Opinia, decembrie 1933 (Anul 29, nr. 7985-8008)
1933-12-08 / nr. 7991
r ■4' D. LITW.NOW ŞI ITALIENI! Cîteva aspecte interesante de la vizita ministrului sovietic la Roma Am relatat cum a decurs din punct de vedere politic vizita d-lui Litwinow la Roma, i Jade a fost primit în audienţă de regele faliei şi a avut o importantă întrevedere cu d. Mussolini. Această vizită a provocat o curiozitate deosebită în rândurile italienilor, care doriau să cunoască pe ministrul de externe al Sovietelor. O gară şi pe străzile Romei se afla un public numeros, care căuta să-l vadă pe d. Litwmow. Deasemenea s-a remarcat o mare afluenţă de fotografi profesionişti şi amatori. Se spune că apariţia d-lui Litwinov a provocat surpriză şi oarecare decepţie. Italienii se aşteptau ca ministrul sovietic să aibă o înfăţişare proletară şi sa fie imbîăcut într’un costum simplu, cu cămaşa specific rusească, închisă pînă la gît. Or d. Litwinow s’a prezintat într’o haină modernă şi cu un pardesiu chiar elegant. S’a urcat într’un automobil luxos, a luat parte la banchete copioase şi s’a comportat ca un adevărat burghez. D. Litwinow, ailând despre această impresie, a dat unele explicaţiuniinteresante. Miniştrii sovietici sunt într’adevăr simpli în înfăţişare şi modeşti în felul lor de trai. Nici n'ar fi posibil altfel, deoarece comisarii poporului au lefuri foarte mici. Stalin, comisarul departamentului internelor, are un singur mod de haine, iar Woroşilov, ministrul armatei, o singură uniformă militară, fi drept lasă că există şi o excepţie, făcută numai pentru comisarul externelor. Având in vedere legăturile d-sale cu ambasadorii străini, d. Litwinow s'a simţit oarecum obligat să se prezinte intr'o ţinută mai ...europeană! Ceilalţi colegi din guvernul sovietic au înţeles şi ei acest lucru şi astfel d. Litwinov este singurul ministru rus care posedă o garderobă mai bogată şi care face cheltuieli mai mari. Se vede deci că la relaţiile internaţionale, Sovietele trebuie să facă ui nişte concesiuni, chiar şi în ce priveşte îmbrăcămintea I,. LITWINOW ANUL XXX No. 799. 1 abonamente Lei 600 . . . . pe un an . 300 ... . . 6 luttt H 1 «'’O .... » 3 „ . .AMCE I \î. . Vi'ANU 37 2 (doi) lei exemplarul ZIAR POLITIC COTIDIAN IDEI ŞT PAPTR Precara se poate lesne constata, partidul d-lui Iorga nu-i deloc singurulorganism politic care se va abţine de a pune liste in actualele alegeri. Pilda prevăzătorului nostru istoric, o va urma şi „Liga ţăranilor din România*. Motivarea pentru opinia publică e fireşte una şi aceiaşi şeful fără partid şi partidul Liră şef („Liga ţăranilor*) nu înţeleg sa iee parte , alegeri, care — zice-se — vor decurge sub semnul violenţelor şi al constrângerii. Precum una şi aceiaşi e causa adevărată a abţinerii intransigenţa guvernului de a pieri numărul cerut de locuri la parlament şi siguranţa că nu vor reuşi să întrunească singuri minimul de 2 la sută din voturile exprimate. Va să zică, fiinţează pe meleagurile acestei ţări şi o „Ligă a ţăranilor“! Şi noi, ignoranţii,care habar n'aveam până azi de exitenţa unei astfel de grupări politice ! Şi, noi, neştiuitorii care socoteam până ori că în ţara românească se numără doar trei ? partide, care şi-au însuşit ttuiatura de „ţărănesc* 1 Partidul naţional-ţâranesc al d-lui Mihalache; partidul ţărănesc al d-lui dr. Lupu; partidul ţărânesc-radical al d-lor Iunia şi Stere ni se părea la un moment dat ca e parasuficient penru a umple de mândrie sufletele celor 15 milioane de plugari români, pentru a ilustra îndestul că preocuparea de predilecţie a politicianilor noştri e viitorul păturilor ţărăneşti. Când colo, ni se precizează clar nu numai exstenţa unei Ligi speciale a ţăranilor, ci şi faptul că gruparea respectivă nu participă în actualele alegeri! Şi să se mai afirme după aceasta că plugarul român e ignorat şi nesocotit de către dregătorii ţării sale, că pe la noi, oamenii politici nu duc in permanenţa grija plugăritului, că dumnealor nu se gândesc zi şi noapte la îmbunătăţirea soartei sale ! Luăm deci act de existenţa celui de al patrulea organism politic „pur ţărănesc*. „Liga ţăranilor* — chiar dacă nu participă In alegeri.. . L. BASARABEANU INFLAŢIA DE PARTIDE Avem şi o ligă a... ţăranilor! Sustragerile Afacerea stupefiantelor care se instrueşte în prezent la Bucureşti, a luat proporţii uimitoare, aşa cum iau la noi toate „afacerile“ îndată ce se zgârâe ceva mai adânc coaja simandicoasă care acopere o serie înfricoşătoare dă turpitudini. S’au sustras cantităţi însemnate de stupefiante, din depozitele farmaceutice ale armatei, cu un cablu efect: 1) păgubirea statului şi 2) distrugerea sănătăţii acelora care cad în ghiarele „beţiei albst”. Lucruri de acestea se descopăr des , însă foarte rar descoperirile sânt duse până la capăt. Şi tocmai acest sistem de toleranţă şi deci încurajare, trebueşte să înceteze Guvernul actual a promis că va urmări necinstea în afacerile publice şi va aplica sancţiuni. Dorim ca, de data aceasta promisiunea să fie împlinită, începându-se cu panamaua Skoda, trecăndu-se prin toate misterele Caselor autonome şi sfârşind cu stupefianteii, — să se sancţioneze sustragerile, fraudele, abuzurile, risipa care i au dus ţara la ruşine şi ruină. Dacă nu se va întrona nici acuma, cinstea şi cuviinţa, nu va mai fi leac pentru a se opri prăbuşirea într’un fan- tastic brigandar! x. ! VANA TOARBA REGALA DIN TOATA LUMEA Greva unor bolnavi.—Un caz puţin obişnuit s-a întâmplat la spitalul din Smitfield (Anglia). Acum câteva zile, chirurgul făcuse două operaţii cu rezultate nenorocite, întrucât ambii pacienţi au încetat din viaţă pe masa de operaţie. Din întâmplare faptul a fost aflat şi de ceilalţi bolnavi, care urmau a fi supuşi unor intervenţii chirurghicale. Aceştia au declarat grevă, refuzând cu încăpăţinare de a mai fi operaţi în acel spital. Toate explicaţiile au fost de prisos. Pacienţii grevişti, în număr de 28, solidari cu toţii, au trebuit să fie transportaţi la alte spitale, pentru a fi operaţi. Interesant este că dintre cei 28 bolnavi, patru erau bărbaţi şi 24 femei. Se precizează că femeile au provocat greva şi că bărbaţii au trebuit să se supună. Ca deobiceiu.1 * Proces pentru o fotografie. — Un proces original s'a judecat zilele acesta la Los Angeles (America). Reclamanta era o nouă artistă de cinema Dolly Wark, iar reclamantul un fotograf din Hollywood. P© stradă, fără ca să ştie, actriţa a fost fotografiată. Apoi poza a fost expusă in vitrină şi publicată în ziare. Vedeta a găsit că fotografia nu a reuşită, deoarece o prezintă mai bătrână ,cu cel puţin cinci ani. Socotind că o asemenea poză îi aduce prejudicii în cariera ei, actriţa s-a adresat justiţiei, cerând despăgubiri importante.Fotograful a fost însă achitat. El şi-a luat totuş obligaia să nu mai expuie fotografa cu pricina. Şi actriţa s'a declarat mulţumită, fiindcă in fond, după cât se pare, tot acest proces avea numai scop de reclamă! * Fata cu botniţă. — Pe străzile din Sottan poate fi văzută o tânără de 18 ani, cunoscută subt denumirea de „fata cu botniţă*, fi o anume Miski Motzick, sare într’adevâr poartă un fel de botniţă ce-i astupă gura. Fata sufere de o boală nervoasă, care se manifestă într’un mod Ioane curios. In momentele acceselor, tânăra înghite ace şi cuie. Până acum ea a fost operată de două ori şi i s’au scos din stomac câţi va sute de cuie şi ace. Cum boala nu poate fi vindecată, medicii i-a pus fetei o botniţă, care e închisă la ceafă cu un mic lacăt secret. Bolnava nu poate desface singură această botniţă şi astfel se crede că va trece fără pericol crizele nervoase. * Trucurile unui gangster. —Polţia din New-York a arestat pe temutul ganster Kulten. Acesta era de mult căutat, dar n’a putut fi descoperit. Şi intr'adevărurm rîrea era destul de grea, deoarece gangsterul se transformase corupi ret. Şl şi-a lăsat barbă şi şi-a vopsit părul. Şi-a ras sprâncenele, făcându-şi altele cu creionul. Deasemenea s'a supus unei operaţiuni de înfrumuseţare, care i-a modificat Inia nasului. In pr.tss, gangsterul şi-a tăiat pielea de la degete, lăsând să crească alta nouă, aşa încât n'a mai putut fi recunoscut nici după amprentele digitale. A intervenit însă o femeie. Concubina lui l-a denunţat şi astfel periculosul gangster a fost prins. in pag. 4-a Ultima Oră Regele Carol şi voevodul Mihai la vânătoare, în regiunea Timişoara. Mercuri 29 Noembrie, Seminarul de Slavistică al Facultăţii de Litere de la Universitatea din Iaşi şi-a început conferinţele din acest an şcolar. A luat parte—pe lângă d. profesor Iile Bărbulescu, directorul Seminarului — mare număr de studente şi studenţi. A ţinut conferinţă studentul Bej iar Handjiev, tratând despre Bulgarii în Basarabia. Conferenţiarul a spus următoarele, ce dăm aci un rezumat: înainte a intra în stadiul propriu zis al schiţei istorice asupra vieţii sociale şi organizării bulgarilor ce trăesc Basarabia, voia Incerca în câteva linii generale să pomenesc despre faptele istorice, cu privire la primele aşezări a bulgarilor. Uniţi din toate unghiurile Bulgariei robite, ei s’au aşezat în sudul Basarabiei, cu speranţa unei mai bune vieţi. Ongărul, sau Bugeaivul, aşa cum a fost numită Basarabia de sud de către Tatari, prin sec. XVI, a fost menit să le fie o nouă patrie. Să vedem acum ce a îndemnat pe aceşti bulgari de a veni tocmai în Buceag şi cum au începutprimele incursiuni ale bulgarilor. : ■ • Desele răsboaie între Ruşi şi Turci au fost una din cauzele colonizării Basarabiei. Seminarul de Slavistică BULGARII IN BASARABIA din Belgradul al cărui nume înseamă—oraşul Bulgarilor. Desigur, că mare parte din colonişti s-au aşezat in unghiurile îndepărtate aie Basarabiei, dar ceace ne preocupă aci, sunt bulgarii in Basarabia unde numărul este mai mare şi unde ei au putut să pună bazele unui traiu bine organizat, jucând un rol inportant în politica Le a Rusiei fie a României. Există isvoare, în care sunt înşirate denumiri de sate şi oraşe, dar numărul acesta diferă în diferite studii asupra bulgarilor. Până la 1820, bulgarii au trăi în sate şi orașe, fără ca guvernul rusesc să se ocupe de ei. Abia în 1821 sunt date normele de organizarea administrativă, cu("Continuarea în pag 11-a) Einstein In ajutorul emigranţilor evrei Celebrul savant va da concerte de vioară In America Ziarul „Chigago Tribune* anunţă că Albert Einstein, care in prezent se află in America, a fost vizitat de numroşi emigranţi evrei. Aceştia i-au depuns starea mizară în care trăesc, cerindu-i să le vie în ajutor. Einstein a răspuns că personal nu face nicio donaţie, deoarece guvernul hitlerist i-a confiscat toată averea şi acum o duce destul de greu împreună cu familia.Totuş celebru învăţat s-a oferit să sprijin în alt mod pe emigranţii evrei. Einstein a anunţat că va da o serie de concerte în diferite oraşe din America. Precum se ştie, Einstein e un admirabil violonist şi a mai concertat de câteva ori la unele sinagogi din Germania. El va fi acompaniat la pan de către Harriet Cohen, care este astăzi urm din cele mai renumite pianiste din Statele- Unite. Primul concert va avea loc in curând îa Chicago. Se speră că se va strânge o sumă apreciabilă, care va putea fi da mare folos emigranţilor săraci. Deocamdatâ programul muzical încă n’a fost fixat. Se crede Insă că Einstein va cânta mai ales din compozitorii germani, care au fost boicotaţi de hitlerişti şi declaraţi nearieni. 1 VINERI 8 DECEMBRIE 1933 PREMII GRATUITE BON NO. 16 OPINIA CASCADA NIAGARA în pericol de dispariţie ? Geologul american Coalman a publicat un articol interesant, în care prevede dispariţia cascadei Niagara. Specialistul, după cercetări, la faţa locului, a făcut următoarea constatare: Cascada este provocată de căderea puternică a apei de pe nişte stânci înalte. Or din cauza eroziunii apelor, piatra a fost măcinată în decursul vremii. Geologul a calculat că stânca se micşorează cu aproape un metru în fiecare an. Dar pericolul adevărat nu rezidă numai în acest fapt. Stânca a fost surpată în aşa fel, încât există primejdia că ea s’ar putea prăbuşi compact într’o zi. Astfel cascada Niagara ar deveni un râu fără importanţă şi s’ar pierde una din cele mai mari şi frumoase căderi de apă din lume. Până atunci însă,... va mai curge multă apă!... Mănuşile otrăvite Un caz ciudat la Atena O întâmplare ciudată s-a înregistrat la Atena. O doamnă Selly Valiotis, soţia unui mare exportator, îşi cumpărase acum câtva timp o pereche de mănuşi. Le-a purtat câteva zile şi apoi a simţit dureri ascuţite la degete. Medicii au constatat o otrăvire a sângelui şi au trebuit să-i taie femeii două degete. S'a stabilit că nenorocirea a fost provocată de perechea de mănuşi. Căptuşala a fost colorată cu o substanţă ca conţinea o otravă foarte violenta. Victima s’a adresat justiţiei contra fabricii de mănuşi, cerând despăgubiri importante. C. Stere, Maurice Paleologue şi tragedia imperială din Rusia Misticismul rus — Sectele religioase — Rasputin de C. Săteanu Dacă n’ar fi decât numai minunată şi istoriceşte şi sociologiceste documentata prefaţă in care d-1 C. Stere prezintăa lumina realităţii „asfinţitul de înpâreţie" a celor din urmă Romanovi,— încă am recomanda cu toată inzistenţă „Ultima Ţarină* a diplomatului francez Mauriciu Paleologue,recent apărută In editura „ Adevărul". Dar fostul ambasador al Franţei la Petrograd descrie „povestea amorului neprihănit al nouilor Paul şi Virginia" adică al Impărătesei Alexandra Geodorovna şi al sadicului şi misticului călugăr Rasputin ,* d. C. Stere Incadează această logică idilă iu perspectivele şi realităţile istorice cari au curmat pentru totdeauna existenţa dinastiei Romanov lor. Lăsând pe cetitorii iubitor de literatură şi Istorie contenporană să se desfete in pagineie acestei opere de îndoit interes—ne vom opri asupra unui capitol succint pe care Maurice Paleoloque 11 consacra efemer diferitelor secte ce au existat ln Rusia până la isbucnirea revoluţiei şi în rânarea regimului sovietic.* Despre misticismul rusc de prisos a mai vorbi. E îndeobștă cunoscut că acest popor e eminamente mistic, chiar în profunda lui ortodoxie. Rodion Romanovici, erul lui Dostkurschi, ucide pe bătrâna cămătăreasă convins că nu face un păca . Începând de la rozboiul Ecaterinei şi sfârşind cu războiul Crimeii din 1856, a continua această colonizare. Căci armatele ruseşti în expediţiile lor—erau urmate, în deosebi la întoarcerea lor in Rusia, de zeci şi sute de mii bulgari, mai ales când aceste armate treceau prin localităţi din Bulgaria, unde masa bulgară era mai compactă. Dar colonizarea culminează în preajma anilor 1812 şi următorii, când dupa tratatil de la Bucureşti din anul 1812, porţiunea de pământ denumită Buceag a fost cedată Ruşilor. Atunci, majoritatea populaţiei fiind Turci şi Tătari, emigrează, fie în Crimeia fie în Turcia. Tocmai atunci Bugării vin şi se aşează in satele părăsite, formând şi alte sate noi, chiar şi oraşe cum este de exemîntrucât cu banii el va ajutora pe mulţi săraci. Aceasta e filosofia Şi misticismul intelectualului rus. Un criminal de rând ucide pentru a fura —dar se Închină şi se roagă lui Dumnezeu ca să-l ajute să săvârşească crima, fără a fi descoperit Aici nu mai o filosofie, ci qiinteserţi mislicismului slav. Biserica rusă a exercitat o mare înrâurire asupra poporului. Dostoewski priveşte la ortodoxa sa, pacea între popoare prin Biserică. Prin mijlocirea Bisericei,—numai prin ea, şi nici decum prin Liga Naţiunilor, pe care cel dintâi a conceput-o Rousseau, pe care gemalul romancier rus l'ar categorisi, desigur, ca pe un Anticrist Dar pe lângă Bisarica oficială, al cărui factor suprem—mai presus decât toţi Mitropoliţii, era Ţarul—popor rus, în misticismul său a creat diferite secte religioase, cu diferite rituri pe cât da sacramentale pe atâta de ciudate—unele de pur idealism, iar altele amorale şi anarhice. In timpul cât a trăit In Rusia Imperialistă, diplomatul francez care a scris trist roman al „ Uitimei Tarim*" a studiat caracterul acestor sexe. Le înșirăm aici ca o simplă curiozitate.* Răscolit, sectă întemeiată „pentru statornicirea legăturilor directe intre om și Dum(Continuarea în pagia.