Opinia, noiembrie 1933 (Anul 29, nr. 7959-7984)
1933-11-01 / nr. 7959
REGELE LA VEGORÂREA CAPITALEI MOLDOVENEŞTI Măria Sa Regele va petrece ziua de mine între noi, onorînd „a doua capitală“ a ilustrului său bunic, întemeetorul regatului liber. Regele, tînăr, plin de energie şi cu arzătoare dorinţă de a oţeli neamul şi M. S. REGELE CAROL II a îndruma patria pe calea propăşirii, vine să promoveze cultura superioară şi să insufle tineretului intuiţia muncii, a pregătirii şi a generozităţii pentru călăuzirea cumpănită a destinelor neamului. Regele mai vine să ia contact direct cu toate straturile cetăţeneşti, pentru a strînge comuniunea de sentimente şi concepţii între şef şi popor, — acea comuniune care consolidează operele naţionale. Ca un al doilea Vodă- Cuza, M. S. Regele vine în mijlocul maselor ca să observe, să afle, să îndemne şi să dea sfat în acest chip, îndeplineşte rolul de chiag al unităţii neamului, păşind pe calea marilor conducători de popoare. * Regele va apoteoza mine jertfa laşului, din vremea marilor suferinţe şi nădeji naţionale, conferindu-i medalia bravurei. E o înviorătoare mîndrie pentru îmbătrînitul nostru târg. Şi îndrăznim a nădăjdui că va fi şi un legămînt regesc de a se face laşului dreptate, acordîndu-i-se ceia ce i se cuvine pentru misiunea care a avut-o şi o are în marea familie românească. Dorim ca şi pentru M. S. Regele Carol II, laşul să rămîe a doua capitală. OP. ANUL XXIX No. MW abonamente Lei 600 ... pe un an v— ^£sS°ö Cot°a ^r)o^- — .anu m % (n.di) lei exemplarul ZIAR POLITIC COTIDIAN MERCURI 1 NOEMBRIE 1933 «/ RO NW 0 i*® In aşteptarea cuvântului Regesc la solemnitatea inaugurării cursurilor Universitare Se deschid porţile noului an universitar. Vor vorbi profesorii; nu va lipsi cuvântul oficialităţii şi al cărturarului ministru-fiu al laşului; — iar ca încoronare, verbul inspirat al tânărului nostru Rae. Sensul acestei solemnităţi, şi în deosebi al Mesajului regesc adresat tineretului şi Intelectualităţii, — cată să aibă, un întreit ţel ! 1) Captare de forţă — baraj domolitor al marilor viituri de ape... Tinereţea, cu entuziasmul ei năvalnic, este asemeni energiei hidroelectrice menită să fertilizeze ogoarele şi să aducă lumină la locul întunericului. 2) îndemn spre ştiință, — înarmând tineretul pentru carierile practice şi aspra luptă a vieţii. — Neam încă tânări — deacum urmează să contribuim cu grăuntele nostru de adevăr ştiinţific, — de afirmare constructivă,—aducând talantul primit în dar, ce va rodi pentru ştiina universală. O nouă evanghelie a muncii tăcute şi ordonate. 3) Dar mai presus de toate Augustul Cuvânt va să fie o busolă pentru cei rămaşi parcă fără de cârmaciu prin bezna vremii; el este infuzare de nădejdi şi energie, pentru a trece obstacolul crizei mai ales pshhce şi morale de care suferim, — spre a deveni iar încrezători în propriile noastre forţe, — în calităţile şi desţinui acestui neam lata ce aşteptăm cu toţi dela Regele nostru. Inginer Cezar Gr. Cristea DIN TOATA LUMEA ‘Şcoala căsniciei. — E dinniţialiva ligii mamelor şi gospodinelor, s’a înfiinţat la Copenhaga o şcoală a căsniciei. După litiu se înţelege, desigur, despre ce este vorba. E o şcoală, unde se predau cursuri despre felul cum trebue condus un menaj. Fetele, candidate la măritiş, învaţă acolo să gătească, să atragă ciorapi, să aranjeze un cămin conjugal, să spele rufe, să calce, să brodeze, etc. In plus, învaţă cum să se poarte faţă de bărbat, pentru a-i fi pe plac şi a-1 face să ţină cu drag la casa şi nevasta lui. La această şcoală sînt opt profesoare, doamne din buna societate, în vrâstă fiecare de peste 50 ani. Şi o interesant că şcoala e tixită de eleve, nemaifiind niciun fel liber. Rămâne însă de văzut, dacă fetele îşi vor însuşi recomandaţiile făcute şi mai ales dacă le vor respecta în viaţa conjugală ... Când crezi în vise.—Tocuitorul lovan Miianovici din Prasta (Iugoslavia) a Visat acum câva timp dă un paşă turc, făcut prizonier într’un război, a îngropat o comoară imensă la poalele unui munte dela marginea târgului. Cum visul s'a repetat de câteva ori, omul a ajuns obsedat de odaia îmbogăţirii. Milanovici şi-a neglijat toate treburile, lichidând dugheana sa din oraş. El a angajat 120 lucrători, care au început să facă săpături la locul Indicat In vis. Astfel şi-a cheltuit toată averea şi până la urmă n’a descoperit nicio comoară. Astăzi, omul e complect ruinat, din cauză că a avut naivitatea să creadă in vise. Trăsura mireselor?• In localitatea Knowns din Statele Unite există vechiul obiceiu, cu mireasa, in ziua cununiei civile, să fie plimbată prin tot pasul. In acest scop primăria târgului pune la dispoziţie în mod gratuit o trăsură de modă veche, ce se păstrează de ani de zi. Vehiculul, cunoscut subt numele de „trăsura mireselor", a plimbat până acum 12337 fete. Uzata și deteriorată, trăsura a fost Înlocuită abea zilele trecute cu o mașină moderni, care va deveni astfel „automobilul mireselor*. In felul acesta plimbările vor fi mai plăcute de acum înainte... IOT înţepături de albină. Medicul Franz Kutschy din Viena preparase un ser contra veninial de albine. Pentru a se convinge de eficacitatea preparatului, medicul a făcut o experienţă puţin obişnuită. El s-a lăsat înţepat de 107 albine şi apoi şi-a injectat serul său. După câteva zii de dureri puternice, medicul s’a dat os din pat, mulţumit că remediul e eficace. OSm In locul Ligii Naţiunilor se propune o commune de arbitri Ziarul american „Chicago Chronicle“, comentând situaţia politică internaţională, relevă că Societatea Naţiunilor este pe cătataie. Dealtfel Statele Unite au prevăzut acest faliment şi de atreia au refuzit să se înscrie in instituţia de le Geneva. Dacă totuş se crede că ar putea fi necesar un asemenea orafliant internaţional, atunci trebuie să se recurgă la o altă formă, mai puţin complicată şi mai puţin costisitoare. Căci Liga Naţiunilor, pe lângă alte cusururi, are şi păcatul de a încărca budgetele statelor respective cu cheltueli excesive. Atât de excesive, încât aproape toate ţările in cauză n’au putut achita cotele şi au rămas datoare, instituţiei dela Geneva, sumi de milioane in aur. Deaceia ziarul american propune ca in locul Societăţii Naţiunilor, să se Înfiinţeze o comisiune de maximum 10-15 arbitri. Aceştia să fie aleşi dintre personalităţile cu mare autoritate şi vestigiu din diferite state. Arbitrii ar trebui să nu aibă nicio culoare şi să încerce la nevoie a aplana conflictele între ţări. In felul acesta, crede ziarul american, se va ajunge la acelaș rezultat, evitându-se in schimb cheltuelile inutile. Și se pare că ziarul are perfectă dreptate. CATASTROFA FERATA DIN FRANȚA # W M : W '“ VI V SJ ' • ' 1 - i ,, IPtl ÎL - Jf ‘*tr m , ft f» ■ -B.. ** 'alt L f e ’ ii - ' fflrag Iff IB âi „L- s|*; •H ' &■ -\.§ ■ IffiSSkPSE ~ih . Bl ^ HP y:*' * I»’♦'«i M % t'i Expresul Cherbourg-Paris,’ care a deraiat lângă Evreux, a pricinuit 37 moți s 90 răniți. In clișeu aspectul sinistru de la locul nenorocirii, cu vagoanele răsturnate. La Paris au încetat de viaţă. In aceiaşi zi, la aceiaşi vârstă, destul de înaintată de altfel, marele bărbat de stat francez Paul Painlevé şi celebrul savant Albert Calmette. La aflarea acestei tristei veşti, lumea întreagă a fost cuprinsă de o emoţie puternică. Prin moartea lui Painlevé şi lui Calmette, Franţa pierde pe doi din cei mai valoroşi cetăţeni ai ei. Dar doliul Franţei e în acelaş timp şi doliul întregii lumi civilizate, pentru că prin activitatea desfăşurată în decursul câtorva decenii, iluştrii dispăruţi şi-au înscris numele cu litere de aur în istoria omenirii. Paul Painlevé a fost de nenumărate ori ministru şi de patru ori prim ministru al ţării sale natale. A fost insă concomitent şi un erudit matematician, autor al unor lucrări Inportante de specialitate, rolul săli In ştiinţă putând fi deci oarecum asemuit cu cel rezervat de soartă marelui Calmette, bacterialor de samă şi inventatorul miraculosului şef EL C. Ci. contra tuberculozei. Şi unul şi altul şi-au consacrat Viaţa pentru binele omenirii; au muncit neîncetat cu râvnă, talent şi pricepere; si au impus la posturi de înaltă şi grea răspundere, au ştiut să fie mereu devotaţi interesului obştesc. Au luptat pentru cauze mari şi au învins, la măsura la care e permis unor muritori să învingă şi să triumfe, creiat lucruri valoroase şi să fi străduit să fie utili societăţii până la ultima sobieire. Şi iată, aşa ne părăsesc rând pe rând cei mai bani, cei mai nobili dintre oameniIn asemenea împrejurări se obişnuieşte a se zice: „Rămân numai cei răi, cei care şi-au făcut un ideal din dărâmarea edificiului civilizaţiei, cei care urmăresc numai scopuri oculte, cei setoşi de sânge, cei cari urzesc omenirii numai suferinţa*. Iată o afirmaţie greşită, bazatătpa cercetarea superficială a situaţiei. Fiindcă, în realitate, numărul cetor buni şi ale fi e cel puţin tot aşa de impunător ca şi cel al brutelor şi al corupţiilor. Şi dacă ni se pare totuşi că elementul rău şi distructiv domină atotputernic lumea, e din simplul motiv că în timp ce geniile răului sunt mereu în centrul preocupărilor noastre cotidiane, despre un Painlevé şi un Calmette nu se vorbeşte decât atunci când părăsesc un pământ păcătoşit, cu o orânduire strâmbă a lucrurilor. Dispariţia acestor personalităţi nustre prilejuieşte incontestabil constatarea îmbucurătoare că în mijlocul nostru mai trăiesc şi vor trai deapurori şi apostolii luminei şi adevărului, oamenii care luptă şi vor mai lupta pentru biruinţa adevăratei civilizaţiei, pentru triumful dreptăţii, pentru binele omenirii. O clipă de pioasă reculegere aşadar, in faţa celor touă morminte proaspete. Şi totodată o reîmprospătare a nădejdiilor şi a Visurilor pe care nimeni nu trebuie şi nu va reuşi să le spulbere... L L. BASARABEANU IDEI $I FAPTE Două glorii franceze Painieve şi Calmette Intr'o zi de toamnă, vizitând un spital ■8iBiTTiff-’«riîiiiB"ii’i'"~Tiiii' iiTiiaiaa Nu pot suferi spitalele, amintitoare de tristeţi, cu mirosul specific, ce-ţi îmbâcseşte sufletul. Am avut întotdeauna oroare de asemenea vizite şi cu toate astea, întâmplarea mi-a purtat într'o zi paşii spre porţile unui spita’, să-mi dovădească vechea Vorbă ,Nu scapi de ceiace te mi*. N’am scăpat. N*a Î031 dens că aid lătrat în curtea hă de oemeni necăjiţi, cu Chinuitoare suferinţi în ochi; a trebuit să întâlnesc pe cineva,—n'are impormiţă — şi sâ iM las’ purtat. In urma îndemnului căruia miră fost peste purtaţi să mă împotrivesc—prin toate colţişoarele acelui spital. Cu glas sfătos şi priviri rugătoare, dela prinţul pas făcut la încăperile albe, sila dintru început, s*a prefăcut in corozitate. Rând pe rând s’au d e s c b Î s fsSJi lungi, du aer proaspăt, lipsite de mirosul lor obişnuit şi pline de paturi-jucării, în jurul cărora tineri înveşmântaţi un alb imaculat, cu ochi iscoditori şi obrajii supţi de nopţile petrecute deasupra cărţilor de studii, forfoteau de zor, alinând durerea micuţilor pacienţi. Mi-au zâmbit chipuri înbujorate de traiu bun şi părintească îngrijire şi m’am simţit deodată, intreprietenii dragi ai tristei mele copilării. Pretutindeni feţe voioase, fie In I b oratoriile la care am dat peste foşti colegi, adânciţi în cercetări, fie prin săile de chrurgie în care bunăvoinţă specialiştilor, ma iniţiat în vizitare.Vm trecut prin coridoare luminoase, de o curăţenie rar întâlnită şi din când in când, câte un chip bucălat ori tra°, mi-a zâmbit din deschizătura unei uşi, ca un „bun venit“. (Dacă aşi fi cunoscător, poate aşi încerca să vă descriu şi instalaţiile moderne— după umila mea pricepere — ale diverselor aparate şi laboratorii; dar nu mă încumet s’o fac). Deaceia „pour la bonne bouche* amabila călăuză m’a dus să văd şi bucătăria. Bucătăria unui spital. Cazane cu veşnica ciorbă, lipsită de orice gust şi despre care orice gurmard, simte cum i se învăluie stomahul—doar gândindu-se la ea. Ce poate fi mai oribil decât mâncarea la cazan, făcută din econome şi mântuială! Acuma, ori aveam eu o , idee proastă du bucătăria ,, spitalelor, ori spitalul du care vorbesc face o rară excepţie. Miros aromitor, ce-ţi gâdilă plăcut narile, cratiţe gospodăreşti, o bucătăreasă da curte boierească, îmenind zeci de pârjoala moldoveneşti ce parcă-iţi făceau cu ochiul, printre oalele cu supă şi alte bună ăţi, demne să (Continuarea în paj. n-a 140 MILIOANE LEI mâinile boxerului Camera Primo Camera, campionul mondial al boxului. In timpul vizitei sale în America, și-a asigurat mâinile pentru suma de un ralion dolari, adică 140 milioane lei. El va trebui să plătească anul 1000 dolari (140.000 lei). Societatea da asigurare din New York i-a recomandat lui Camera să facă o asgurare mai mare, dar boxerul a răspuns ca nu e bogat şi că-i va fi destul de greu să achite şi rata contractată. E de menţionat că pentru aceiaş sumă de un mil dn dolari şi-au asgurat manuile şi boxeii Sharkey şi Schmeling. Ruşii contra fracului D. Litvinov la haină simplă de stradă Cu prilejul ultimelor recepţii de la Moscova, s'a constatat că ruşii, în acord cu principiile lor, renunţă la protocol şi la ţinuta solemnă. De pildă, la vizita d-lor Herriot şi Coţ, în timp ce oaspeţii străini şi unii ambasadori eraun frac şi jachetă, miniştri ruşi s’au prezentat In costume obişnuite. Chiar d. Litvînov, ministrul de externe al Sovietelor, a Venit într’o haină de stradă.’ Un ziar din Moscova menţioneazâ chiar că ruşii sunt contra fracului şi a celorlalte haine de gali, care-s taxite „fasoane burgheze*. In pag. 4-a Spre sfârșitul valutelor Politica monetară a Americei O lămurire în chestiunea sindicalizării profesorilor Ideia sindicalizării corpului didactic, fiind nouă, necesită o discuţie largă pentru completa ei clarificare. In acest scop, asociaţia ieşeană a profesorilor secundari a socotit nimerit ca ulţii dintre membrii ei să ţină conferinţe relative la acest subiect, urmate de discuţii. Astfel, miercuri, de prof. dr. Gr. T. Popa a vorbit despre sindicalizare, analizând problema în totalitatea ei. Faţă de unele acuzaţii ale acelora care nu văd cu ochi buni organizarea sindicală a rofesorimii, susţinând că astei contribue la „bolşevizarea“ sau „anarhizarea“ statului, dl. Popa a ţinut sa „cureţe terenul“, arătând cei ce nu poate fi pus în discuţia sindicatului. Sindicatul, astfel cum îl concepe profesorimea, este o grupare profesională, absolut fără nici o coloratură politică; totuşi, unele idei enunţate de D-na, pentru unii au dat naştere la interpretări cu sens politic. Cum profesorii au fel de fel de păreri politice, unii fiin înregimentaţi In diferite partide, dar, toţi uniţi in sindicat numai prin interesul profesional, credem necesar a da justa Interpretare acestor idei pentru a spulbera acuzaţiile de politicianism. Astfel, d. Popa a afirmat că profesorii nu pot admite lupta de clasâ. Aceasta nu înseamnă că profesorii prin sindicat vor lupta împotriva acestei idei. Nu. Aceasta este o ideie politică, care nici măcar nu se va pune In discuţia sindicatului, ce lasă membrilor săi deplina libertate s’o adopte sau s’o resp’ngă, afară din cadrele lui. DL Popa a mai spus : «Profesorimea nu poate fi împotriva democraţiei; nu poate admite proprietatea colectivă ; dictatura proletariatului şi nici un fel de dictatură ; nul poate fi un contra pentru dărâmarea capitalismului". Adăugăm: profesorime prin sindicat nu va urmări nici sprijinirea democraţiei; nici apărarea proprietăţii individuale ; nici lupta împotriva dictaturilor; nu va sprijini nici parlamentarismul şi nici capitalismul. Profesiunea Insă, Intr’adevăr: „Nu poate admite urmărirea unui program politic, sabotajul destructiv; acţiunea drectă prin violenţă; greva generală ( are scop politic); absorbţia sindcatelor de câtre stat şi nici amestecul statului In organizaţia interioară a a sindcatelor*. Sindicatul, grupare profesională interzice orice discuţie cu caracter politic in sinul său, lăsând membrilor deplina libertate de opinie politică oferă din cadrele lui, cu condiţie că să pue interesul profesional mai presus decât interesul de partid. Sindicatul corpului didactic va lupta în cadrul legilor statului nostru, împotriva oricărui guvern, indiferent de nuanţă, când asta ar Încălca drepturile profesorimei, ar dăuna şcoalei sau culturii in genere. Traian Gheorghiu Comercianţii demonstrează contra riscului Cazul dela Brăila în sala 9Modernă din Brăila a avut Ioc o Întrunire a negustorilor din sindicatul alimentar. După ce s’a protestat contra felului cum se încasează impozitele, s’a decis o zi de grevă, când toate magazinele vor fi închise. Se crede că la grevă vor adera comercianţi de toate categoriile. In acea zi negustorii brăileni vor demonstra pe străzile oraşului, protestând contra fiscului şi cerând masur civilizate la încasarea dărilor