Opinia, decembrie 1933 (Anul 29, nr. 7985-8008)

1933-12-08 / nr. 7991

r ■4' D. LITW.­NOW ŞI ITALIENI! Cîteva aspecte interesante de la vizita ministrului sovietic la Roma Am relatat cum a decurs din punct de vedere politic vizita d-lui Litwinow la Roma, i Jade a fost primit în au­dienţă de regele f­aliei şi a avut o importantă întreve­dere cu­ d. Mussolini. Această vizită a provocat o curiozi­tate deosebită în rândurile italienilor, care doriau să cu­noască pe ministrul de ex­terne al Sovietelor. O gară şi pe străzile Ro­mei se afla un public nume­ros, care căuta să-l vadă pe d. Litwmow. Deasemenea s-a remarcat o mare afluenţă de fotografi profesionişti şi ama­tori. Se spune că apariţia d-lui Litwinov a provocat sur­priză şi oarecare decepţie. Italienii se aşteptau ca mi­nistrul sovietic să aibă o în­făţişare proletară şi sa fie imbîăcut într’un costum sim­plu, c­u cămaşa specific ru­sească, închisă pînă la gît. Or d. Litwinow s’a prezintat într’o haină modernă şi cu un pardesiu chiar elegant. S’a urcat într’un automobil luxos,­­ a luat parte la banchete co­pioase şi s’a comportat ca un adevărat burghez. D. Litwinow, ailând despre această impresie, a dat unele explicaţiuni­­interesante. Mi­niştrii sovietici sunt într’ade­­văr simpli în înfăţişare şi modeşti în felul lor de trai. Nici n'ar fi posibil altfel, deoarece comisarii poporului au lefuri foarte mici. Stalin, comisarul departamentului in­ternelor, are un singur m­od de haine, iar Woroşilov, mi­nistrul­­ armatei, o singură uniformă militară, fi drept lasă că există şi o excepţie, făcută numai pen­tru comisarul externelor. Avâ­nd in vedere legăturile d-sale cu ambasadorii străini, d. Litwinow s'a simţit oare­cum obligat să se prezinte intr'o ţinută mai ...europeană! Ceilalţi colegi din guvernul sovietic au înţeles şi ei a­­cest lucru şi astfel d. Litwi­nov este singurul ministru rus care posedă o garderobă mai bogată şi care face chel­tuieli mai mari. Se vede deci că la rela­ţiile internaţionale, Sovietele trebuie să facă ui nişte conce­siuni, chiar şi în ce priveşte îmbrăcămintea I,. LITWINOW ANUL XXX No. 799. 1 abonamente Lei 600 . . . . pe un an . 300 ... . . 6 luttt H 1 «'’O .... » 3 „ . .AMCE I \î. . Vi'ANU 37 2 (doi) lei exemplarul ZIAR POLITIC COTIDIAN IDEI ŞT PAPTR Precara se poate lesne con­stata, partidul d-lui Iorga nu-i deloc singurul­­orga­nism­ politic care se va ab­ţine de a pune liste in actu­­alele alegeri. Pilda prevăzătorului nostru istoric, o va urma şi „Liga ţăranilor din România*. Motivarea pentru opinia publică e fireşte una şi a­­ceiaşi­­ şeful fără partid şi partidul Liră şef („Liga ţăra­nilor*) nu înţeleg sa iee parte , alegeri, care — zice-se — vor decurge sub semnul vio­lenţelor şi al constrângerii. Precum una şi aceiaşi e cau­sa adevărată a abţinerii­­ in­transigenţa guvernului de a pieri numărul cerut de locuri la parlament şi siguranţa că nu vor reuşi să întrunească singuri minimul de 2 la sută din voturile exprimate. Va să zică, fiinţează pe meleagurile acestei ţări şi o „Ligă a ţăranilor“! Şi noi, ignoranţii,care habar n'aveam până azi de exitenţa unei astfel de grupări politice ! Şi, noi, neştiuitorii care socoteam până ori că în ţara româ­nească se numără doar trei ? partide, care şi-au însuşit ttuiatura de „ţărănesc* 1 Partidul naţional-ţâranesc al d-lui Mihalache; partidul ţărănesc al d-lui dr. Lupu; partidul ţărânesc-radical al d-lor Iunia­ şi Stere ni se pă­rea la un moment dat ca e parasuficient pen­ru a umple de mândrie sufletele celor 15 milioane de plugari români, pentru a ilustra îndestul că preocuparea de predilecţie a politicianilor noştri e viitorul păturilor ţărăneşti. Când colo, ni se precizează clar nu numai e­x­stenţa unei Ligi speciale a ţăranilor, ci şi faptul că gruparea respec­tivă nu participă în actualele alegeri! Şi să se mai afirme după aceasta că plugarul român e ignorat şi nesocotit de către dregătorii ţării sale, că pe la noi, oamenii politici nu duc in permanenţa grija plugări­­tului, că dumnealor nu se gândesc zi şi noapte la îm­bunătăţirea soartei sale ! Luăm deci act de existenţa celui de al patrulea organism politic „pur ţărănesc*. „Liga ţăranilor*­­ —­ chiar dacă nu participă In alegeri.. . L. BAS­ARABE­ANU INFLAŢIA DE PARTIDE Avem şi o ligă a... ţăranilor! Sustragerile Afacerea stupefiantelor care se instru­eşte în prezent la Bucureşti, a luat proporţii u­i­mitoare,­­ aşa cum iau la noi toate „afacerile“ îndată ce se zgârâe ceva mai adânc coaja simandicoasă care aco­pere o serie înfricoşătoare dă turpitudini. S’au sustras cantităţi în­semnate de stupefiante, din depozitele farmaceutice ale armatei, cu un cablu efect: 1) păgubirea statului şi 2) distrugerea sănătăţii acelora care cad în ghiarele „beţiei albst”. Lucruri de acestea se de­scopăr des ,­ însă foarte rar descoperirile sânt duse până la capăt. Şi tocmai acest sis­tem de toleranţă şi deci în­curajare, trebueşte să înceteze Guvernul actual a promis că va urmări necinstea în afacerile publice şi va aplica sancţiuni. Dorim ca, de data aceasta promisiunea să fie împlinită, începându-se cu panamaua Skoda, trecăndu-se prin toate misterele Caselor autonome şi sfârşind cu stupefianteii, — să se sancţioneze sustragerile,­­ fraudele, abuzurile, risipa care i au dus ţara la ruşine şi ruină.­­ Dacă nu se va întrona nici­­ acuma, cinstea şi cuviinţa, nu­­ va mai fi leac pentru a se­­ opri prăbuşirea într’un fan-­ tastic brigandar! x. ! VANA T­OARBA REGALA DIN TOATA LUMEA Greva unor bolnavi.—Un caz puţin obişnuit s-a în­tâmplat la spitalul din Smit­­field (Anglia). Acum câteva zile, chirurgul făcuse două operaţii cu rezultate nenoro­cite, întrucât ambii pacienţi au încetat din viaţă pe masa de operaţie. Din întâmplare faptul a fost aflat şi de cei­lalţi bolnavi, care urmau a fi supuşi unor intervenţii chirurghicale. Aceştia au declarat gr­evă, refuzând cu încăpăţinare de a mai fi operaţi în acel spi­tal. Toate explicaţiile au f­ost de prisos. Pacienţii grevişti, în număr de 28, solidari cu toţii, au trebuit să fie tran­sportaţi la alte spitale, pen­­tru a fi operaţi. Interesant este că dintre cei 28 bolnavi, patru erau bărbaţi şi 24 femei. Se pre­cizează că femeile au pro­vocat greva şi că bărbaţii au trebuit să se supună. Ca de­­obiceiu.1 * Proces pentru o fotogra­fie. — Un proces original s'a judecat zilele acesta la Los­ Angeles (America). Reclamanta era o nouă ar­tistă de cinema Dolly Wark, iar reclamantul un fotograf din Hollywood. P© stradă, fără ca să ştie, actriţa a fost fotografiată. Apoi poza a fost expusă in vitrină şi publicată în ziare. Vedeta a găsit că fotogra­fia nu a reuşită, deoarece o prezintă mai bătrână ,cu cel puţin cinci ani. Socotind că o asemenea poză îi aduce prejudicii în cariera ei, actri­ţa s-a adresat justiţiei, cerând despăgubiri importante.­­Fotograful a fost însă achi­tat. El şi-a luat totuş obliga­­ia să nu mai expuie fotogra­­fa cu pricina. Şi actriţa s'a declarat mulţumită, fiindcă in fond, după cât se pare, tot acest proces avea numai scop de reclamă! * Fata cu botniţă. — Pe străzile din Sottan poate fi văzută o tânără de 18 ani, cunoscută subt denumirea de „fata cu botniţă*, fi o anu­me Miski Motzick, sare în­­tr’adevâr poartă un fel de botniţă ce-i astupă gura. Fata sufere de o boală ner­voasă, care se manifestă în­tr’un­ mod Ioane curios. In momentele acceselor, tânăra înghite ace şi cuie. Până acum ea a fost operată de două ori şi i s’au scos din stomac câţi va sute de cuie şi ace. Cum boala nu poate fi vin­decată, medicii i-a pus fetei o botniţă, care e închisă la ceafă cu un mic lacăt secret. Bolnava nu poate desface sing­ură această botniţă şi astfel se crede că va trece fără pericol crizele nervoase. * Trucurile unui gangster. —Polţia din New-York a a­­restat pe temutul ganster Kul­ten. Acesta era de mult cău­tat, dar n’a putut fi desco­perit. Şi intr'adevărurm rîrea era destul de grea, deoarece gangsterul se transformase corupi ret. Şl şi-a lăsat barbă şi şi-a vopsit părul. Şi-a ras sprân­cenele, făcându-şi altele cu creionul. Deasemenea s'a su­pus unei operaţiuni de înfru­museţare, care i-a modificat Inia nasului. In pr.tss, gang­sterul şi-a tăiat pielea de la degete, lăsând să crească alta nouă, aşa încât n'a mai putut fi recunoscut nici după am­prentele digitale. A intervenit însă o femeie. Concubina lui l-a denunţat şi astfel periculosul gangster a fost prins. in pag. 4-a Ultima Oră Regele Carol şi voevodul Mihai la vânătoare, în regiunea Timişoara. Mercuri 29 Noembrie, Se­minarul de Slavistică al Fa­cultăţii de Litere de la Uni­versitatea din Iaşi şi-a înce­put conferinţele din acest an şcolar. A luat parte—pe lângă d. profesor Iile Bărbulescu, di­rectorul Seminarului — mare număr de studente şi studenţi. A ţinut conferinţă studentul Bej­ iar Handjiev, tratând des­pre Bulgarii în Basarabia. Conferenţiarul a spu­s urmă­toarele, ce dăm aci un rezumat: înainte a intra în sta­diul propriu zis al schiţei istorice asupra vieţii sociale şi organizării bulgarilor ce trăesc­­ Basarabia, voia In­cerca în câteva linii generale să pomenesc despre faptele istorice, cu privire la primele aşezări a bulgarilor. Uni­ţi din toate unghiurile Bulgariei robite, ei s’au aşe­zat în sudul Basarabiei, cu speranţa unei mai bune vieţi. Ongărul, sau Bugeaivul, aşa cum a fost numită Basarabia de sud de către Tatari, prin sec. XVI, a fost menit să le fie o nouă patrie. Să vedem acum ce a îndemnat pe aceşti bulgari de a veni tocmai în Buceag şi cum au început­­primele incursiuni ale bul­garilor. : ■ • Desele răsboaie între Ruşi şi Turci au fost una din ca­uzele colonizării Basarabiei. Seminarul de Slavistică BULGARII IN BASARABIA din Belgradul al cărui nume înseamă—oraşul Bulgarilor. Desigur, că mare parte din colonişti s-au aşezat in un­ghiurile îndepărtate aie Ba­sarabiei, dar ceace ne preo­cupă aci, sunt bulgarii in Basarabia unde numărul este mai mare şi unde ei au pu­tut să pună bazele unui traiu bine organizat, jucând un rol in­portant în politica Le a Rusiei fie a României. Există isvoare, în care sunt înşirate denumiri de sate şi oraşe, dar numărul acesta diferă în diferite studii asu­pra bulgarilor. Până la 1820, bulgarii au tră­i în sate şi orașe, fără ca guvernul rusesc să se o­­cupe de ei. Abia în 182­1­­ sunt date normele de orga­nizarea administrativă, cu­("Continuarea în pag 11-a) Einstein In ajutorul emigranţilor evrei Celebrul savant va da con­certe de vioară In America Ziarul „Chigago Tribune* anunţă că Albert Einstein, care in prezent se află in America, a fost vizitat de num­roşi emigranţi evrei. Aceştia i-au depuns starea mizară în care trăesc, cerin­­du-i să le vie în ajutor. Eins­tein a răspuns că personal nu face nicio donaţie, de­oarece guvernul hitlerist i-a confiscat toată averea şi acum o duce destul de greu împre­ună cu familia.Totuş celebru­ învăţat s-a oferit să spriji­n în alt mod pe emigranţii evrei. Einstein a anunţat că va da o serie de concerte în dife­rite oraşe din America. Pre­cum se ştie, Einstein e un admirabil violonist şi a mai concertat de câteva ori la unele sinagogi din Germania. El va fi acompaniat la pan de către Harriet Cohen, care este astăzi urm din cele mai renumite pianiste din Statele- Unite. Primul concert va avea loc in curând îa Chicago. Se speră că se va strânge o sumă apreciabilă, care va putea fi da mare folos emi­granţilor săraci. Deocamdatâ programul muzical încă n’a fost fixat. Se crede Insă că Einstein va cânta mai ales din compozitorii germani, care au fost boicotaţi de hitlerişti şi declaraţi nearieni. 1 VINERI 8 DECEMBRIE­ 1933 PREMII GRATUITE BON NO. 16 OPINIA CASCADA NIAGARA în pericol de dispariţie ? Geologul american Coal­man a publicat un articol interesant, în care prevede dispariţia cascadei Niagara. Specialistul, după cercetări, la faţa locului, a făcut ur­mătoarea constatare: Cascada este provocată de căderea puternică a apei de pe nişte stânci înalte. Or din cauza erozi­unii ape­lor, piatra a fost măcinată în decursul vremii. Geolo­gul a calculat că stânca se micşorează cu aproape un metru în fiecare an. Dar pericolul adevărat nu re­zidă numai în acest fapt. Stânca a fost surpată în aşa fel, încât există pri­mejdia că ea s’ar putea prăbuşi comp­act într’o zi. Astfel cascada Niagara ar deveni un râu fără impor­tanţă şi s’ar pierde una din cele mai mari şi fru­moase căderi de apă din lume. Până atunci însă,... va mai curge multă apă!... Mănuşile otrăvite Un caz ciudat la Atena O întâmplare ciudată s-a înregistrat la Atena. O doam­nă Selly Valiotis, soţia unui mare exportator, îşi cumpă­rase acum câtva timp o pe­reche de mănuşi. Le-a purtat câte­va zile şi apoi a simţit dureri ascuţite la degete. Me­dicii au constatat o otrăvire a sângelui şi au trebuit să-i taie femeii două degete. S'a stabilit că nenorocirea a fost provocată de perechea de mănuşi. Căptuşala a fo­st colorată cu o substanţă ca conţinea o otravă foarte vio­lenta. Victima s’a adresat justiţiei contra fabricii de mă­nuşi, cerând despăgubiri im­portante. C. Stere, Maurice Paleologue şi tragedia imperială din Rusia Misticismul rus — Sectele religioase — Rasputin de C. Săteanu Dacă n’ar fi decât numai minunată şi istoriceşte şi so­ciologi­ceste documentata pre­faţă in care d-1 C. Stere prezintă­­­a lumina realităţii „asfinţitul de înpâreţie" a celor d­in urmă Romanovi,— încă am recomanda cu toată inzistenţă „Ultima Ţarină* a diplomatului francez Mau­­riciu Paleologue,­­recent apă­rută In editura „ Adevărul"­. Dar fostul ambasador al Franţei la Petrograd descrie „povestea amorului neprihă­nit al nouilor Paul şi Virgi­nia" adică al I­mpărătesei A­­lexandra Geodorovna şi al sadicului şi misticulu­i călugăr Rasputin ,* d. C. Stere Inca­­d­ează această logică idilă iu perspectivele şi realităţile istorice cari au curmat pentru totdeauna existenţa dinastiei Romanov lor. Lăsând pe cetitorii iubito­r de literatură şi Istorie con­­tenporană să se desfete in pagineie acestei opere de în­doit interes—ne vom opri a­­supra unui capitol succint pe care Maurice Paleoloque 11 consacra efemer diferitelor secte ce au existat ln Rusia până la isbucnirea revoluţiei şi în rânarea regimului so­vietic.* Despre misticismul rus­c de prisos a mai vorbi. E în­deobștă cunoscut că acest popor e eminamente mistic, chiar în profunda lui orto­doxie. Rodion Romanovici, erul lui Dostkurschi, ucide pe bătrâna cămătăreasă con­vins că nu face un păca . Începând de la rozboiul Eca­terinei şi sfârşind cu războiul Crimeii din 1856, a continua această colonizare. Căci ar­­matele ruseşti în expediţii­le lor—erau urmate, în deosebi la întoarcerea lor in Rusia, de zeci şi sute de mii­­ bulgari, mai ales când aceste armate treceau prin localităţi din Bulgaria, unde masa bul­gară era mai compactă. Dar colonizarea cul­minează în preajma anilor 1812 şi următorii, când dup­a tratat­il de la Bucureşti din a­­nul 1812, porţiunea de pă­mânt denumită Buceag a fost cedată Ruşilor. Atunci, ma­joritatea populaţiei fiind Tur­ci şi Tătari, emigrează, fie în Crimeia fie în Turcia. Tocmai atunci Bu­gării vin şi se a­­şează in satele părăsite, for­mând şi alte sate noi, chiar şi oraşe cum este de exem­întrucât cu banii el va aju­tora pe mulţi săraci. A­ceasta e filosofia Şi misticismul in­telectualului rus. Un criminal de rând ucide pentru a fura —dar se Închină şi se roagă lui Dumnezeu ca să-l ajute să săvârşească crima, fără a fi descoperit Aici nu mai o filosofie, ci qiinteserţi mis­­licismului slav. Biserica rusă a exercitat o mare înrâurire asupra popo­rului. Dostoewski priveşte la ortodox­a sa, pacea între po­poare prin Biserică. Prin mij­locirea Bisericei,—numai prin ea, şi nici decum prin Liga Naţiunilor, pe care cel dintâi a conceput-o Rousseau, pe care gemalul romancier rus l'ar categorisi, de­sigur, c­a pe un Anticrist Dar pe lângă Bisarica ofi­cială, al cărui factor suprem­­—mai pres­us de­cât toţi M­i­tropoliţii, era Ţarul—popo­­r rus, în misticismul său a creat diferite secte religioase, cu diferite rituri pe cât da sa­cramentale pe atâta de ciu­date—unele de pur idealism, iar altele amorale şi anar­hice. In timpul cât a trăit In R­u­sia Imperialistă, diplomatul francez care a scris trist­­ roman al „ Uitimei Tarim*" a studiat caracterul acestor se­xe. Le înșirăm aici ca o sim­plă curiozitate.* Răscolit, sectă întemeiată „pentru statornicirea legătu­rilor directe intre om și Dum­(Continuarea în pag­­i­a.

Next