loc însemnat şi în literatură, se cuvine să ne oprim puţin la început şi să evocăm unele amănunte interesante—credem, din activitatea sa pe tărâmul teatrului. Cu toate contestările aduse cele mai multe îndreptăţite, Ludwig Fulda are merite mari, indiscutabile. încă acum patruzeci de ani, în fruntea pleiadei da scriitori care ducea o luptă acerbă pentru introducerea lui Ibsen în teatrul german, se găsea şi Ludwig Fulda. Cu o vigoare neobişnuită, se atacau, pe atunci, ambele tabere. De o parte moraliştii vremei şi pontifii presei oficiale şi pe de alta „revoluţionarii*, iconoclaştii. Aceşti din urmă nu se sfnau să afirme că introducerea colosului norvegian pe scenele Reichului, însemna începutul unei ere nouă pentru dramaturgia germană. Şi in primele rânduri, printre cei mai impetuoşi se afla, cum am spus şi Ludwig Fulda. Marea victorie înregistrată, are pentru noi, împreună cu măiastră traducere a lui Cyrano , de Bergerac o mai mare greutate * decât întreaga operă teatrală ieșită din pana fructuoasă a lui Fulda (Prostul, Prieteni din copilărie, etc. etc.) CRONICA DRAMATICĂ de Wratislavius (Comedie în 3 acte ,de L. Fulda) KOTA VESELĂ — Am constatat, doctore, că alcoholul mă Împiedică de la muncă. — Și ai hotărît să te ieși de băutură. — Pardon, am hotărlt să mă las de muncă. Din toată lumea Moartea unui cânt-actor. In „Peg, sufletul meu“ cunoscuta comedie englezească, apare şi un căţel numit Mhail, prietinul nedespărţit al micuţei Peg. Primul căţel care a creat acest rol la comedy Theatre din Londra In 1914, a murit In vrâstă de 17 ani. El a jucat rolul său de 999 ori şi era tot aşa de cunoscut şi de glorios ca şi actorii care interpretau comedia. * Cruzime oribilă.—Primarul din Simonov (Volhinia) a surprins pe patru ţărani furând. Primarul i-a declarat arestaţi, i-a dus la cimitir şi a silit să sape o groapă, apoi i-a aruncat vii în groapă şi a turnat pământ peste ei. Autorităţile sovietice au făcut anchetă şi au arestat pe oribilul criminal.v Farsa cu bustul de ceară. Acum optsprezece ani a izbucnit o controversă artistică în jurul bustului de ceară al Florei, atribuit lui Leonardo Da Vinci, care a fost cumpărat pentru Muzeul Kaiser Friedrich din Berlin cu 9 milioane lei. Ziarele engleze amintesc această discuţie cu ocazia morţii expertului englez Charles Frederick Coocksey. In timpul cât se desfăşura polemică, Coocksey a arătat că bustul nu era de Da Vinci, ci era lucrarea unui sculptor din Southampton numit Rchard Q. Lucas. Coocksey a spus că o parte din bus* trebue desfăcută pentru a cerceta materialul din care era făcut interiorul. El Își baza cererea pe faptul că știa că obiceiul lui Lucas era să economisească materialul, folosind orice lucru stricat li cădea sub mână. De pildă, odată el s’a folosit de o jiletcă veche. Bustul a fost tăiat și s’a găsit în mijloc... o bucată dintr’o cuvertură de pat. Faptul acesta a fost socotit în general ca o JERTFA LU 1I GRIGORE GHICA-VODA Cuvântarea P. S. S. Arhiereului Grigore Botoşăneanu La solemnitatea de aseară in memoria fmarelui domnitor Grigore-Ghica, P S. S. Arhiereul Grigore Leu a rostit următoarea admirabilă cuvântare: In aceşti vremuri mari pentru neamul românesc—când a tot puternicul Creator ne-a răsplătit cu prisosinţă jertfele strămoşti — este o datorie creştinească, cu rezultate hotărltoare pentru viitorul neamului nostru pomenirea celor ce s’au jertfit. RJPomenind strămoşilor facem lecţii pilduitoare urmaşilor căc ni se pune Înainte adevărul sf. care trebue să se întipărească în sufletele tuturora, că nu există jertfă nerăsplătită şi nu se află păcat sau asuprire nepedepsită. Să se ştie insă ca atât pedeapsa, cât şi răsplată sunt cu atât mai eterne cu cât suferinţele au fost mai strigătoare la cer şi cu cât aceste două acte In executarea lor se înalţă cătră atot-puternicul creator. Noi oamenii, pentru că suntem slabi şi trecători prin lume, dăm răsplata şi pedeapsa tot aşa de grabnică şi efemeră ca şi personalitatea noastră .. D-zeu Înaintea căruia o mii de ani e ca ziua de eri—eara a trecut — e tot aşa de îngăduitor şi etern în aplicarea pedepsei şi binecuvântarea răsplătei, ca şi Veşnicia Sa. Şi—Doamne—câte suferinţi şi jertfe de sute de ani In urmă— ne-a adus binecuvântarea de astăzi! ?! In astă sală se împlinesc 150 de ani da la săvârşirea uneia din aceste jertfe care ne pune înainte o mare durere moldovenească. In astăsară 150 de ani, domnitorul Moldovei Grigore Ghica cade străpuns de iataganele turcești—chiar în acest loc unde pe vremuri era conacul beilicul turcesc —pentru că a făcut politică rusască—politică împotrivitoare luprei Bucovinei. Pomenirea ce o facemi Grigore Ghica-Vodă ne aminteşte prima răşluire din timpul românesc—,răpirea Bucovinei săvârşită cu doi ani. Înainte de jertfa celui ce’l pomenim acum (1875), Grigore Ghica Vodă este exponentul jerfelor ispăşitoare. Debarcarea d-lui Crupenschi Ştirile „Opiniei“ er au confirmat în întregime în ciuda tuturor „dezminţirilor“ oficioase. D. Const. Crupenschi a fost debarcat din şefia clubului liberal ieşan Comitetul parlamentar întrunit aseară, a declarat în unanimitate pe d. Crupenschi demis, alegând pe d. prof. George Brătianu, D. Crupenschi a plecat imediat la Bucureşti pantru a cere comparaul Cantrului. Dar este în zadar. Nimeni nu poate impune o persoană pe care întreaga organizaţie o respinge. Clubul liberal se poate felicita pentru alegerea unui conducător de valoarea tactul şi prestigiul d-lui prof. G. Brătianu. Vor înceta deacum provizoratele sterpe, certurile, intrigile, precum şi rezerva centru lui faţă de organizaţie care nu se putea impune prin şeful ei. E sigur că, deacum Înainte, în timpul guvernărilor lungi liberale, organizaţia locală va fi chemată la un rol electiv în conducerea generală a ţării. Şi laşul întreg va avea de omotigat probă că teza lui Coocksey era dreaptă. Dar Wilhelm II, împăratul Germaniei, a dat ordin ca bustul să continue a fi de Leonardo da Vinci ! (Continuarea în pag. IV-a) Cheia succesului enorm, obţinut de multe din aceste lucrări, nici până azi nu e în totul limpezită. După cum Suderman a reuşit să facă multe sute de spectacole cu „dramele” sale, tot aşa şi Fulda comptează printre autorii mult jucaţi—deşi operele, privite de aproape te fac să ridici din umeri şi să te întrebi : Cum a fost şi cum este posibil ? Cura ? Şi totuşi. Ştiind să simtă pulsul publicului Fulda s-a adaptat perfect acestuia şi i-a dat, la vreme oportună câte-o comedie (alteori o dramă) cu situaţii care făceau pe mulţi, doriţi să uite realitatea, să râdă cu poftă. Când omul râde*, zădarnic vi şi’i spui : Cum râzi, domnule ? Nu vezi că te’mbatâ cu apă goală ? Degeaba. Tu spui şi el râde. Ba bate din palme şi mai tare. Trebue şi concurs din partea autorităţilor de pr. N. Cârâng. La conferinţele generale preoţeşti din anul acesta, s’au spus lucruri frumoase referitoare la ceea ca trebue să facă preoţime* pentru o îndrumare cât mai rodnică a poporului câtre o viaţă creştinească şi româneas,că, care în prezent lasă mult de de dorit. Şi între alte mijloace pentru ajungerea scopului s’au propus: predarea religiei de câtre preoţi in şcoalele primare şi complimentare, catihizarea, înfiinţarea de biblioteci religioase morale, a caselor de cetire şi sfat etc. mijloace de cari s’a mai vorbit şi altă dată, dar cari nu s’au pus în practică de cât într'o măsură foarte mică. Nu s’a trecut însă sub tăcera nici faptul că pe lângă acestea şi multe altele, ce s’au mai spus la conferinţele din acest an, dar pe cari nu le-am mai înşirat aci, mai trebue preoţimei şi concurs din partea autorităţilor la cele bisericeşti—concurs care—în prezent— lipseşte mai pretutindeni. Nu vreau să spun prin aceasta, că preotul pentru a-şi putea îndeplini misiunea, sa,trebue să aibă totdeauna alături de el, jandarmul, autoritatea. Nu ! Preoţimea creştină ortodoxă următoare exemplului dat de Domnul Hristos şi-a îndeplinit totdeauna şi îşi îndeplineşte şi acuma misiunea ei, care e : .răspândirea luminei şi a moralei creştine în popor prin ea însăşi, prin forţele ei şi nu cu ale altora. Sunt însă cazuri, când ea are nevoe şi trebue să fie ajutată. In adevăr.Cercetând din când în când poporul ce-l păstoreşti găseşti în parohie. Rătăciţi în ale credinţei cari tulbură sufletele adevăraţilor creştini — căutând a-i detrage de la adevărata şi vechea credinţă strămoşească (sectanţii), destul de multe cazuri de trai în nelegiuire (concubinagii); creştini, ce ţin încă serbătorile vechi ; creştini dedaţi cu totul la viciul beţiei, cari tulbură ordinea publică şi alte fapte cari sunt dezaprobate nu numai de legea creştină, ci şi de legile civile. Şi tu preot, care eşti pus şi luminezi şi să moalizezi, să fii lumina lumii şi sarea pământului nu poţi sta nepăsător faţă de această stare de lucruri ci te simţi dator să lupţi pentru combaterea ei, pentru stârpirea ei prin predici, sfaturi cu, orice prilej, pedepse duhovniceşti etc. (Continuarea în pag. IV-a) ^____ I e I - - - ...........I - - -|9