Opinia, octombrie 1928 (Anul 24, nr. 6413-6437)
1928-10-14 / nr. 6424
— - '%■ ■ ZIAR POLITIC COTIDIAN *°CV1 punmlcft 4 ationaait it** A N I N C I U Ri ss princeau la toats. Agenţiile de Publicitate ş* la Administraţia Kláraiul lați—Str. Qfh. litisioa 17 ACTUALITĂŢI POLITICE OPOZIŢIA NU REINTRA IN PARLAMENT ABANDONÎND CELE MAI BUNE ARME DE LUPTĂ IN CAMPANIA DE RĂSTURNARE Luni se deschid corpurile legiuitoare, în sesiune ordinară, în mijlocul unor mari frământări politice şi a unei adânci disensiuni între partide. Direcţia partidului naţionalţărănesc a ţinut să înştiinţeze că rămâne consecventă atitudinei adoptate în primăvară şi că ideşii partidului nu vor reintra în parlament. Este o greşeală politică, cu repercusiuni puternice asupra însăşi scopurilor urmărite de naţional-ţârănişti D. Maniu desfăşoară o vie campanie de răsturnare, şi ar fi fost firesc să utilizeze toate căile de atac care-i stau la îndemână. Cea mai importantă dintre aceste căi este de bună seamă, tribuna parlamentară, unde se pot face manifestaţiuni de mare prestigiu şi cu răsunet precumpănitor asupra factorilor decisivi In împrejurările speciale de astăzi, se vor prezintă ocazii parlamentare pe care un puternic bloc opoziţionist -cum este cel naţional-ţărănesc -- le-ar putea exploata cu foarte multe şanse. Chiar în primele zile ale seziunii, la alegerea biuroului Camerei, se va desfăşura primul act al luptei îndârjite dintre ministrul de justiţie şi cei doi vice-preşedinţi Istrate Micescu şi Manolescu-Strunga. Se ,ştie că o parte a majorităţii e hotărâtă a demonstra în contra ministrului justiţiei. Acest moment de manifestare a disensiunii din sinul partidului guvernamental ar putea să capete amploare deosebită prin asocierea celor peste 56 voturi naţionalţărăniste. Dar momentul va fi pierdut din greşeala d-lui Maniu. Alt moment ar fi discuţia pentru ridicarea imunităţii deputaţilor arestaţi. Opoziţia ar avea rolul să facă marele proces al panamatei petroliere şi să precizeze înaltele răspunderi. Şi totodată ar fi prilejul să manevreze cu dibăcie la obţinerea unui vot care să constitue un blam pentru unul sau altul din membrii cabinetului. In fine, deputaţii opoziţionişti ar fi chemaţi să dezbatăm pe larg problema împrumutului şi a stabilizării, formulând cu autoritate criticele pe care le vor socoti juste. Toate aceste manifestări de la tribuna parlamentară ar trage în cumpăna politică, de o mie de ori mai mult decât vorbăria uşoară din săli e de întruniri. Insă d. Maniu a abandonat cea mai bună armă de luptă, slăbindu-şi singur şansele de succes. * Vreaţi , iorga..' Partidul iorghist a aranjat şi el un congres regional, pentru ziua de 28 Octombre la Bucureşti Prin adresa de convocare, rolul acestui congres este precizat în termenii urmăritori: „Este vorba de a se demonstra vitalitatea şi progresul partidului nostru şi prin aceasta, raţiunea de a se impune factorilor răspunzători ca un element politic gata de a lua răspunderea grefei guvernări de mâne. Cu uite cuvinte, d. Iorga se recomandă direct ca prim ministru, în concurenţă cu toţi ceilalţi şefi de partide. Liberalii nu vor să plece La zvoana generală despre o iminentă criză de regim, o fieiosul liberal,, Viitorul" răspunde că: ....chestiunea succesiunii guvernului actual este foarte departe de a fi de actualitate". Adică, fiberalii nu se gîndesc să plere. Libertate fascistă Intro conferinţă la Roma, cu directorii de ziare, d. Mussofitti a declarat : „Ziaristul itafian e fiber, deoarece servește numai o cauză, un regim". Adică, ziaristul itafian e fiber...să fie guvernamental. O „libertate" pe care o acordă cu dragă inimă toate regimurile dictatoriale. X. Pentru înfometaţii din Basarabia Crucea Roşie a lansat un inimos apel, indemnind pe toţi românii să vie în ajutorul Înfometaţilor din sudul Basarabiei. Obolul fiecăruia, dat sub orce formă, vor fi binevenit: bani şi alimente, îmbrăcăminte şi lemne de foc. Nu cunoaştem proporţiile mizeriei provocate de o cumplită Şi Îndelungată secetă. Dar socotind după tonul apelului Crucei Roşii, ne Închipuim că o jale nemaipomenită domneşte in satele fraţilor noştri de peste Prut. Suntem siguri că tradiţionala bunătate moldovenească se va manifesta cu elau în această împrejurare de durere obştească, şi că ieşenii vor sări cu dărnicie ca să apere de foame şi frig pe copilaşii basarabeni. „OPINIA“ UVIBABA 91 ARTI9TICJ Cetitorii. Dacă Alex. Dumas se putea pi vremuri lăuda, că literatura sa convine celor mai variate categorii di cetitori, astăzi asemeni literaturi nu mai există. Lumea are libertatea alegerea preferinţei. Şi in plus bogăţia di publicaţi şi reviste, cărţile purur noui care apar, (toate excelente potrivit reclamei extraordinare ce şi-o fac), au stabilit un haos de nede cris. Cetitorii au devenit sceptici ; nu vor să mai deosebească plină literatură bună de cea comercială. Ci chipul acesta, vânzarea mare nu o au publicaţiile serioase, ci mult ca adesea cele bogate in realităţi crude şi imorale. Un roman in America a devenit celebru, ca o nouă stea a ecranului, sub ntfilelele Nick Stuart. CI şi-a cucerit cu mare uşurinţă, (relatează ziarele din Cleveland), un loc de stea la Hollwood. Actualmente Stuart realizează un film nou cu titlul ,Vânătoarea prin Europa“. Turnarea plină de peripeţii a avut Ioc în mijlocul a mii de spectatori entuziasmaţi, la Londra, la Paris, la Veneţia, etc. Partea mai nostimă este faptul că de la Leadtrer, fiica unui milionar american, a a îndrăgostit de compatriotul nostru şi-l urmăreşte prin toate oraşele. Alte admiratoare au urmat exemplul. Romantismul la modă. Se părea că secolul vitezei nu mai poate permite o reînviere a litratu ei romantice. Şi totuşi romantismul este acum nai la modă decât oricând. Numeroşi scriitori tineri s'au rupat la Paris într’un Club, în îtu'at .Clubul romanticilor". (Combavarea la pag. IV-a) aspecte Glasul general din Seeley... Războiul viitor va fi incotrparabil cu cel pe care atâţia dplomaţi, începând cu cei de a Versailles, I au declarat ultimi, războiul viitor va fi o cumplit nimicire a vieţilor omeneşti mijloacele cele cele mai perfecţionate ! luptele de tranşee ale cârtiţelor infanteriste, chiar bombardamentele de artilerie, vor părea ca jocuri de copii faţă de invazia avioanelor distribuitoare de gazuri asfixiante. Pentru că arma principală a viitorului războiul va fi avionul împrăştietor de gaze , chimia, această admirabilă ştiinţă dela care omenirea avea dreptul să aştepte preparate pentru uşurarea solilor, pentru îngrăşarea pămînturilor de cultură şi pentru ajutarea multor meserii, s'a pus în serviciul detrugerei, savanţii chimişti lucrând cu mai mult drag pentru arsenalele armatei decât pentru industria utilă. Pînă şi militarii de carieră sunt îngroziţi de ceea ce va fi în viitor un aviator ne vorbea dunăzi ca emoţie de experienţele cu gazurile otrăvitoare, de pe urma cărora va rămîne o lume de orbi, de tuberculoşi, de cadavre ambulante, şi aviatorul îşi exprima dorinţa ca armatele beligerante să întrebuinţeze măcar un nou igaz nevătămător, descoperit acum în urmă, şi ale cărui proprietăţi sînt numai de anesteziare pe timp de patruzeci şi opt de ore, fără nici un pericol pentru organizm, gazul cu miros de trandafir. In aceast direcţie şi-au spus cuvîntul oameni cu autoritate şi cu experienţă, care îşi dau seama de consecinţele războilui chimic ; e cu deosebire interesantă expunerea fostului ministru de război al Angliei, generalul Seeley, făcută la congresul internaţional al intelectualilor care a avut loc la fraga de curînd. Generalul Seeley a declarat că este o ruşine pentru vremurile noastre pregătirea războiului chimc care ameninţă pur şi simplu civilizaţia europeană , a făcut un tablou—ca de Apocalips—al operei distrugătoare a gazelor şi a dovedit că nici un cetăţean nu va rămâne sănătos in urma difuziunei lor. Europa, a spus generalul Seeley, se va transforma într’un imens spital în care îşi vor da întâlnire cele mai oribile infirmităţi Incurabile. Civilizaţia este în pericol, a spus generalul Seeley, şi datoria Tuturor este să conlucreze pentru desfiinţarea imediată a fabricelor de muniţii şi a uzinelor în cari se fabrică gazele otrăvitoare, pentru că menţinerea acestor „ateliere ale morţii" înseamnă falimentul culturii căreia omeniea i a închinat dealungul vremurilor gîndurile cele mai frumoase şi pentru propagarea căreia a dat atîţia martiri. Ar fi o crimă ca glasul autorizat a generalului Seeley sa răsune în pustiu, ar fi o crimă de lese emanitate şi avem încă nădejdea că el va fi ascultat char de către politiciani care dirt nenorocire duc destinele lumii acesteia naive și prea ingaduitoare. O. Spina, Prăbuşirea din Prags Vedere de la îngrozitoarea prăbuşire din cartierul Neustadt, din praga. Clişeul arată vagonul de tramvai oprit la limita strictă a sfărmăturilor împrăştiate pe toată lăţiresea srăzii. în toată lumea Prietenul fiarelor. In Congo belgia.!), lingă orașul Bima, a fost prins zilele acestea un canibal anume Vuita Julia (ceia ce în limba indigenă înseamnă omul văzduhului*). Acest negru, în vîrstă cam de 35 ani, a trăit toată viața printre fiarele cele mai sălbatice. Mlaca împreună cu leii, dormia în tovărăşia tigrilor şi se juca cu crocodilii. In momentul cînd animalele deveneau periculoase, Vuita făcea prin aer nişte salturi uriaşe care dau impresia că are trupul de gumă montat pe resorturi elastice. Negrul fuge extraordinar de repede, se caţără pe copaci ca o veveriţă şi înoată bine sub apă. In prezent el a primit ne- I numărate oferte din partea celor mai mari circuriţi are toate şansele să devie minonar în timpul cel mai scurt.4 Un noroc. . . nenorocit— William Briest din Düsseldorf (Germania) era un om cumpătat care-şi trăia viaţa liniştit şi frumos. Intr’o zi Insă l-a vend să joace la loterie şi din momentul cumpărării biletului, n’a mai avut o clipă de pace sufletească. Tot timpul visamilionul de mărci* (aproape 40 milioane lei), fâcind cele mai complicate socoteli şi moduri de intrebuinţare. Şi fatalitatea a vrut ca ziarele să anunţe că tocmai lozul lui Brust este cel cîştigător. La aflarea vestei, nefericitul om, de bucurie şi emoţie, a căzut la pământ şi a murit pe loc. Iar în urmă s’a descoperit deabea că numărul publicat nu era cel real şi că nu Brust fusese adevăratul cîştigător. Rectificarea venise insă prea tîrziu !...* Pereţi tapisaţi ca bancnote. Prinţul indian Aga Kahnste unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Averea lui este aşa de imensă, îneît foarte adesea cheltueşte sunt enorme pentru capriciile cele mai bizare. Astfel, odată, pe cînd prinţul se afla la Londra, şi-a făcut o jachetă cu diamante In loc de nasturi şi şi-a comandat o pălărie de aur ornată cu perle şi alte pietre preţioase. De curând Aga Kahn a vrut să şi capitoneze cu bancnote pereţii odăii sale de lucru din vila din apropierea Parisului. Autorităţile nu i-au permis Insă acest nou gust extravagant și de aceia prințul este foarte amărît. Și cînd te gândeşti că tot la Paris sînt atlţia muritori de foame !...* Un cine on aripi.— Într'un sat de lingă Strasbourg (Franţa) căţeaua locuitorului Jean Valniéré a dat naştere unui căţeluş ..cu patru aripioare. Medicii specialişti nu găsesc nici o explicaţie ştiinţifică procesului fiziologic care a produsun asemenea specimen nemaivăzut. Directorul institului veterinar din Strasbourg presupune însă că mama cinelui Înaripat a avut legături trupeşti cu un şoim, care se abătea adesea în curtea casei Valmére. Poate, cine știe ?!.. Fardul şi femeia fiiacţionnare Se ştie că americanii au interzis funcţionarelor fardarea în timpul slujbei pe motiv că o fată pierde cu fardatul cel puţin o jumătate de oră. Or în America timpul este bani. Germanii sunt şi mai severi. Ei socotesc o fată care se fardează mai multişor ...drept o persoană cu mintea sucită. Or, nebunii nu-s buni la treabă. De curând proprietarul unui magazin de artă din Berlin şi a concediat funcţionara pentru că se farda prea mult. Fiind dat în judecată pentru a plăti despăgubiri funcţionarei, el a declarat că „picturile îs bune pentru a fi atârnate pe pereţi , nu însă şi pentru a sta de vorbă cu clienţii" ! Cu toate acestea, fardul intr’o anumită măsură şi cu talent folosit, ajută mult pe femei la... găsirea unei slujbe. (Continuarea in pag. IV-a ) CARNETUL CU ACTUALITĂŢI METROPOLILE MODERNE Pentru ce fascioneazâ marile oraşe ? — Goana după picanterii.—Viaţa de dancing la Paris.—Revistele teatrale şi Berlinul Viena patria operetei—O noapte în Budapesta nu deobşte, noi românii suntem indignaţi de imoralitate ce nominează oraşele.Pe stradă vedem parcă numai perechi înlănţuite, mai toate hoalele au devenit un soi de case de toleranţă, iar conversaţile, bănuim că sunt exclusiv, compuse din trivialităţi. Dar n ciuda acestor crude adevăruri rebue sa afirmăm alte stări de lucruri şi mai crude, cam comparate cu stările de lucruri de la noi, ne pun în situaţia copilandrului ce fumează o ţigară de oi. ..spre a fi om mare. Citadelele lumei în Parisul, berlinul, Viena, atrag şi fascinează milioane de cetăţeni, II prindm cele mai laşei vi mreje şi- i libarează foarte greu. Celor ce caută imoralităţi şi orgii in laşul nostru liniştit, tăcut şi pravoslavnic, trebue să le înşelăm toate aşteptările, dândule cele mai luminoase exemple pe cari străinătatea le împrumută cu prisosinţă. Şi atunci comparându-se situaţiile, se va putea definitiv stabili realitatea. * Generaţiile de după război s’au închinat fără sfială unui zeu puternic şi capricios şi au ridicat in slavă luxura şi picanteria. Aşa zisa viaţă socială e toată pusă în slujba imoralituiţei şi citadele mari, au devenit peninicerele desfrâului. Lumea aleargă nebună după senzaţii puternice şi libertine. Afişe enorme anunţă programul teatrelor — reviste (cu exhibiţia nodului complect), reclame luminoase atrag spre dancinguri, cabarete, localuri de noapte. Varieteuri In orice colţ de stradă, obscentăţi de pretutindeni, o rafiire a senzaţiilor nebănuită ! Literatura la rândul ei a devenit obscenă, teatrul clasic şi-a sacrificat repertoriul în folosul comediilor pipărate, şi regizorii de filme au inventat umbrele chinezeşti, pentru a putea reda scenele de luxură. Parisul dansatorilor Alături de Nw York care este citadela dansatorilor americani, Parisul și-a făurit un renume asemănător, pentru bătrâna Europă. Jazzurile cele mai felurite, fie ele de negri, său sud-americane asurzesc toată noptea pe obiş istim pun uiriESIE a judeţului Iaşi Autorităţile ad-tiva locale au alcătuit statistica producţiunei agricole a judeţului Iaşi pe sinul acesta, care in raport cu celelalte regiuni ale Moldovei se prezintă superioară. Insă faţă de recoltele anilor trecuţi ale judeţului nostru, cea de anul acesta este mediocră. * Grâul a dat în general o producţiune suficientă la regiunea vechiului judeţ. In schimb în comunele de peste Prut nu s’a produs un singur bob, din cauza timpului defavorabil. Grâul de toamnă a fost semănat pe o întindere de 24,326 ha. şi a produs în total 20.065.100 kgr. cu medie de 911 kgr. de ha. Grâul de primăvară, Insemântat pe o suprafaţă de 2,837 ha., a dat o producţiune de 2.559.100 kgr. cu o medie de de 931 kgr. la ha. Ovăzul a fost semănat pe un teren de 20.000 ha., producând 20.065.100 kgr., iar media la ha. este de 900 kgr. Orzul de toamnă care a fost cultivat pe o întindere da 133 ha., a produs 549,000 kgr., adică o medie de 850 kgr, la ha. Orzul de primăvară, insemânţat pa o suprafaţă de 27,544 ha. a dat o bună producţiune de 26,685,160 kgr., media la ha. fiind de 1080 kgr. Secara de toamnă a fost semânată pe 1,903 ha. şi a produs 2,170,240 kgr. cu o medie de producţiune de 977 kgr. la ha. Secara de primăvară, cultivată pe un teromi de 158 ha., a dat o producţiune de 157,600 kgr. cu o medie de 1052 kgr. la ha. Mazărea a fost semănată pe suprafaţa de 260 ha. dând o producţiune de 207,500 kgr. adica în medie 789 kgr. la ha.. Inul, însemânțat pe întinderea de 214 ha., a produs 108,200 kgr. In medie recolta este de 700 kgr. la ha. Rapița s’a cutivat pe o suprafață de 160 ha. și a dat o recoltă de 72,000 fegr., cu o media de 720 kgr. la ha. * I Recolta de porumb este îrî general sl10, în regiunile CeapleBiţa, Băiceni, Gotaari, Coarnele Caprei, Focuri, Spate şi Plugar», popuşoiul a fost distrus în întregime de arşiţă şi de grindină. De asemenea spre Redul lui Tatur producţiunea este foarte slabă. Strângerea porumbului a începi săptămâna trecută dar d. Prefect Ed. Lăzărescu a interzis aceasta, deoarece grăunţele nu sunt încă bine coapte, şi astfel pelagra ar face ravagii In iarna aceasta. Totuşi deoarece strângerea porumbului va Începe dela 15 Oct. şi nici până atunci grăunţele nu vor fi bine uscate, pelagra ne ameninţă mai mult ca oricând. Producţiunea totală de porumb a judeţului nostru încă nu este cunoscută , dar se crede că ea va fi îndestulătoare pentru confsumaţiunea judeţului. REP, “ansa Bărasmi