Opinia, iunie 1930 (Anul 26, nr. 6922-6931)

1930-06-07 / nr. 6922

ANUL XXVI No. 1927 a­bonamente Lei 1000 .... pe un an „ 500 ... . „ 6 luni „ 300 .... » 3 „ ATELIERELE TIPOGRAFICE: IAŞI.—STR. LĂPUŞNEANU 37­3 LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN SAMBATA 7 IUNIE 1930 A N U N C I U R I se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 37­1 Redacţia 391 Telefoane :­­ Administraţia 394 I Serviciul de noapte 367 Fabrica parlamentară lucrează cu o iuţeală ameţitoare. Plouă din abundenţă cu proecte şi iesă legi ca ciupercile. Ca şi in epoca corespondentă a anului trecut, legi de prefaceri fun­damentale a organizmului social, alternează cu mici modificări de articole ale legilor existente (mo­dificări mici, dar cu efecte mari, şi uneori­, lucrative), şi se votează zi şi noapte, cu ochii închişi, mii de articole cărora e imposibil să le dai de rost. Deputaţii nu ştiu ce votează; editurile nu mai prididesc să im­prime avalanşa de legi; publicul nu şi mai dă seamă ce legi il câr­­muesc, avocaţii nu ştiu cum să le mai comenteze şi magistraţii nu mai au siguranţă cum să le aplice. Asta nu se mai cheamă legife­rare, ci pur şi simplu parodie parlamentară! Când vre­un deputat se plânge că incinta Camerei e goală, sau ca proectele nu-s studiate, d. mi­nistru Madgearu răspunse auto­ritar şi idiot : — Cui nu-i place, nu­ are decit să plece ! Când parlamentarii propun un amendament util, ca să amelioreze sau macar să explice textul con­fuz, contrazicător şi pernicios, a­­cola, domn Madgearu... pune chestia de încredere. Iar bieţii ma­­meluci se potolesc imediat, ca nu cumva să piardă avantagiile gu­vernării. Şi pentru asemenea batjocură legislativă, sesiunea se tot prelun-­­ geşte, diurnele curg ca sutele de milioane, iar masa contribuabili­lor geme in ruină şi mizerie, stor­­cîndu-şi ultima vlagă ca să achi­te fastul guvernamental şi lucra­tiv al „democraţiei integrale“! Degrevare pentru bogaţi D. Madgearu şi-a înfăptuit pi­ramidala reformă fiscală a „de­grevării“ de 10 procente la glo­bal. Dar ştiţi cum. Dacă achiţi impozitele anticipat, pe tot anul, fiscul iţi scade 10 la sută din global. In ruina generală de astăzi, vă închipuiţi care contribuabil ar putea fi în stare să plătească an­ticipat dările d-lui Madgearu. Nu­mai omul bogat iar bietul muncitor manual sau intelectual, ţaranul, uvrierul, mi­cul comerciant sau meseriaş, cei mai mulţi dintre liberii profesio­nişti, adica imensa majoritate a naţiei, nu intră in „degrevările“ naţionale şi ţărăniste. Omul sarac nu va putea plăti anticipat, şi nici nu va putea mă­car plăti la termen, aşa că el nu va beneficia de reducere, iar în plus va mai plăti dobindă de în­­tîrziere! Aşa­dar, oarecare posibilitate pentru bogătaş, şi apăsare nemi­loasă pentru cetăţenii nevoiaşi. Asta se cheamă guvernare ...democratică. X. ACTUALITĂŢI POLITICE ! Parodie parlamentară sub regimul haotic al d-lor Maniu­ Madgearu UNIVERSITATE anti-feministă — La Cambridge (Anglia) — Vechea şi celebra universitate d­e Cambridge (Anglia) este singura universitate europeană, care refuză să acorde titlul de doctor femeilor. Deşi această universitate are cele mai multe legate şi fonduri lăsate de femei, totuşi conducătorii ei nu au nici un fel de recunoştinţă pen­tru urmaşele acelora care au aju­tat într-o măsură apreciabilă la progresul instituţiei. Femeile pot urma cursurile, universităţii, dar nu sunt primite la examene. In ultimul timp, faptul a provo­cat o mare mişcare în rândurile asociaţiilor femenine din Anglia şi s-a produs chiar şi o interpelare în Camera Comunelor. Asociindu-se la interpelare, reprezentantul uni­versităţii a răspuns: —„Titlurile acordate femeilor şi amestecul lor în politică, au dis­trus cele mai multe căsnicii. An­glia este conservatoare, și deaceia fiu trebue să admită nimic din ceia ce ar schimba felul ei de viață". Calitatea pînei în tîrgul Iaşilor Faţa de preţul scăzut al griului, in toate oraşele se micşorează preţul pînei. Numai la Iaşi plătim mult mai mult decit face. Dar chestia se complică, dacă avem în vedere şi calitatea pînei pe care ne-o procură brutarii. In orce oraş din ţară, pînea de prima calitate este albă, gustoasă, bine coaptă. Consumarea ei iţi procură plăcere, îţi satisface ape­titul. La Iaşi, pinea e o ruşine. Ca­­litatea t­a e de o culoare alb­­cenuşie şi mai totdeauna jilavă, aproape cleioasă, fiindcă nu-i bine lucrată şi nu-i bine coaptă. In plus, gustul e acru—respingător. Iar cind pînea se învecheşte, de­­dea dreptul necomestibilă. E foarte probabil că ieşenii mi­ni­ne e cea mai proastă pine din ţară. E scumpă,... dar proastă. Administraţia noastră comunală re­anunţă, din cind in cind, că a confiscat atitea pini la cutare bru­tărie, fiindcă aveau lipsă la cîntar. Dar nu ni se anunţă nici­odată confiscări din cauza calităţii proaste. Ocupaţi-vâ, domnilor, de felul cum.­ se lucrează pînea pe care o plătim­ atit de scump. Căci cu uleiul de astăzi e păcat de sto­­mahul şi de punga noastră,... şi de obrazul d-vstră ! Lr. ---­ IDEI ŞI FAPTE Argumentări staţiile „Epoca“ — ziar cu predilecţii pentru culisele palatiste­ — se mai ocupă din când în când cu tra­tarea provinciilor alipite. Problema aceasta vastă a uni­ficării sufleteşti ne preocupă şi pe noi în cel mai înalt grad, şi de ani de zile, tot demonstrând situaţia jalnică a provinciei de peste Prut lăsată la discreţia unui corp funcţionăresc în majoritate incapabil sau răuvoitor, căutăm şi noi să luminăm opinia publică din vechiul regat asupra cauzelor adevărate care, în loc să consoli­deze opera de unificare, o împie­dică tot mai mult. „Epoca“ de ieri, prin pana mă­­eastră a unui domn Rupă, vine să susţie un neadevăr revoltător, inducând în eroare opinia publică românească, prin afirmaţia că toc­mai basarabenii sunt acei care manifestează constant un antago­nism — en vogue — faţă de... bieţii şi asupriţii soli ai românis­mului în Basarabia. La Chişinău (spune d. Rupă), un sărman funcţionar din Regat e oprit de a folosi apa, de către garda sa rusoaică, şi — culmea martirajului — copilul său de ţâţă se sufoca din lipsă de apă ! In Capitala Basarabiei clientul român e servit la restaurant ultimul, şi în timp ce consumatorii băştinaşi mănâncă pâine albă, regăţeanului i se dau „două felii uscate de pâine neagră“ ! Timp de 12 ani — dacă ar fi să răspundem la minciuni mes­chine cu relevări de a doua im­portanţă — am văzut tocmai con­trariul : sărmanul chiriaş regăţean, după trei luni de şedere la o gazdă, devine el stăpânul absolut al casei; şi la restaurant, regă­ţeanul e servit primul, cu cele mai bune mâncăruri şi adesea şi pe gratis. Dar — întrebăm şi noi în in­dignarea noastră — are cineva autoritatea morală ca, bazându-se pe asemenea motive, să susţie teza „ antagonismului basarabe­­nilor" ? Lucru cert trebuie să fii un orb şi un profan pentru a arunca astfel de infamii; şi trebuie să fii într'adevăr un patriot integru de la „Epoca“ pentru ca — în scopul de ponegrire a unei provinci orop­site — să te foloseşti de aseme­nea argumentări inventate, groso­lane şi stupide! I. L. BASARABEANU CATASTROFA DE TREN DIN FRANŢA Rapidul Paris—Marsilia, deraiat in staţia Montereau. După cum am anunţat, se crede că dera­rea a fost provocată, în scop de atentat contra d-lui Tardieu primul ministru francez. Femeile şi aviaţia Adaptarea femeilor la serviciile cele mai dificile din viaţa socială, progresează repede. Cu bărbăţie şi curaj, femeile ocupă posturile pri­mejdioase, arătând râvna de a se impune ca elemente utile şi a trăi prin munci proprie. Astfel, e demn de remarcat fap­tul că în America, serviciul foarte dezvoltat al aviaţiei comerciale e îndeplinit în mare parte de femei. Statistica ministerului de comerţ din Washington arată că 203 fe­­mei-pilot posedă diplomele de a­­viatoare şi conduc aeroplanele co­merciale. Iată o replică serioasă la vechea glumă că femeia... zboară lesne, fiindcă-i ușoară! ÎNSEMNĂRI CĂSĂTORII 5 Iei cuvântul Fiecare „mică“ publicitate, a fiecărui ziar cu tiraj mare, posedă întotdeauna un minimum de 5 rubrici : „Cereri de serviciu“, „Di­ferte de serviciu“, „Vânzări şi în­chirieri“, „Corespondenţa“ şi, în fine , „Căsătorii“. Aceste din ur­mă anunţuri, pentru cititorul care ar vrea să se distreze, prezintă dese­ori, mai mult interes, decât toate dezbaterile parlamentare, haiduciile, chestiile economice etc. cuprinse în tot restul gazetei. A­­colo, în fiecare pătrăţel de anunţ, scris cu litere mititele, vezi câte un suflet de fată bătrână, de vă­duvă veselă, care ţine să se con­soleze, sau de dudue care­ a păţit o ruşine încă de fata mare, grăbin­­du-se să-şi spuie, ca la popă, în cadrul anunţului, calităţile esen­ţiale, evaluate sever, cu câte 5 lei de cuvânt, fiecare, de către indiferenţa administraţiei ziarului. E de observat, într’adevăr, că e­­talarea calităţilor se face fără jenă, ca pe taraba unei magazii de manufactură. Un exemplu, din „Universul“ : „Doamnă, 27 ani, frumoasă, suflet ales, bună gospodină, do­reşte căsătorie domn bine ; poate avea copii; merg oriunde.. Oferte ziar 35 s.—339. Cititorul naiv, şi suferind de morb matrimonial, când dă cu o­­chii de un asemenea anunţ, se vede în situaţia fericitului din po­veste, care-a prins pe însuşi Dum­nezeu, de un picior... Auzi dom­nule ! Şi „frumoasă“, şi „suflet ales", şi „bună gospodină“, unde mai pui, că merge şi „oriunde“, asta-i curată comoară.. Are ce-i drept, o condiţie, una singură: să fii, odată bărbat, „om bine“... ...Ce vreţi, are saraca numai 27 de ani.. Aşa ar gândi cititorul atins de î morb matrimonial. Şi cât ai bate’n palme, ar sări la „ziar 35 s.— 339" şi... nenorocirea ar fi gata ! Alexandru Pogonat DIN TOM T­A­NUMEM Dura lex...—In Statele Unite, există o lege, pe baza căreia fe­meia căreia bărbatul „i-a zdrobit inima“ părăsind-o poate să-l tragă la răspundere. D-na Corneth din Chicago o femeie de 66 ani a dat în jude­cată pe un bărbat de 56 ani, pe motiv că... i-a zdrobit inima, re­fuzând să se însoare cu dânsa ! Procesul a venit în faţa instanţe­lor judecătoreşti. Avocatul incul­patului a arătat tribunalului că reclamanta are strănepoţi şi că, la vrâsta ei, nu mai poate simţi ” cina serios pentru un bărbat. Tribunalul însă, obligat de legea americană care pedepseşte pe băr­batul ce face dragoste cu o fe­­mee şi apoi refuză s’o ia în că­sătorie,—l-a condamnat pe incul­pat la 5000 dolari amendă (peste 800 mii lei). Dura lex sed lexi * Radio pentru orbi.—Un co­mitet de înalte personalităţi en­gleze, a făcut colectă publică la Londra şi în alte oraşe, în sco­pul de a procura orbilor, aparate de radio. S-au şi luat dispoziţiuni să se instaleze aparate în locuin­ţele a 15 000 orbi. Va fi desigur o mângâiere pentru aceşti infirmi greu loviţi de soartă. # Cu trăsura, în jurul Euro­pei.—Doi birjari spanioli Ioachim Augustin şi Jose Carbo, au ho­tărât să facă înconjurul Europei, cu trăsura. Originalii birjari au plecat din Barcelona, fiind salutaţi de un public numeros. Rămâne de vă­­­zut în cât timp îşi vor termina raidul,... dacă-i va ţine roata. * 1 Când divorţezi de prea multe ori.—Spaford Wolcow, un ban­cher din Los Angeles (Statele­ Unite), neîmpăcîndu-se cu viaţa conjugală şi cu capriciile femeilor, divorţase de trei ori în timp de 6 ani. La pronunţarea divorţurilor, Spaford a fost condamnat să plă­tească câte o sută dolari (16.500 lei) pe lună, fiecăreia din fostele neveste. Totuşi bancherul nostru s’a căsătorit şi a patra oară. Dar nici de data aceasta nu i-a mers tocmai bine în căsnicie. A inten­tat divorţ şi s'a văzut condamnat la piaţa unei a patra pensii ali­mentare. In total deci bancherul plăteşte foastelor sale neveste 400 dolari, adică 66 mii lei lunar. Cam scump... Totuşi Spaford e mulţumit şi afirmă că suma e chiar neînsemnată... ca preţ al li­bertăţii !* Dezminţire poznaşă.—Ziarele suedeze redau această nostimă întâmplare petrecută într'o comună de lângă Upsala. In toiul şedinţei consiliului co­munal, unul din membri, căruia adunarea nu voia să-i aprobe o propunere, a strigat: — Socot că cel puţin jumătate din numărul membrilor din con­siliu, sunt idioţi. Scandal... zgomot... vociferări şi în fine consilierul este obligat ca a doua zi să-şi retracteze în scris insulta adusă. A doua zi, consilierul a afişat in primărie următoarea dezminţire : „Ţin să declar că jumătate din numărul membrilor consiliului co­munal, nu sunt idioţi“. Ce mutre or fi făcut consilierii cetind această dezminţire îşi­­ chipue fiecare. In sezonul bă­­tura pe loc la Iaşi Hidroterapie. — Băi medicale. — Ape minerale de Dr. P. Zosin In criza grea economică şi mai ales financiară, mai tot orăşeanul se întreabă ce va face pentru în­grijirea sănătăţii, având nevoie de băi speciale medicale, hidrote­­rapie sau ape minerale de băut; se mai poate cineva, cu o situa­­ţiune modestă, funcţionar sau chiar comerciant sau industriaş, sau şi profesionist liber, să facă faţă cheltuelilor necesitate cu de­plasarea şi căutarea într’o staţiune balneară ? Pentru Iaşi cel puţin, grija a­­ceasta trebuie înlăturată, de­oare­ce se poate foarte bine face o cură pe loc, în condiţiunile cele mai satisfăcătoare rămâind numai ca interesaţii să-şi dobândească sau să-şi îngâduie răgazul necesar în acest scop. In definitv, ceia ce face va­loarea deosebită a curei într’o staţiune ad-hoc, nu-i de cât abs­tragerea de la grijile şi ocupaţiu­­nile obişnuite, căci băile şi apele se pot avea şi pe loc, cum este mai ales în Iaşi. Necontestat că-i bine să te des­parţi un timp de locul şi mediul obişnuit, aceasta reprezintă ade­sea 50 la sută din tratament, dar impunându-ţi pe loc odihnă, realizezi fără deplasare aproape tot ceia ce are de partic­ular o staţiune; căci restul — băile şi apele — fără a le identifica ne­greşit cu cele recomandate special, se pot face şi avea îndestulător şi pe foc. Iaşii au băile comunale cu ser­viciul de hidroterapie şi băi­le­ (Continuarea în pag. II-a) CONCURSUL D­E FRUMUSEŢE PENTRU COPII • Păreri şi observaţii „Concurs de frumuseţe pentru copii ! Undeva, unde oamenii n'au altă treabă, s-a pornit pe cararea asta, şi pretutindeni se găsesc oa­meni neserioşi, cari imită. Zia­rişti doritori de senzaţie, instituţi imorale care vor să câştige medici­­ fără clientelă, organizează con­­­­cursuri de frumuseţe”. Cam aşa putem rezumăm ex­­presiunile curente ale aşa zisei opinii publice,—acea opinie pu­­i­blică dela o halbă de bere, dela amara masă zilnică, ori din patul conjugal, cetind ziarul cu repor­tajul respectiv. Şi asta, într-o ţară unde se nasc fete, pe care—devenite femei —dacă le-ai cunoscut nu le uiţi o viaţă ; şi băeţi, pe cari, văzân­­du-i ca flăcăi la ţară, în costu­mele lor de sărbătoare în zile de Duminică, crezi că sunt gardişti travestiţi din garda lui Franz Josef de pe vremuri; şi cari-şi pierd timpul fiindcă soarta vitregă nu le hărăzeşte împrejurări favora­bile. Şi iacă deodată un concurs de copii, unde vezi în frunte trei so­mităţi medicale, trei profesori ai celei mai vechi facultăţi de medi­cină din România Mare, din Ro­mânia mărită tocmai prin acei cari au murit pentru că au avut toate calităţile ca să participe la un concurs de sănătate, vigoare, şi frumuseţe. Vezi ca preşedinte pe profeso­rul Leon,—în afară de calităţile lui profesorale,—cel mai elegant ieşan, care nu trece lângă un bo­boc de om fără să-l oprească dacă-l observă că-i frumos, fie cât de sdrenţuit bietul mititel. Vezi în juriu pe d-l Prof. Gra­ces­ky, directorul clinicei infantile, şi preşedintele Societăţii de Pae­­diatrie din Iaşi... (Continuarea în pag. II-a) „OPINIA" LITERARA $1 ARTISTICA Vorbe... O sinucidere De obicei, bărbaţii spun că preferă fe­meia inteligentă şi urîtă, celei proaste dar frumoase. In practică însă, bărbatul se lasă captivat exclusiv de ochii mari, ju­căuşi şi fulgerători, faţa îmbujorată şi ro­­tunjioasâ, sau un corp ispititor. Lămurită de acest lucru, din propria-i experienţă, o fată dintr'o comună din Fă­găraş, s’a sinucis. In scrisoarea lăsată, ne­fericita spune: „Natura m’a făcut urîtă şi respingă­toare. Deşi spiritualiceşte eram superioară multor femei, totuşi n‘am putut câştiga­­ nici unui bărbat Niciunul nu m‘a - odată“. nari:, '»hă a greșit în judecata ei. ... da a ii . meie, ea era om. Și oa­­îor iv ’ est ** inima numai pen­tru amor S, 4 în • *'Ue prilejuri ca ■'Vnsia să $: ir; a set,, d* fie utili ; .ielăfc Și s* r' vit... ■ ! per. \ sonaki. . v)e cer. num&ideca dragostea senzuali? Litera». . - -.«.■“îfîis! din Lr■».­­• Prinderea vampi. ’ seldorf a avut şi un ev. teptat asupra literaturei ge». Reportagiile senzaţionale asupr. aventurilor lui Karl Kürten au stârnit imaginaţia scriitorilor, şi astfel editurile aruncă pe piaţă zeci de volume despre criminali şi aventurieri celebri. Şi publicul consumă această literatură, iar e­­ditorii fac afaceri excelente. De remarcat că moda aceasta a romanelor criminale, a contaminat şi pe scriitori de seamă, cum e de pildă Ştefan Zweig. (Continuarea în pag. II-a) EON No. 7 pentru participarea la marile premii oferite cititorilor ziarului „OPINIA“. Detaşaţi seria complectă ■

Next