Opinia, decembrie 1934 (Anul 30, nr. 8288-8313)

1934-12-01 / nr. 8288

Ultimele creaţiuni şi desene de stofe pentru doamne şi domni ale renumitelor fabrici de postav W. Scherg & Co. Braşov Fondate în 1823. Capital social Leid2.000.000 Depozite de desfacere en gros şi en detail Fr. Caripardian Fr. Hiebarliian Iaşi, str. Ştefan cel Mre 61 Telefon 383 CEREŢI DELICIOSUL MUŞTAR CU MUST LA PRINCIPALELE BĂCĂNII ŞI MAGAZINE DE MEZELURI Dep. G-ral Farmacia Werner "Iaşi tvLA WALDMAN la Iaşi, Anastasie Panu No. 35 (vis a-vis de Hală) Magazin die lână şi bumbaco Permanent asortat cu toate articolele de lână ptcroşetat şi tricotat poolovere de damă, bărbăteşti şi copii. Lână kelim şi canva pentru brodat. Etamină şi ciiva cu nr.etc. Perine şi covoraşe desenate pe canva şi etamină. Feţe de masă desemnata şi alte modele pe pânză. Toate articolele de mercerie. Bumbac pescăresc cu kgr. Macrame şi coton maco pt. perdele. Aţă toate mărcile Coton perle, mutine, bumbăcel. Andrele, croşete, gherghefe, mătase vegetală etc. Capac şi vată de plapomă şi umplut perine. Vatelină albă şi neagră de patoan’. Sortiment mare în lânurile „Pingouin"—Franceză—, cu specialitâ ile ANGORA, Sirien, Bocié, ANGOREX, Mondain, Ecosais, Roi, etc. Pentru ateliere şi şcoli mari reduceri de preturi. Mărfuri garantate. Preturi etnie. — Exediem şi In provincie. Serata CMlremelor organizată de Reuniunea Femeilor Israelite va avea loc în seara zilei de 1 Decembrie în Saloanele Sfatului Negustoresc începutul ora 9 seara MASEA Nevralgii DENTARE Mulţumire Cu multă recunoştiţă aduc prin aceste rânduri mulţumirile mele de adâncă admiraţie faţă de d. Gandhi. Deşi mulţi din Dv. ignorează, totuşi în pragul disperărei drumului este enigmatic. Acest maestru incomparabil mi-a spus exact, ce aceastăzi după 4 luni văd că este faţă în faţă adevărul. Dl. Gandhi s’a luptat a îndepărta planurile unei fiinţe disperate. Spun deci, la multe celebrităţi am fost, însă d. Gandhi merită să fie vizitat. Dana R. H., str. Sihi TISHA Combate CABINET DENTAR Dr.MetLSf.Sirchis DENTIST s’a mutat dela 26 Oct. 1934 din str. Cuza Vodă 7 (vis a vis da Prefectura Poliţiei) in aceiaşi stradă la No. 17 (casete Calmanovici) vis-a-vis de Turnul Golia Cons, zilnic dela 9-1 şi 3-7 Subscrieţi la împrumutul de înzestrare DUREREA de CAP DE DINŢI «I NEVRALGIILE CELE MAI REBELE ÎNLĂTURĂ IMEDIAT N O VAL D atasati zilnic bonul din pag. la pentru a participa la marți. Premii gratuite în vaoare de şease zeci mii Lei 60.000 •e bani și mărfuri în valoare. , Din premiile în numerar, amintim: Un premiu de Lei 7525, un premiu de, Lei 4475, 4 premii a 1000 lei, 10 premii a 500 lei, 25 premii a 200 lei, şi numeroase premii a 100 lei, etc. Mărfuri de mare utilitate oricui: stofe, pânză, zefir, lemne, zahar etc. , Urmăriţi zilnic OPINIAMN LEU, iiiiiaVTWavvfiTl.iti PUBLICAŢIE de ÎNCHIRIERE Subsemnatul Ioan Botez domiciliat In Iaşi s T. Carol 44 In calitate dechidator al Societăţei în Nume Colectiv , Prima Fabrică de Manufactură şi Ţesătorie „Bucovina“ Spieler, Thierer & Co. autorizat prin decizia Curţei de Apel Iaşi Secţia I No. 65 din 20 Octombrie 1924, public spre cunoştinţa generală că, Miercuri 12 Decembrie 1934 ora 10 din., va ţine licitaţie pubLă la sediul suszisei societăţi din Iaşi strada Elena Doamna No. 50 nou şi 58 vechi pentru închirierea fabricei proprietatea societăţei, conform contractului ce se poate vedea la sediul social In fiecare zi intre orele 10— 12 a. c. când se poate vizita şi fabrica şi controla inventarul. Condiţiunile esenţiale : Clădirea fabricei, cutea ei, clădirea de locunţă inspre str. Bucşinescu No. 2 şi acelea din curtea fabricei, clădirile unde sunt birourile, şasezeci războaie Jaquard, Schalte simple, cu maşinile ajutătoare Schusspulmaschine şi Kreuzmaschinen şi urzitoare, două motoare din care unul cu motorină de 70 cai putere şi altul de 25 cai putere cu benzină grea, două magazi pentru mărfu, birouri şi mobilier. Termenul Inchirierei e de doi ani din care un an şi jumătate obligator pentru toate părţile şi restul de timp facultativ penru lichidator, dacă in acest interval va interveni adjudecarea fabricei. Licitaţia va Începe de la 400.000 lei (patrusutemii) anual iar concurenţii vor depune o garanţie de 10°/o în numerar sau in efecte publice la cursul zilei, pentru executarea contractului. Depunerea acestei sume se va face la licitaţie. Plata arendei an patru rate trimestriale anticipate egale şi cum eu lichidatorul mă oblig a repara fabrica din arenda şi a o pune în funcţiune, chiriaşul va plăti la semnarea contractului prima rată de chirie şi eventual şi rata doua. Taxele comunale şi diferena de prima de asigurare dela nefuncţiune , funcţiune, privesc pe chiriaş ca şi impozitele la contractul de inchirire. I. BOTEZ Şosele, electrică şi tramvaiu et satele din jurul Iaşului (Continuarea din pag. I-a) va soluţiona cu o cassă din Bucureşti. Lucrări, în curs Dar cu cei aproape 3 km de şosea cu adezit, nu se rezolvă problema drumuui intins dincolo de Socola. Aşa că, după manşonul aplicat la incheerea drumulu cu adezit, se vor face alte lucrări. In continuare. Aprovizionările s'au şi făcut,—grămezele de pietriş şi piatră înşirându-se depe acum dealungtu- şoselei, pe dreapta ca şi pe stânga, încât, dela Dispensarul Bucium şi până la sediul Primăriei Bucium, şoseaua, complect refăcută, casi acoperită cu pietriș. Circa 4 kilometri. Mai departe, pe o întindere de 14 km. șoseaua se va reface cu piatră tare din carierele de prin partea locului. Dela Repedea. Se vede lămurit că d. prefect Th. Zipa a lucrat . Încă cu spor... Rolul d-lui Iamandi Scurtul reportaj descriptiv de astăzi il vom încheia cu o constatare. Se pot face şi chiar se fa lucruri de interes obştesc de către municipii şi judeţe. In cea mai mare măsură iisă, tot ce se face împovărează apoi cu mii bugeele municipiilor şi adiţiilor judeţene. De ce ?... Fiindcă, sau se angajează împrumuturi pentru atari lucrări, sau se împovărează capitolele bugetare. D. Tirel Zipa a angajat, într'adevăr, lucrări de 40 milioane lei. Dar nu pe seama județului sau din contractări de împrumuturi grevante. De unde atunci mijloacele?.. Iată răspunsul care este tu al prefectului de judeţ: —„Tot ce facem, se datoreşte ajutoarelor obţinute de la centru, graţie repetatelor demersuri ale d-lui ministru Victor Iamandi care şi-a însuşit programul nostru de lucru, înspre binele obştesc“... e Mine: mutarea variantei primejdioase de la Repedea. PETRE GRANCEA OPINIA Pubicaţii noui Ce este o Caradaşcă“ Este o insecta cu coarne, spunem noi. Explicaţiuni mai largi asupra acestui chestiuni, le va da d* * 1. Lazăr Marcu în No. 1 al publicaţiunei cu titlul de mai sus, care va apare Duminecă 2 Decembrie crt. Din câte vedem pe afa, publîcaţiunea va adopta maniera de pamflet, încercare îndrăzneaţă, desigur, avâd in vedere regimul ce sa creiază astăzi preei. Şi talentul pamfletarulu astăzi constă in a ocoli in mod onorabil, restricţiunile. Vrem să vedem in ce măsură dl. Lazăr Marcu se va achita de această îndatorire. Un proces de calomnie Tribunalul secţia II a a judecat ori un nostim proces de calomnie ivit Intre d. Simon Moscovici epitrop al comunităţii izraelite şi a altor societăţi evreieşi, şi fostul intendent al cimitirului din Păcurari, d. Schwartz. Intendentul acuza pe d. Solomon Moscovici că i-ar fi adus învinuirea că şi-a insuşit maeriale aparţinând spitalului izraelit. Au fost audiţi ca martori epitropii Rozembat, Lazăr Leibovici, câţiva danşi, ciocli etc. A fost citat ca martor epitropul Gheltzer care insă e decedat. Din partea d-lui Solomon Moscovici a pledat d. avoca Chelpner. Recamantul a fost susţinut de d. av Zilberman. In urma probelor de nevinovăţie aduse In faţa instanţei, Tribunalul l-a achitat pe d. Moscovici. De la funcţionarii partculari.—Secţiunea muzicală a Uniunei Generale a funcţionarilor particulari din Iaşi, a reînceput repetiţiile in vederea apropiatului festival. Totodată s-au înfiinţat cursuri speciale de vioară. Doritorii se pot înscrie in zilele de Miercuri de ora 21—23 şi Duminică de la ora 9 — 12, la sediul aociaţiei str. Ştefan cel Mare 27. ElMOZlIla BttflIBl Mill (Continuarea din pagina l-a) me talentele mari care singure ridică prestigiul naţiunei, datoria revine toată asupra publicului din oraşul intelectualtăţii care nu trebue să precupeţească un moment de a încuraja, măcar pe Cei mai buni dintre cei buni. E locul să amintim că pionierii plasticei româneşti au rămas tot moldovenii, la fruntea cărora vor sta neclintiţi un Em. P. Bardasare, Octav Băncilă, N. N. Toniţă, Gh. Petraşcu, Oscar Hahn, Câinii Rossi, Cosmovici, Onofrei, R. Hette, Bălţatu, Soroceanu, Troteanu etc. iar din cei dispăruţi şi-au ocupat de mult locul de cleşe Gh. Popovici, Panaiteanu, Stahi, Şt. Dimitrescu, Alexandru Grigorovici Aurel Băeşu, Botez Feliciar, Sculptorul Tronescu, Şoldănescu, Rotaru etc. încheind, îmi permit a face o singuă remarcă d-lui Alupi : Să abandoneze pentru multă vreme studiile de atelier în beneficiul plein-air-lui; să cultive mult peisagiul care este cel mai interesant studiu in păctură şi cea mai bogată sosi de noui cunoştinţe, sa asculte izolat tainele naturei care-i va întări prilcul ii va uşura mult pi ti uciderea cât mai adâncă a secretelor meşteşugului pictoricesc, cu beneficiu pentru dezvotarea caracterului şi personalităţii sale. D. Alupi fiind la primi sa expoziţie, nu pot decât să-i doresc un bun inceput şi un desăvârşit succes material. Ieşenilor (in special colecţionarilor de pânze originale) doresc să-şi îmbogăţească cât mai neîntârziat galeriile lor cu o pânză semnată Alupii pentru care valoare imi iau toată răspunderea. Alupii este un potor cu mare viitor. Viitorul său, atârnă uşă de priceperea şi încurajarea publicului ieşan care are o datoriezantă de a sprijini materialmente pe cei ce se străduesc să le înobileze interioarele cu operă de artă, înlocuîn fotografiile moarte și cromolitografiile de bâlc. O. BRIEFE ________________CRISTIAN Scarlat Callimachi aşteptându-şi judecata Avem şi noi prinţi noştri revoluţionari. Un pasaj social pitoresc, de care, până la războiul cel mare, se bucura, cu faimă, numai Rusia ţaristă. Ce a lipsit d-lui Scarlat Callimachi, moştenitorul unui nume strălucit şi al unei averi seculare, ca să-şi părăsească stuaţia socială şi să-şi însuşească ideile altei lumi, străine de el, tocmai ale acelei lumi, care a fost—secole—la nicpodul num lui său ? Dacă atâţia din luptători democraţiei, ajunşi la aureolă de eroi, ar putea fi susceptibili de un motiv subectiv de clasă, sau de mizerie personală, convertirea la ideea democraţiei a d-lui Scarlat Callimachi, fără a ruga însă personalitatea sa naţională, e de esenţă obiectivă eşită din comun. Pentru o atare convertire de idei, preferând vâltoarea luptor muncitoreşti, splendorilor aristocratice,sufetuti. bu® să fi trecut printr’o gamă de răscoliri, inedite pentru luptătorii, produşi de însăşi lupta pentru viaţă. Prin exemplul său, prinţul Scarlat Callimache, scoborâtor al boierilor Calmăş şi descendent, in Haie dreaptă, al domnitorilor Callimachi, se situează pe acelaş plan nobil al atâtor prinţi şi al atâtor nobi ruşi, care au apelat la simţul de dreptate. Dl. Scarlat Callimachi, care Sfrunta de ani de zile, fulgerele castei sale şi ale ordinei de stat în fiinţă, merită atenţie şi reclamă înţelegere. Nu e locul de a apreca dacă sunt juste sau nu ideile politice ale d-lui Callimachi şi nici n’avem competinţa de a judeca dacă deliciul ce i se impută trebue sancţionat Avem însă dreptul de a crede, că trebue apreciat şi înţeles mobilul de înalt idealism, care a dirijat pe cunoscutul intelectual de a vira spre stânga. Noi considerăm că acel carere pasiunea fanatică de a contribui la istoia românilor, desgropând necontenit din clipele cronicelor româneşti şi străine, ştiri care luminează atâtea ascunzişur istorice, nu poate fi bănuit decât de obsesiunea adevărului şi a dreptăţi. Atât. . A părăsit căminul,conjugal. D-na Ana Bolică din str. Iarmaroc 8, s-a plâns parchetului în contra soţului ei d. Alex. Bolică. După câţiva ani de căsnic, aceasta a părăsit căminul conjugal, lăsând-o cu un copil de 7 luni fără de nici un sprijin material. Ramanta cere justiţiei să oblige pe soțul ei să revie la domiciliu. Admirând lui Alupii lucrările Unul din tinerii, dar talentaţi artişti plastici moldoveni, C. Alupii, deschide prima sa expoziţie de pictură. Absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Iaşi, elev al d-lui I. L Cosmovici, Călin Alupi ne dovedeşte mai mult ca alţii, că pentru el arta nu este un mijloc de-a figura intr’un sindicat artistic. Acei cari îi cunosc iu deaproape viaţa lui zbuciumată, care ţi trecoară în inimă picături de durere,— aceia vor înţelege mai bine realizările mature pe care le aduce în debutul său; sunt datorite unei juste inţelegeri isvorâte din sufletul lui frământat. Câteva din lucrările expuse ca „Petunii", „Nud“, „Cap de bătrân" au fost admirate de profesorul Troieanu, cu ocazia Expoziţiei salonului Artiştilor Moldoveni, din foyerul Teatrului Naţional. Alături de acestei mai expune isoi vreo 35, pânze, dintre cere «Ultimul păhar" ce reprezintă un bătrân istovit de boală, pe patul de moarte — lucrare de înaltă concepție, în care redarea oboselii, a ultimelor clipe, ara prioritatea. __________ Sbili să vă cumpărafi an apar«» nou de r a d i • In local calai vechiu. Careţi la cumpărarea acastuia. Si prindă nn nume! po *. ♦urile interne ci fi pe acelea din străinătate, — cu sunet puternic. Recepţie egal dp bună pe toate lungimile da undă. Manipulaţi* simplă ţi uşoară. Pe scurt: aparatul trebue să vă mulţumească din toate punctele de vedere. Acest lucru nu vi-l poate oferi decât 3 + 2 lămpi reflex ORION SE SAS ESTE DE VANZATia ORICE MAGAZIN DE RADIO.ORIOM Misele flraiai aii MriiiiiaMaiii Pentru ce a încercat să se sinucidă d-ra Hermiona Tecuceanu deziluzii amoroase, se găseşte în afară de orice pericol. Îe anturajul viitoarei artste aflăm însă că înghiţirea celor 3 pastile de veronal, s'ar datora unui fapt de ordin familiar. Şi anume : Când d-ra Hermiona, fată de familie bună, a plecat de acasă, se ştia că se înscrie la Şcoala „Reuniunea". Sunt doui ani deatunci. Săptămâna trecută, mama eroinei venind la Iaşi, a aflat adeverul. Mustrări, etc. Ni s-a mai arătat că în cele din urmă de la Tecucianu a reuşit să-şi convingă părinţii ca s'o lase să-şi continue studiile începute. Păriinţii au acceptat, însă cu condiţia ca fiica lor să locuască la d. av. N. Petrea, cu care se găsesc în legătură de rubedenie, D-ra Hermiona a refuzat. De unde gestul de Luni noaptea, pe care l-am anunţat la timp. :* Se zice că d. Emil Serghie, directorul Teatrului Naţional, in urma celor petrecute, va dispune excluderea d-rei Tecuceanu din corpul de figuraţie al scenii ieşene,—ceia ce ar fi o cruzime, inexpliabilă. La Academia de Muzică se va deschide o anchetă, spre a se vedea dacă nu este cazul unei exmatriculări ,— a doua cruzime. Nu rămâne clar exclus ca d-ra Hermiona să-şi vadă irealul spulberat. Păcat, deoarece are talent !« Am relatat, încă de acum 4 zile, încercarea de sinucidere cu veronal a d-rei Hermiona Tecucianu, elevă la cldsa de artă dramatică a d-nei Aghata Bârssescu. Frumoasa dudue, al cărei gest se pusese pe seama unei V Grigorie V. Coban. Detaşaţi bonul de premii din vagina la „Jenica", o altă lucrare, ce reprezintă o tânără cu o cata in braţe, se caracterizează prin gingăşia interpretării şi a armoniei dintre culori. „Cap de nebun", ce ne aminteşte de Ion din „Năpasta“ lui L L. Caragiale, este un studiu aprofundat, fără exagerări şi influenţe Expresiunea ochilo , reieşită din culoarea lor de un alb st gris, este tratată cu mută măctrie, ce-l consacră de la debut pe acest viguros temperament artistic. In portretele de femei ca acelea adielor Mărioara Dumbravă , Raisea Dimitriu, e gingaş, subtil; pe câtă vreme în cele de bărbaţi, după cum cere insuş subiectul, e mai brutal oarecum, culoarea e pusă cu mai multă energie. Florile lui Alupii, au fineţa unui penel femene. Sunt delicate peste măsură, dar uneori prea puţin colorate. Peisagiile deşi puţine la număr, ne oferă posibilitatea de a vedea perspective impecabile şi o armonie de tonuri compatibilă cu subiectul ce-l reprezintă. Regretăm că p'a expus portretul maastruhd fk rdasare pe care l-a comandat Pinacoteca ieşani, portret care poate figura in caa mai pretenţioasă expoziţie de artă. Ridicat prin propriile sale puteri, luptând cu multe greutăţi materiale, sincer şi modest, C. Alupi aduce in pictură mult suflet, multă viaţă.