Opinia, noiembrie 1931 (Anul 27, nr. 7352-7376)

1931-11-26 / nr. 7373

^enumT5?lî^mÂsÎn^T)e^Tusut „SINGE­R“ peatru familii, meseriaşi şi industriaşi, sunt cele mai bune în lumea întreagă ! Adaptând maşinii Dv. de cusut SINGER un motor electric SINGER înlăturaţi orice oboseală, şi economisiţi timp şi bani, căci lu­crând cu electricitate, se triplează producţia I încercaţi lampa electrică „SINGER“ care se montează la maşina de cusut 1 SOCIETATE PENTRU COMERŢUL CU MAŞINI DE CUSUT SINGER BOURNE­­e Cg Bucureşti 1. Bulevardul I. C. Brătianu No. 21 Sucursale în toate oraşele din ţară Depurativul „Salpanul” Este cel mai bun depurativ al sângelui stricat. Esenţă vegetală compusă din sucurile unor plante de­­purative şi stimulante. Se întrebuinţează cu mare succes în bolile cunoscute sub numele de: gută, reumatism cronic, boli de piele, eczeme, furunculi, mâncărimea şi erup­­ţiunea pielei; la copii scrofuloşi, debili, limfatici etc. şi în cura de purificare a sângelui. Flaconul este însoţit de prospect. Depozit General Farmacia Curţei Regale Fraţii Dr. Konya succesor Dr. E. Grozea Iaşi Unde nu se află, se trimite cu ramburs prin poştală. S. HAIFLER Strada Gh­ Mârzescu No. 9 Se ocupă cu controlarea tutu­­ror f­ăsurilor şi câştigurilor pre­­cum şi cu orice fel de încasări. România Corpul Portăreilor Trib. laşi PUBLICATRUNE No. 468 Anul 1931 Luna Noemb. 4 Se aduce la cunoştinţa ge­neral că conform adresei d-lui Judecător al ocol 2 Urb. laşi No. 62915 1­081 se va vinde prin lici­taţie publică în ziua de 11 Decem­brie 1931 ora 9 din averea mo­bil sequestrată cu procesul-ver­­bal No. 2603 1­980 de la Leib H. Strut din Iaşi la pretenţia Băncei Cooperative de Credit Mărunt din Iaşi avere compusă din : un gar­­derob sculptat culoare maron cu două uşi şi un sertar, una oglindă de perete cu mesuţa ei, oglindă în mărime de 1 metru 40­­­0180,una etajeră cu 4 poliţe, una masă fur- Berala ovală pe 2 picioare cu 4 scaune de lemn curbat, una lam­pă suspendată de email cu aba­­tour verde stricat, patru sfeşnice de alamă diferite mărimi şi un dulapaş cu un sector şi 2 portiţe şi un gramofon.­­ Vânzarea se va face în Iaşi str. Broscăriei No. 6 domiciliul debi­torului pe bani gata şi in asis­tenţa com­entului respectiv. Şef portărel, Bazali­n Secretar, D. Stancov România Corpul Portăreilor Trib. Iaşi Publicaţiune No. 487 Anul 1931 lunaNoembrie 15 Se publică spre cunoştinţa ge­nerală că conform adresei judec. ocol 2 Urb. Iaşi No. 42898 1­931 se va vinde prin licitaţie publică în ziua de 27 Noemb. 1931 ora 10 a. m. averea mobilă seques­­trată cu procesul Verbal No. 67 1­930 de la Leon A Mariţei şi Ma­­ria a Mariţei din com. Tomeşti jud. Iaşi la pretenţia d-lui Iosef Blidea averea compus­ă din : 1) un motor de automobil 20 H. P. pe un postament de aut­o­mobil cu patru roţi de plug. Vânzarea se va face in Iaşi str. Semnului No. 7 domiciliul custo­­delui pe bani gata şi în asistenţa comisarului respectiv. Şef Portărel, Bazalt Secretar, D: Stancov Ofiţeri Aviatori Imobilul din Iaşi, str. Span­­eioc No. 11 proprietatea soţilor Pavli, s-a adjudecat provizor de Trib. Iaşi, S. III cu Lei 185.000 Termenul de supralicitaţie fiind la 3­­ Noembrie a.c. ora I p.m. la Trib. Iaşi, S. III veniţi la supralicitaţie­i LA CERNĂUŢI se găseşte zil­nic ziarul „Opinia“ la chioşcul din piaţa Unire! (harta tramvaiului, precum şi la debitele principale din oraş. , România Corpul Portăreilor Trib. Iaşi Publicaţiune No. 601 Anul 1981 luna Noembrie 20 Se publică spre cunoştinţa ge­nerală că conform adresei judec. Ocol I Urb. Iaşi Na 46330­­ 931 se va vinde prin licitaţie publică în ziua de 2 Decembrie 1931 ora 10 a. m. averea mobilă sequestrată cu Procesul Verbal Na 2057­­ 931 de la Constantin Drăghici la pre­tenţia d-lui A. Margulies averea compusă din:l) aproximativ 6 top kg. fân în trei stoguri, 2) una sa­nie, 3) un claiton, 4) un trior, 5) una trăsură pentru 2 cai. Vânzarea se va face în comuna Tomeşti jud. Iaşi la domiciliul debitorului pe bani gata şi în a­­sistenţa notarului respectiv. Şef Portărel, Bazalt Secretar, D. Stancov România Corpul Portărelor Trib. Iaşi Publicaţiune No. 479 Anul 1931 luna Noembrie 13 Se publică spre cunoştinţa ge­nerală că conform adresei d-lui jude Ocol I Mixt Iaşi No. 35780 1­931 se va vinde prin lici­taţie publică în ziua de 4 Decem­brie 1931 averea mobilă seches­trată cu procesele-verbale No. 2978 şi 4826 1­930 de la Mo­se sin Haim şi Leiba B. Marcu de la Moise sin Haim la ora 9 a. m. iar de la Leiba B. Marcu la ora 11 a. m. avere compusă din : una şifonieră furnerata mahon cu 2 uşi şi un sertar, una din uşi cu oglindă,­­an garderob cu 2 uşi şi un sertar, una oglindă de pe­rete mărimea cu un metru, una lampă suspendată, una etajeră cu 2 pedestale 2) una şifon­etă fur­­nerată galbenă cu 2 uşi şi un sertar, una oglindă de perete cu mesuţa ei furnerată la fel, un garderob lustruit cu o uşă, şi un sertar, una oglindă de perete cu rama de lemn mare mărimea cu 80 cm. 1 30 cm. şi una masă de lemn pe 4 picioare, la pretenţia Băncei Coop, de Credit Mărunt din Iaşi. Vânzarea se va face în Iaşi de la Moise sin Haim în str. Trancu No. 12 iar de la Leiba B. Marcu în str. Descălicătoare 15 pe bani gata şi in asistenţa comisarului respectiv. Şef Portărel, Bazalt Secretar, D. Stancov DOCTOR Mendel Avram — Medic de spital — Consultă zilnic între 8—10 dimineaţa şi 3—7 p. m. BOLI CHIRURGICALE, BOLI DE FEMEI, NAŞTERI, VENERICE Iaşi, str. Costache Negri 15 Deasupra farmaciei Margulies­ Jean Grünberg oferă trăsuri Cu un cal cu Lei 70 Cu doi cai „ „ 130 ■ pentru înmormântări evreești str. I. C. Brătianu 147 DOCTORUL Ovidiu Cordescu consultă zilnic între orele 4­ 7 pentru BOLI ŞI OPERAŢIUNI NAS, GAT şî URECHI in str. Mârzescu 16 Destrămarea care a sur­venit a­­poi a fost rezultanta inevitabilă intr'o casă de copii lăsaţi de ca­pul lor şi toată truda imensă de­pusă pe urmă de un om harnic, devotat fără seamăn şi desintere­­sat — vorbim de d. Ciolan, s’a lovit mereu de rezistenţa pasivă (sau chiar de sabotarea) acelora, care înainte aveau de cine asculta, aveau stăpân. De ce le scrim acestea? Nici pentru a face cui­va un reproş şi nici pentru a sublinia din nou jal­nica situaţie a muzicei din târgul cu „Acadamie, Rector, Profesori", etc. Ci pentru­ că,­­ după umila noastră părere, nu există decât un singur leac, pentru a scoate laşul din „marasmul* în care tân­jim (calificativ dat de un excelent publicist) reînviind şi instruind — ca altă dată, falanga soc. „Sim­fonice". Numai Eliescu o poate face, a­­tăt cu imensul său prestigiu, cât şi cu nepreţuita sa însuşire didactică. Acei, care au asistat la audiţia de Vineri (după amiază) s’au pu­tut convinge de ce minuni poate realiza un om. Ceva mai mult, munca ingrată a d-lui Ciolan (că­reia, in public, îi s’a dat de către Enescu o atât de dreaptă satis­facţie: munca aceasta admirabilă, nu s’ar mai risipi in vânt Ci ar fi ca o rodnică continuare, sau dacă voiţi ca o coraplectare, ca un ajutor*care să pregătească lucrul ce urmează să-l şlefuiască mâna maistrului fără pereche. Aşa că nu prin singura obţinere de subvenţii se va produce reîn­vierea. Sumele obţinute, date pe mâna „copiilor* — cum am spus mai sus, se va irosi fără fo­ls şi „marasmul* va continua mai de­parte... Aceste scurte constatări, noi, nu ca reproş—cum greşit ar putea fi interpretate, le pomenim, ci toc­mai ca un suprem omagiu ce-l putem aduce meşterului Enescu, pe care, abia acum am avut no- ‘ rocul să’l vedem la pupitru şi să'l auzim, tot pentru întâia oară, con­ducând înjghebarea orchestrei ce­­avea să-i execute compoziţiile. Valoarea acestor compoziţii — în special a Rapsodiei ? Caut cu mintea să mă opresc la un nume : numai cu Schubert il pot compara­­ pe omul de geniu, care a putut sesiza strălucirea astrală ce se gă­seşte în miezul unor melodii ba­nalizate, şi vulgare (ca să nu zi­cem triviale) şi să le polichromi­­zeze atât de orbitor, încât să te ’ntrebi, tu auditor, cum s’a putut realiza o asemenea minune ? Ba, un amic bun muzicant, de meserie, a mers pân’acolo, încât sa spună, că „nici nu'şi dă seama Enescu ce a pus în Rapsodie şi ce monument a zidit din câte­va melodii până la el zdrenţuite şi pline de zgură şi mâzgă. Aşa fiind răsunetul, la ce bun să ne mai oprim şi la detaliile fie­căreia din operele interpretate de către violonistul Enescu ? Multe d­e ele, auzite din nou, alăturate de impresiunile rămase proaspete din audiţiile trecute, dă­deau impresia că sunt şî mai in­teriorizate şi mai „resîlos* redate. Ca o conformare a răspunsului ce ne-am dat noi, inşs-ne la în­trebarea : Cine ar putea să 5« cânte mai bine şi mai zguduitor ? Unul singur există — dar acela e tot Enescu. Chestie numai de dispoziţie suf­letească. Şi acum — ca încheiere: Cum putem noi, bieţi muritori de rând să ne arătăm gratitudinea pentru darurile ce ne-a hărăzit cel mai complex şi mai strălucit exponent al artei româneşti ? Cu şi mai mare dragoste să binecuvântăm ceasul in care s’a născut şi a văzut lumina soa­relui — acum cinci­zeci de ani, în nordul Moldovei, întruchiparea tuturor simţirilor, a bucuriilor şi a durerilor sale — a întregului popor românesc şi să dorim ca şi de acum încolo, decenii încă, să ducă mai departe — în lumea largă, faima frumuseţii cântului ce răsună pe plaiurile şi câmpiile Moldovei. „.In schimb, cine ştie câţi ani o să trebue să aşteptăm din nou — până vine iar Enescu la Iaşi.. . x „Crema de lăcrămioare*, este idealul frum­mredi ff­rf «fârştt. CRONICA MUZICALĂ de Wratislavius CONCERTELE ENESCU (Continuarea din pagina l-a) „O P I N S A" LITERARĂ ŞI ARTISTIC­A (Continuarea din pagina I-a) în general un iubitor de oameni şi îndeosebi un admirator al sexu­lui frumos. Averea enormă a câştigat-o fa­bricând praf de puşcă şi arme de război. Cu toate acestea era un pacifist înfocat, întrebat asupra acestei atitudini contrazicătoare, Nobel a răspuns : „Aş vrea să inventez un exp­o­­zibil atât de înfiorător, încât răz­boiul să devie cu totul imposibil". Se spune că spre sfârşitul vieţii, Nobel a avut mari remuşcări, pet­­tr­u că inventase materiale de dis­trugere. Şi ca o răscumpărare faţă de omenire, a creat celebre­­ pre­mii care au rămas până astăzi cele mai mari distincţuni din lume. Exasperare... — Nevasta mea e exasperată. — Dar ce are ? — O doare o măsea și nu poate vorbi. Reviste „încotro" (Nr. 24), revista poli­tică, economica și artistică, de subt conducerea d-lor Victor Rodan, Tudor Şoimaru şi L. G. Legrel, a apărut interesant mat m­al de actua­litate. Menţionăm d­e textul variat: D. M. Manoilescu in halat şi papuci, specula cu alimentele, fil­mul parlamentar, cifre şi consta­tări despre impozitele pa salarii, cum de era să cadă guvernul d-lui Iorga, etc... In rest, numeroase anecdote, indiscreţii, polemici, comentarii. Cu ilustraţiuni de A. Dragoş şi I. Val, exemplarul, în 12 pagini mari, costă 5 lei. 6 pe ciocoleie gliei C­inde mergem OL S I OL A J ?.. 25 Nooembrie Teatrul Naţional. —Relâche. Teatrul Cinema Trianon.— „Femeile vesele am Viena cu Willy Forst, Irene Eisenberg şi Paul Hörbiger. Al doilea film „A­­venturile dedeclivului Maxwell“ ,cu Marcella Albam şi Jean Murat. Jurnal sonor „Paramount", Teatrul­ Cinema Phoenix.— „Danton“ cu Fritz Kortner, Lucia Manheim şi Stanhalter. Al doilea film „Amor cu orice preţ“ cu Bessie Love şi Char­es King. Jur­nal sonor „Fox Movientone". Teatrul Cinema Sidoli. — „La Viena, odată, o fată am iubit" cu Werner Fuetterer, Greil Theimer şi Erebest Verebeş. Al doilea film: „Alraune“ cu Brigitte Helm, Albert Banner­man şi Bern­­hard Götzke. Complecturi: Ivicky Maus în Junglă şi Jazul Abe Lyman. Cinema Elysée. — „Unchiul din provincie“ cu Felix Bressart şi Ralph Artur Roberts. Al doi­lea film: „El sau Eu“ cu Hary Pieli. Cinematograful Nostru (str. Socola). — Belâche. Fosta Grădina Piccadily. — Menagerie cu animale sălbatice vii. Berăria Luther (Piaţa Unirei) Renumitul Jaz Hubertiny. Bufet co­pios cu cele mai delicioase mân­căruri calde şi reci. Supeuri spe­ciale. Bere şi vinuri din pivniţele Luther". Seara dancing în ritmul iazului „Hubertiny“.­­ Durerea de bătături te ener­vează şi te face uricios. Reme­diul îl găsiţi în preparatul „ANTICALUS“ soluţie şi pomadă. Depozit Farmacia Dr. Rătianu str­ Cuza Vodă 48. Marca depusă. 3 r­igşancă răpită de sectanţi Procedeele primejdioase ale evangheliştilor Reclamaţia unui soţ părăsit Sectele religioase continuă agi­taţiile în judeţ. De la Erbiceni, e­­vangheliştii şi-au extins activitatea în comuna Pocreaca-Perieni (Iaşi). Ei făgăduiesc locuitorilor tot felul de lucruri, pentru a-i atrage în tagma lor. Astfel, afirmă că atunci când evanghelismul va a­­junge... religia dominantă în stat, sătenii vor fi scutiţi de impozite, etc­ Dar acţiunea evanghelistă în judeţ recurge şi la răpiri şi pre­siuni. Iată reclamaţia săteanului Vasile Bândac din Pocreaca-Iaşi, înaintată Mitropoliei. Profeţii Săteanul Bândac trăia de 11 ani în bună pace cu soţia. Om cumsecade, el îşi câştiga existenţa din munca câmpului. Şase copi­laşi ii înveseleau casa. Dum­nică se duceau la biserică să se roage, aşa cum au apucat din bătrâni. Intr'o zi însă s’au abătut la casa lor doi drumeţi. Acasă nu era de cât femeia. Drumeţii au vorbit femeii de religia evanghe­lista, au susţinut că ei sunt pro­feţi şi au misiunea de a Îndrepta lumea. In cele din urmă femeia a fost convinsă să îmbrăţişeze religia e-'­vanghelistă. Un cămin distrus Din ziua aceia, pacea a dis­părut din casa lui Vasile Bândac. Din cauza deosebirii de credinţă, izbucneau adesea certuri violente între soţi. Nici intervenţia preotului, nici a sătenilor, n’au putut convinge femeia să se lepede de noua ei credinţă. De Sf. Paraschiva, acei doi „ pro­feţi" sau prezentat la femeia lui Bândac şi i-au spus să nu se ducă să se închine la moaştele Sfintei. Şi femeia nu s’a dus. Răpirea Acum câteva zile s’au prezen­tat din nou cei doi evanghelişti şi în lipsa lui Vasile, au răpit la femeia acestuia şi au plecat la Iaşi Acasă au rămas­­ copilaşi. Neputând îngriji de copii, să­teanul a venit la Iaşi să ceară sprijinul autorităţilor, pentru ca fe­meia să fie obligată a-şi respecta datoriile conjugale. El a fost sfătuit să se adreseze parchetului. S. Maur INF O R M A Ţ 1 U N 1 x Ministerul instrucţiunii a tri­mis tuturor şcolilor secundare un ordin, prin care anunţă că au fost desfiinţate examenele de fine de an. Aceste examene vor fi date numai de elevii din ultimul an al gimnaziilor. x Statistica sovietică pe anul 1931 stabileşte că popuaţia Rusiei se ridică la 163 milioane locuitori. x Celebrul savant Albert Einstein a declarat unui ziar vienez că ser­viciul militar trebue desfiinţat în toată lumea şi că cei care refuză acum să facă acest stagiu, trebue apăraţi pe bază internaţională. x In faţa tribunalului comercial din Botoşani s’au judecat concor­datele solicitate de firmele Carol Anchele şi José Abramovich Am­belor firme li s'au dat termene pentru depunerea actelor.­­ In baza unor denunţuri, mi­nisterul de interne a dispus o an­chetă în legătură cu activitatea Consiliului Comunal din Botoşani din timpul d-lui primar Gr. Ur­­sianu. Raportul indica nereguli şi abuzuri. In baza acestui raport, a fost sezisat şi Parchetul de Boto­şani, care a făcut cercetări timp de aproape un an. După aceste cercetări, afacerea a fost clasată, din lipsă de indicii. „ Aseară au plecat la Bucureşti toţi conducătorii de birouri judi­ciare, în frunte cu d. comisar şef Grig. Botez, pentru a urma cursu­rile de poliţie din Capitală. *­­ Curtea cu juri din Botoşani, în ultima sesiune, a condamnat pe­ Buscă Ianoş Renghe, pentru dare de foc, la un an închisoare şi un leu despăgubiri, pe Iosef Samu, pentru tâlhărie la 4 ani în­chisoare şi pe I. Mihalache, pen­tru atentat la pudoare cu violenţă, la un an închisoare. Fetele Maria Daniluţă şi Maria I. Rusu, acuzate de pruncucidere, au fost achitate.­­ Cunoscutul institutor pensio­­nar d. Lascar Matasaru a donat societăţii „Învăţătură poporului român" suma de 20.000 lei, pen­tru înzestrarea şcolarilor săraci. Gestul vorbeşte de la sine. Bonurile de premii seria II a se preschimbă zilnic la admi­nistraţia ziarului „Opinia" în­tre orele 9—1 şi 3—7. Nu se percepe nici o taxă. Se cere numai seria complecţi de 25 bonuri. Bonurile care lipsesc, se vor plăti cu câte $ lei. In curând seria 3-a de pre­mii gratuite în numerar. x Parchetul de Botoşani a pi® în libertate pe toţi tinerii student elevi şi lucrători, arestaţi în legă­tură cu organizaţia de spionaj din Ştefăneşti. x Din Botoşani se anunţă câ, din cauza unor certuri între con­ducătorii băncii de credit mărunţi, au demisionat din consiliul băncii d-nîi: av. Fie Horodniceanu, av. B. Borb­eh şi directorul băncii , I. Blau. * Lucrările Parlam­entului 24 Noembrie CAMERA.—D. Ioni cere iefti­nîrea traiului şi d. D. C. Cuza, plata regulată a pensiilor. Se continuă discuţia la mesaj. D. Oteteleşamur, averesan, critică guvernul şi declară că partidul poporului va face opoziţie dârzi şi nu va vota adresa de răspui® la mesaj.« In comisia budgetară a Came­rei, d. Argetoianu a declarat ce nu se vor spori impozitele şi se vor reduce cotele impozitului ex­cepţional pe salariile particulara D-nii I. Petrovici şi Armarm Călinescu au cerut să se ach­iit regulat salariile corpului didactic» Preotul Cucium­a a solicitat ma­jorarea lefurilor clerului. D. Arge­toianu răspunde că nu clerul este cea mai esenţială Instituţie a star­­ului. S a produs un incident din cauza acestei declaraţiuni. Apoi comisiunea a terminat lucrările privitoare la buget » SENATUL n’a ţinut şedinţă.

Next