Opinia, martie 1933 (Anul 29, nr. 7755-7782)

1933-03-01 / nr. 7755

Sanatoriul Dr. TZAICU IAȘI.—Str. Carol No. 20 CLINICA CHIRURGICALĂ . Instalaţie modernă. — Chirurgie de urgenţă Marele In­titut de RADIOLOGIE PANDOROS (RAZE ROENTGEN) Hadioscopie.-Radiografie.-Terapie superficială.-Terapie , profundă. Diatermie.­­ Raze Ultra-Violete Gynecologie. Faceri. Ortopedie. Mecanoterapie. Hi­­droterapie. Electricitate statică. Băi de lumină electrică. Se primesc boli interne şi nervoase. Excluşi contagioşii şi nervoşii turbulenţi. Laborator.­ Preţuri reduse pentru funcţionari şi acei cu mijloace restrânse. Subsemnatul OCVITOJI IOIICSCI șj electrician aduc la cunoştinţa onoratei mele clientele că nu mai am nici un fel de combinaţie cu atelierul „Erikson“ şi nici cu foştii mei lucrători Filip Qlukman şi Lupu Rotman. Rog onorata clientelă a-mi acorda aceiaşi în­credere de până acum. Execut orice lucrări la „FARUL LUMINOS« strada Sărăriei No. 150 HAMBURG AMEfUkÄ-LINIE S.Â.RJ IAŞI, strada Lăpuşneanu 40_______ Voiajuri individuale şi în grupuri Expoziţia Universală Chicago Iunie-Septembrie Societatea Hamburg - A­­Starika Lini« organizeri voiţifici individual» şi in grupări pentru espoliţia •nhrereaft din Ctetoago. pentru toţi acei Mti Wr ti K recreeze tl #4 pro­fite du cspenaoţa pro­gresului la toate dom­s­­niiie ştiinţei, daaonstrate la această «poliţie. Cerc­­ prospect» ţi fi VOIAJ PURGATIV LAXATIV CU RATĂ-DESFUNDA PLĂCUT ŞI BINE România Corpul Portăreilor Trib. Iaşi No. 299 din 25 I 2 1 933 NOTIFICARE Domnului Gheorghe Garabe­­deanu domiciliat corn. Popeşti judeţul Iaşi Subsemnata Principesa Olga M. Sturdza, proprietară, do­miciliată în Iaşi, strada Carol No. 17, desărcinându-vă din calitatea ce aţi avut In admi­nistraţia moşiilor mele : Po­peşti, Sprinceana şi Bulbucani jud. Iaşi, vă notific şi pe a­­ceastă cale, că v’am revocat orice însărcinări aţi fi avut cu orce titlu şi că v’am retras şi declar nulă procura aut. de Trib. Iaşi, secţia 3 a No. 4105 din 10 Octombrie 1931, so­­mându-vă conf. art. 1553 c. civ. să-mi restituiţi originalul procurei. Nu aveţi dreptul să faceţi nici un act ca Administrator sau procurator, deoarece v-am revocat orce însărcinare. OLGA STURDZA Şeful Portăreilor, Indescifrabi consecinţele safe Oricine a suferit o singură dată de gripă, trebue şi ştie că în toate ocaziunile când gripa bântue, este expus a o contracta din nou. Aceasta datorită faptului că organismul nu a fost complect vindecat şi nici nu au fost luate precauţiuni de înlăturare. Azi suntem în plină epide­mie, nu există casă unde să nu fie un caz de gripă. Pen­tru a putea înlătura şi vinde­ca această maladie, care lasă urme adânci în organism tre­bue să întrebuinţăm medica­mentul cel mai eficace. ALGOCRATINE, a dat până azi dovadă desăvârşită că es­te medicamentul cel mai util. In cazurile de gripă, înlăturînd contractarea sa, şi vindecând acolo unde există. ALGOCRATINE, se poate obţine la orice farmacie, sau drog­erie în cutii a 1, 3 şi 8 cach­ete. Intrebuinţarea sa, cât med neîntârziată vă pune la adă­postul oricărei neplăceri. Dacă doriţi un săpun eco­nomie pentru higiena cor­pului cereţi numai renumi­tul săpun JOCKEY­ CLUB Păziţî-vă contra Gripei, Scarlatinei şi a ori­cărei Soare ce se propagă prin nas şi gură Gripa şi scarlatina se întind mereu. Slă­besc pe toţi cetăţenii—mari şi mici—a-şi lua precauţiile necesare după recomandaţiile onor. Serv. Sanitar luând: Oleul sau pomada preventivă, de pus la nas. Gargara Phenoxil pentru clătit gura şi gâtul, sau Soluţia Milne pentru badijonat în gât, precum şi Cachetele Anti­­gripale Werner (unul pe zi ca preventiv, 3 pe zi curative). Depozit : FARMACIA WERNER IAŞI. O coafură puteţi face ori­unde. Insă o coafură individuală durabilă şi reuşită obţineţi numai la­­ Coafor D E M E R S-sor- Şcoala Normală „Ştefan cel Mare“ Vaslui COMISIUNEA DE LICITAŢII Publicaţia e No. 9/6 din 20 Februarie 1933 Se aduce la cunoştinţa ce­lor Interesaţi că In ziua de 6 6 Martie 1933 orele 10 se va ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate la cancela­ria şcolii Normale „Ştefan cel Mare“ Vaslui, pentru aprovi­zionarea şcolii cu următoare­le articole necesare internatu­lui pe termen de 1 an de zile: 1. Pâne aproximativ 3oo ooo kg calitatea II-a, pe întreg an­­ şcolar. 2. Carne aproximativ 7ooo kg. carne de vită anual. 3. Colon­ele (zahăr, orez, fi­dea, lămâi, paste făinoase, brânză, ceai, cafea, măsline, condimente, grișă, etc. în va­loare aproximativă anuală de 120.000 lei. 4) Uleiu circa 6oo kg. pentru mașină și pentru u­­zină, benzină circa 4ooo kg. Motorină circa 5ooo kg. 5. Materiale diferite pentru în­re­ţinerea localului (mături, u­­leiu, văpsea, var, bradolină, pensule, sticle lampă etc. etc. In valoare aproximativă de 60.000 lei. 6. Scânduri, feaţuri etc. In valoare aproximativă a­­nuală de lei 2o.ooo. 7. Articole ferărie (cuie, lăcăţi, broaşte, fer potcoviţă, cărbuni etc. etc.­­In valoare aproximativă (îm­preuna cu nevoile fermei) ar­ticole ferărie de 35.ooo lei.8. articole cancelar­ie (mape, cir­culari etc. în vaoare totală de lei 20.000 Garanţia este e 5 la sută di­n va­loarea ofertei, depuşi la Admin­straţ a Financiari sau în el ete de tot. Lici­­aţia se­­ a ţ­de in conformitate cu Le­gea contabilităţii publi­ce şi regulamen­tul oficiului central de licitaţii, care stau la dispoziţia ofertanţilor la can­celaria şcoli . Cartele de sarcin se pot te­da în ore zi de lucru la cancela­ria şcolii, între ore e 8-11. p. Preşedintele Comisiu­­i de Licitaţii Sp. Normi­lă Vas­ul Dr. GH. SCARLAT Director CONSTANTIN CAPRĂ­­SSIS Marcă de calitate Re urie mondial. Dep. general , , SAR­BO“-Cernăuţi DOCTORUL OVIDIU CORDESCU consultă zilnic pentru boli de Nas, gât şi urechi de la 4—7 p. m. în str. Mârzescu No. 16 Orice fel de PUBLIC­AŢIUNI pentru Monitorul Oficial se primesc la administraţia ziarului O­PINIA str. Lăpuşneanu 37 OPINIA MICI DISTRACŢII... (Continuare din pag. I-a) cum se conjugă verbul „a a­­vea*. Elevii dau răspunsuri proaste şi atunci profesorul dispune sever: .Data viitoare să ştiţi conjugarea ca apa, şi direct, şi invers". Lecţia următoare. .Moritz, conjugă verbul". — Am, ai, are, avem, aveţi, au. Bine, acum invers. — Ma, ia, era, ceva, iţeva, ua... Despre medici — Ai fost la doctor? — L­a. — Şi ce ţi-a spus, după ce te-a consultat ? — 200 lei!* Soţul e bolnav de gripă. Si­tuaţia e destul de gravă. Ne­vasta veghează neîntrerupt. — Domnule doctor, toată noaptea a fost în delir. — Aşa ? Şi ce spunea, în­treabă medicul. — Mă chema lângă dânsul... * — Doctorul mi-a zis să mă­nânc puț n. — Inutili — Intr’adevăr; dar după ce mi-a prezintat nota de plată, mi-am dat seama că voiu tre­bui să mânânc mai puțin... Clipe vesele Intre prietine. — Elvira s’a fotografiat. Probabil fotografia îi seamă­nă perfect. — De ce cezi asta? — Fiindcă până acum n’a arătat fotografia nimănui. * Ionel îşi felicită unchiul în fiecare an de zi la onomastică şi primeşte câte 20 iei. La ultimul patron li spune: — Unchiule, te felicit şi pentru anul viitor şi las mai ieftin: numai 10 lei... Reviste­iAdamu (57), revista de subt conducerea lui I. Ludo, a a­­părut cu material bogat şi in­teresant. Colaborează d-nii A. L. Z­ssu, B. Iosif, Iacob Gro­per, Enric Furtună, Henry Marcus şi E­gen Itelgis. Ilus­­traţiuni de M. Arnold. Opera artistică şi profesorală a lui Gh. Popovici (Continuarea din pag. L-a) din Arad, capo­doperile de artă cumpărate de Regele Ca­­rol I, de către Regi­a Marin, istoricul tablou al serbărilor sinodale din Iaşi etc. etc. In anii di urmă neuitatul maestru a lucrat la un măreţ tablou istoric „Desrob­rea Ţi­ganilor“ care este aproape terminat. Pentru a face educaţie ar­tistică generaţie actuale, re­gretat­­ maestru era hotărât să-şi deschidă o expoziţie în care avea să expună mult valoroasele sale lucrări — dar în toiul acestor preocupări nemiloasa moarte ni l-a opit,­ăsând un gol imens în mica galerie a artiştilor noştri de rasă. Ope a sa onestă şi o pură inspiraţie artistică, îi va eterniza numele daapuru­­rea, în istoria artei romîneşti Deacela, cred că sunt in s­entimentul aturor admira­torilor săi, rugând fa­milia ne­uitatului maestru, ca să-i în­deplinească ultima dorinţa or­ganizând expoziţia proectată, cu atât mai necesară acum, ca tânăra generaţie să vadă şi ceea ce înseamnă adevărată operă de artă, cine a fost maestrul profesor şi director Gh. Popovici şi cât de mare e perderea ce o suferă pic­tura noastră. OCTAV BANCILA Pictor DEGERATURILE Dispar complect întrebuin­ţînd imediat ce le-aţi simţi* Porno din Farmacia Werner, Iaşi Volumul 4 din romanul Hotarul... de C. STERE şi se află de vânzare la chioşcuri de ziare şi la S. Peritz, str. Unirei. Protestul Universităţii contra reducerilor bugetare Şedinţa de aseară a Colegiului universitar.— O declaraţie semnificativă a d-lui prof. Zâne Ieri după amează la ora 5, s’a întrunit marele Colegiu Universitar, pentru a discuta proectul de reduceri bugetare, elaborat de minister, pentru Universitatea din Iaş. Şedinţa Co­egiului a fost prezidată de d. pro­rector P. Dragomirescu. * D. prof. Gh. Zane, deputat, araţi — conducându-se după buget—că la Universitatea din Iaşi n’a fost niciodată inflaţie de personal. Norma de redu­cere aplicată Iaşului este ne­echitabilă. In timp ce alte univers­tăţi suportă reducerii mai uşoare, Iaşului i se impun sacrificii grele. Astfel la facultatea de me­dicină Bucureşti, în 1914 erau 2 conferenţiari, iar azi, sunt 47 conferenţiari. In 1914 erau 35 asistenţi şi azi sunt 148. La învăţământul agricol din Bucureşti erau 10 profesori şi azi sunt 22, etc. Cu toate acestea în Capitală procentul de reduceri este mult mai scă­zut decât la Iaşi. D. Zane crede că această situaţie ce se creiază în spe­cial Universităţii ieşene se datoreşte slăbiciunii sau poate interesu­­i unei părţi din con­ducerea actuală a ministeru­lui instrucţiei, slăbiciune pe care n’o va putea acoperi îna­intea opiniei publice, în nici un caz, parodia unei demisii zgomotoase. D. Atanasiu, profesor la fa­cultatea de ştiinţe, a demons­trat apoi cu cifre că sacrificiul pe c­re trebuie sa­­ suporte Universitatea din Iaşi nu-i este impus nici unei institu­­ţiuni publice, întrucât, la per­sonal, la unele categorii, se re­duce 20 la sută. Au vorbit apoi d-nii profe­sori Myler şi Daşcovici, în chestia limitării numărului ca­tedrelor. După ce au mai luat cu­vântul d-nii profesori Iorgu Iordan şi Popovici (matema­tici), d. pro­rector Dragomi­rescu a propus să se facă un apel anergic la parlamentarii universitari, pentru apărarea intereselor Universităţii ieşene. S-a redactat o moţiune prin care se protestează contra reducerilor arbitrare şi se preconizează un tratament e­­gal pentru toate Universităţile. Aămar Un brutar care salvează ...finanţele ţării!.. El a plecat să discute cu 1. Madgearu Bălţi 28.— Din com. Măr­­culeşti se anunţă următorul caz inter­sant: Brutarul B. Sumanschi a întocmit un memoriu, în care arată cum se pot salva fi­nanţele ţârii. Sumanschi a tri­mis memoriul d-lui Madgearu, minis­tul de finanţe. Zilele trecute, brutarul a fost invitat la prefectură, spre a da relaţii asupra proectelor sale. Acesta însă a declarat că nu şi le va expune decât minis­trului, personal. Eri, Sumanschi a primit a doua invitaţie, de astădată din partea d-lui Madgearu. Sumanschi și-a procurat în­dată bani și a plecat la Bu­curești. Numai de n-ar fi vorba de o farsă... rpRAMA PASIONALA CU VITRIOL RAZBUNAREA UNEI FETE ÎNŞELATE D-ra Ginea Vidiu Constan­­tinov întreţinea legături de dragoste cu tânărul Gospodin Serbezof. De curând însă acesta vă­dea sentimente mai puternice pentru o altă fată, Sica Bom­­cev, elevă în clasa 7-a a li­ceu­ui bulgar din Bazargic. Profund dezamăgită, Giuca Viciu a hotărât să se răzbu­ne. Ieri, când Sica şi Serbezof treceau pe stradă, Giuca a a aruncat asupra lor conţinu­tul unei sticluţe cu vitriol. Din cauza vântului însă, lichidul arzător a stropit-o şi pe agre­soare. Fetele şi tânărul, cu răni pe faţă şi pe mâni, se află în spital Starea lor e destul de serioasă. _____ x Tribunalul comercial ie­­şati a dat ieri termene de plată în falimentele N. Natanzohn din Tg. Cucului, S. H. Rubin, Dony Stern şi Carol Horovitz.­­ D. Gheorghianof, prefec­tul judeţului Bălţi, şi-a prezin­tat demisia. Se afirmă că In locul d-sale va fi numit d. Iacob Co iarbă. La Bazargic s’a întâmplat o impresionantă dramă pa­sională. Lucrările Parlamentului 27 Februar CAMERA.—Adunarea apro­bă o anchetă parlamentara la regiile pub­ice comerciale şi la casa de pensiuni. Se continuă apoi discuţia la proectul contribuţiilor di­recte. D. ministru Madgearu de­clară că e absolut necesară o po­ltică de economii pentru echilibrarea budgetului. Se p­ânge­nsă că nu e în­ţeles de opinia publică şi chiar de o parte din partidul naţional - ţărănesc. Dacă nu vom face un budget raţional, vom merge la faliment. vfere sacrificii din palma tuturor, pre a salva ţara. Proectul e votat pe articole. * SENATUL n'a ţinut ieri şedinţă. Spicuiri şi recenzii de Wratislavius Pe ce există canibali ? (Continuarea din pagina l-a) balism. Cine nu ştie că până­­ şi iepurii, şoarecii, guzganii,­­ porcii, tigrii etc. îşi devorea-­­ză puii ? Tocmai cu a­nimale,­ care aveau un trecut... cani­bal, şi-au continuat biologii citaţi cercetările. Au constatat că lipsa vita­minelor se manifestează ca o foame puternică, mult mai in­tensă ca aceia a lipsei de a­­limente in stomah, de­oare­ce se repercutează şi asupra psi­hicului animalului, alterând a­­el puternic simţ,simţul ma­ternităţii. Cantităţile devorate sânt câteodată uimitoare şi mult mai mari decât la un animal pur şi simplu înfome­tat. Un alt învăţat , Arnold Haim, a observat cum o broas­că a mâncat completamente o alta in r’o singură şedinţă. De aici concluzia evidenta, că nu era vorba de un acces de flămânzire obişnuită, ci de o lipsă re­­mţită de intimitatea ţesuturilor, care perverteşte simţurile până acolo, încât lipsa să fie împlinită repede şi cu ori­ce chip. Ştiind în ce condiţii ne­prielnice trăesc şi oamenii­­canibali (antropofagii) s’a ob­servat marea asemănare între fenomenele studiate la ani­male şi fiziologia acestor­a­­primitivi“, deci, că numai dificilul în vitamine duce la aceste manifestări. Cei mai mulţi trăesc doar în păduri nepătrunse de raza soarelui. Formarea vitaminei D e deci foa­te anevoiasă şi insuficienta. Pe de altă parte provocarea hranei este şi ea foarte anevoiasă. In asemenea împrejurări, terenul devine apt pentru iz­bucnirea teribilei foame vita­­minice, o se duce la antro­pofagie. Datele acestea coincid de alt­fel şi cu relatările explo­ratorilor acelor regiuni, că au observat ad vârâte perioa­de sau epoci în care caniba­lismul bântue cu furie şi al­tele în care e linişte com­plectă. Cu alte cuvinte, odată foamea stâmpărată, organis­mul vitaminizat poate din nou rezista luni de zile, ţinân­du-şi viaţa numai cu ierbu­rile, fructele şi ce le mai cade la îndemână. Senzaţia de irascibilitate ce o resimt toate vieţuitoarele (e­­vident şi oamenii) la termina­rea iernii, nu este alt­­ceva decât un vestigiu al acelei stări de deficienţă vitaminică, amintită mai sus, repercusiune a cheltuirei de rezerve în de­cursul iernii. Numai după ce razele bogate ale soarelui, dau putinţă o re-vitaminizare, sta­rea de excitaţie dispare. Limpezirea problemei cani­balismului pusă în prizma cer­cetărilor acestora, este atât de importantă, încât nu numai că prezintă un interes deosebit pentru cercetătorii chestiu­ei vitaminelor, dar pune în lu­mina adevărată o întrebare rămasă până azi fără răspuns şi atribuită unor vagi supoziţii rituale şi mistice. Autorii citaţi ne declară pre­cis : Canibalismul nu este de­cât exter­iorizarea lipsei de vitamine, corpuri absolut ne­cesare desvoltării normale a funcţiunilor ori­cărei vietuţi. Deci şi a omului— indife­rent dacă e primitiv sau civi­lizat alb sau colorat, dela nord sau dela sud, de pretutindeni.­ ­. Spectacolele zilei Unde mergem astăzi 7... 28 FEBRUAR Teatrul National — Trenul fantomă* piesă detectivă de 3 acte de Rindley. Cinema Trianon. — , Tar­tan* cu Johnny Weissmuei­­ler . xContra și-a pierdut ro­chița* cu Lilly Damita. Jurnal sonor Paramount. Cinema SiddlL — „După dragoste, — uitare* cu Gaby Morlay; xUn proces senzaţio­nal* cu Paul Richter, Grigore Chmara, Elena Richter, Elg* Bri­k și Fritz Kampers. Jurnal sonor Fox. Cinema Phönix.— , Valsul imperial* cu Martha Egg­­erth, Szőke Szakai și Tru*­le Berliner; mSergentul X* cu Ivan Mosjukine, Jean Asm­gelo și Suzy Vernon; „Tar­zan* cu E. Lincoln; „Clopo­tele din Italia*. Cinema Ghelter—Belache. Radio Bucureşti — 18 Orchestra Motoi, 19 Informa­­ţiuni, meteorul şi semnul orar, 19.10 D. Tudor Arghezi: Cro­nică, ora 19.25 Orchestra Motoi, ora 20.40 Muzică usi­şoară (plăci de gramofon) 21 ora exactă, Doamna Anna Kleine, canto, Haende, Largo xerxe, Haendel, Rinaldo Laseis­chi’io piagno, Tschaikowsky. Numai cine cunoaşte dame. 21.40 Orchestra Radio, 22 D. Em. Ciomac, Simfoniile lui Schumann. 22.15 Orchestrai Radio, Brahms, Serenada. 22.44 Informaţiuni şi ştiri sportive.­­ In cerc intim familiar, s’a serbat la Iaşi logodna d-rei Cemica Ulner fiica d-nei şi d-lui M. Ulner din str. Sără­­riei, cu d. Iancu Iţicovici, de­pozitarul nostru din Podul­ Iloaiei. Felicitările noastre. , pas­­sie 5AS m­annarm O apărare perfectă contra răce­lilor, sosi

Next