Opinia, ianuarie 1935 (Anul 31, nr. 8314-8338)
1935-01-01 / nr. 8314
gaaKá^i'-i Xi’. í® Boiangeria şî Spălătoria MARTIN BUCHHOLZER Iași, Str. Păcurari No. 115 Spală ca benzină ferente desinectează, degreseazâ exhalenratul radical.1 Telefon 172 - Fondat 1897 Rsvopsește haine după eșanfion la cerere se ix cată culorile Indanthren Boiangerie industrială, apretură, abitorie pentru orice fel de fire şi ţesături de matasă, lână bumbac, in şi iuta. En coi are (Schlichtere!) pentru fire de bumbac, lână şi mătase. Cel mai mare fi perfecţionat stabil cneat din Moldavi, Bucovina, Basarabia, Plesedi uzină proprie, cărmauri pentru personal technic și aer tori. VIN DE URICANI vechi şi nou garantat natural, cu 10, 12, 17 şi 20 iei litrul se vinde în sticle şi damigene la Depozitul din strada Academiei (subt Hotel Traian) Aviz Pentru ca petrecerea Revel on lui să-şi aibă adevărata ei amploare, fast, distracţia şi fumuseţe în mod special şi cu mari sacrificii s-a amenajat şi decorat la stil elveţian saloanele RESTAURANTULUI BRAGADIRU Multe surprize. Două orchestre de Jazz Două trupe de reviste, comedii, cîownî etc. Bufet cu tot felul de mân arurî calde şi reci Serv na â la car te şi un bogat menu IO O £ :?S £ aeă rutăS. Reţine, din timp locurile fiind limitate și aproape epuizate. Se dansează In ambele toata ijoa-te®. Intrarea HborS. PHILIPS T p. 521 A. şi „ 521 U. Tip 521 A. „Octoda-Super.*'p. curent alternativ. Aparat uşor reglabil de o formă compactă , un preţ moderat Acest receptor este înzestrat cu ccoda, care ii as gură un randament unitor şi o redare superioară. Tip. 521 U. acelaş ca mai sus însă pentru euren£ continuu şi alternativ. Singurul depozit pentru Iaşi RADIO MERCUR Str. bănnineanu Nouă Epitopia Generală a Casei, Spitalelor şi Ospiciilor Sf. Spiridon din Iaşi Se educe la cunoştnţa celor interesaţi că la ziua de 22 ianuarie 1935, ora Ildim, se va ţine în locaşul Epitopiei Generale a Spitalului Sf. Siridon din Iaş, strada L C. Brătanu Nr. 144, a toia licitaţie publică pentru concesionarea exploatării jocurilor de noroc cărţi, ruletă, hală din staruea balneară Slănic, jd. Bacău, pa termen de 10 ani, cu iacepere din sezonul balnear 1935. Licitaţia se va ţine in cont. cu arh 88—110 inel. din Legea Contabilităţi Publice, Reg. O. C. L. normelor publicate în M. O. No. 127 din 4 Iunie 1931 şi condiţiunile prevăzute n costul de sarcini. Radio seralei: Reparaţii, accesorii Reprezentanţa „OUSOJM*1 “i£rî Bracu mânuşi Gant - Royal toate specialităţile găsiţi numai la magazinul EDUARD „Opinia“ literară şi artistică (Contiuarea din pag. I a) cam drastică, dar foarte eficace. Astfel, când se află la masă alături de femei, el se adresează vecinei din dreata: — Sunteţi măritată, doamnă ? — Da câţiva ani, domnul meu. — Aveţi copii ? — Da, domnule. — De la cine ?.. In felul acesta tăcerea e asigurată in partea dreaptă. Apoi, către vecina din stânga : — Sunteţi măritată, doamnă ? — Da, dontrate. — Aveţi copii? — Nu încă.' — Aşa ?... cum procedaţi ? Iată asigurată tăcerea şi In partea stângă. Alai rănuie vecina din față: ^ — Santeți măritată, doamnă ? — Nu, domnule. — Aveți... copii ? Cel mai unit scriitor După părerea unu! ziar de Londra, cel mai citit scriitor de luare a fost tot Ed ar Wallace și in anul 1934. E deține acest record de cinci ani. Cele 318 romane ale sali sâni traduse la 26 limbi și ie vând in fiecare an aproape un milon exemplare. W Ilace a li sat astfel o moștenire destul de bună. Clipe maia ^ — Ce i dai bărbatului iiu de anul nou ? — Mă gândesc sS-i dau divers.* — îm -rumală mi o mie lei. Ai cuvântul meu da onoare, că peste zece zile primești banii înapoi. — Prefer să rai dai o poliți. — O poliță ? Niciodată. — Pentruse ? — O singură dată am dat o polița şi atunci am trebuit să achit banii. Sindicatul alimentar se plângă de concurenţă La ultima şedinţă a sindicatului alimentar, mai mulţi cârciumari au protestat împotriva faptului că îi va face o concurenţă neloială din partea negustorilor basaraben cari plasează vinuri en de au la domiciliu, iară a avea drept, şi eschivându- se de la plata taxelor. O delegaţie din partea Sodictului, compusă din d-nii Sp. Critico, lachei Iancu, Meilie Zalman asistaţi da d. a . Em. Sturm, s’a prezentat la adminstraţia financiară, aducănd la cunoştinţă cazul. Administratorul financiar a proms că va urmări pe incoctori. x Doctoral Zosun dă corsultațiuninervoase și internet la str. Armeană 15 de la 2 la 4. Gânduri de Anul Nou (Continuarea din pagina i~a) tegoric la ansamblul principiilor etice către care tinde scopul cei die tăi fi mai înalt al vieții» Nicăieri pe bune nu găsim realizat mai fesicit acest scop al vie ii — imperativul etic — decât in societatea Statului Raţional modern. In această creaţiune politică şi socială, Naţionalismul nu esclude interdependenţa dintre State. El satisface interesele superioare ale Societăţii organizate. Internaţionalismul —interdependenţa dintre naţiuni, noua formă în viaţă a Statelor—duce l* aceleaşi co . , r~ U — ....'U •« «.-iI ftv. ti .te teme.* d to Wî In cadrul internaţional, naţionalismul^— st nu ne temem — va rămâne acelaş, mereu actual, ca orice forţă dinamică ce corespunde unei faze naturale de taaitâ civilzaţie. Pe aciSte principii se intemeiază ordinta in lume, singurele puncte cardinale din imensitatea şi vacuitatea timpului şi spaţiului. Şi lumea doreşte la consecinţă binele şi pacea. Binele ca efect al vieţii morale şi pace ca valoare cu care mă supăra viaţa. Astăzi, când toat lumea şie ce dezastru va fi râzboiul de mâne, desarmarea rs.Bfwvai.ls aî mai ales cea mo- 9 dorinţa f e or de pace. iei« şi toate vuu.ii. ie e să fie rezolvaiţpe ca e de arbitraj internaţioal S'a afirmat că starea aurală a omului este răsbul. Dacă această premisă e răă, apoi Tribuna P^di trebuisâ fie urzită pe fum anen uî atmnei de dept, E nevoe «n »punea şi Kant, de o organize a Păcii, care să mântue lupa de manifestarea răsboiici a instinctelor da distrugere, atorită acestui cult al Păi, Kant, marele filosof crit cii a ajuns cu opera lui să trecă în posteritate ca cel mai intru precursor al Sos. Naţilor. Să ne înţelegem ! Nalta n'a voit răsboiul ; ea n'afştt nimic, daca prin voinţă iţe» legem facultatea de a lut hotărâri particulare. Inst n tul trebus oprost. Omuljuodem nu mai e mul cavernelor. Să sper&ra că ve«;» nu odată cu Anul Nou 195 te vntorziie și ani mai buni fără hecatombele răsbo&ciori. Formei civilizaţiei — să nădăjdum—vor ajunge odată in stare să creeze tot mai puternic formele de refulare in inconştient a tuturor instinctelor de ucidere şi distrugre prin răsboi. Să sperăm, deci — căci totul e posibil — că odată, in viitorul apropiat ce ni se deschide, societăţle lux ii ?* vilizate vor putea fri fără răsboi ! Acesta ar fi poate visul cel mai frumos către cat putem naza:» lată ce sperăm pentru 1935. Speranţa, este o forţă care conduce lumea la sus şi ua-1 e,te‘ Drd. Arist- Luca TâNĂR funcţionar particular, posedând cunoştinţe de contabiliate, caută post sau orice serviciu, pretențiuni modeste. A se adresa la ziar. petrecerfdi de revelion cumpărau delicatee line şi băuturi speciale la magazinul FRAŢII SMIRNOV Sucesor GH. IANCU Bogat sortiment în champagne toate mărcie. Vinuri din cele mai renumite pdgorii. PREŢURI EFTINE. In cursul anului 1934 întocmim, ca şi In ceilalţi ani, un succint bilanţ reportericesc al evenimentelor locale, cari au preocupat pe ieşeni. început trist Ianuar 1934, îneput în mod trât, prin durerea de care era copleş intreg neamul românesc, datorită pierii erei ireparabile a marelui bărbat de stat Ion. Gh. Duca. Ianuarie a fost pentru Iaşi o lună săracă in evenimente, încă suficient de agitată: descrederi, percheziţii, arestarea fruntaşi or gardişi etc. A urmat apoi schmbarea la primar,e , la Camera de Muncă. Magistratura a fot greu încercată prin moartea consilierului de Curte Mihai Haralamb. Tot la Ianuar a fost adus la oleşcănit maiorul Manoil, comandntul regiunei de jandarmi Botoşani, plutonierul Agrigoroaei şi un soldat , şi pentru pima oară „Opinia" a semnalat apariţia faimosului ban ..it Coroi. Procese, dispariţii In Felinar a pasionat procesul asis-nului Mihai Beccoş autorul triplului asasinat dele Bucium asupra tânărului Gaz şi a doi servitori de la ve, apoi pocesul cafaiului teinburg achitat de juraţi pentru crima comisă asupra lui Răoi. A interesat in Februar dispariţia funcţionarului Ion Dumitriu de la Cutea de ape, cre a fost găsit după câteva luni ini cat la mare la Contanţa ; lispariţ funcţionarului ceferist Bâtei ; sinuciderea profesorul Tudor Marin de la şcoala „Msinescu", Ds&ass, crime etc. In Martie am avut s tartan maestrului lebleanu, asv8u..atat misterios asupra profesoarei Maria Sachelarescu, congresul balneologic care a adus la Iaşi numeroşi savanţi iar ca încheiere in ziua de 29 cutremurul de pământ cota a produs pagube însemnate şi a băgat in sperieţi pe bieţi ieşeni. Fapte mai mărunte dar tot interesante au fost: acţ unea la parchet a d-lui bogdan in contra rodului său colabor.lor d. Gh. Colcea ; proce u dr. Abramovicî, inaigurarea Târgului edin (care pasiunea ă pe muţi tacă in ziua de az); furtunea lu şt.lor cu Naţ.-ţărănitii etc. Aprilie in schimb e complect sări»că în evenime nt. A lo*t doar incendml care a m‘s u t orfelinatul izrael t j ci» f I aroa erril ti'ttf «!«r rSrilor sociale si ?scoperrea tronstrucsului asanat din Sos. Moara de Vânt. Alegeri sinucideri Luna Mai a teput prin propaganda punti alegerile m nncipale care ‘au desfășurat la ziua de a lunei, important a maiost, inaugurarea sindicaturi ziariştilor ii şeni; sinuciderea caserului Marin Popovîci de asigurările sociale; şi instarea d-lui Zippa la Camera comerţ. Asasinat, drame păsionate Iunie primait de vacanţă, a prilejuit ziiştitorun doliu , pierderea pinitură a colegului Radu Iod. In general a fost o lună le nen - iociri, crime, accidite, sînu* citeri etc, le'a înregistrat tima din Str. Uzinei asura ceneiei prezicătoare Isabd Macoveschi; asasinatul cris asura preotului Ducan Osoi; accidentul nenoroci care a costat viaţa aviatorul ieşao ct. Prigoreanu, şi inucidere a elvuui TeodorOnofrei dela liceul Internat. Iulie a trecut linii1, o adevărată lună de acanţă, ci ua eveniment ma importa-1. In August a into nat drama pasională al cărei erou a ost povustul Jean Id car« a împuşcat, pe iubita sa Tatiana Închina, încercând azi să se sinuciă. Descoperirea tainiţei din grădin Teatroi Naţonal ş câteva crimale mai puţină importanţă. Congrese, manatiaţii Septembrie a dat aşului puţnă mii care. Congresul general a învăţătorilor care a ars laş mii de dascăl dintreaga ţară. Vesvelirea bustui lui Iohu Haret. Pierderi regribile Ieşenii au fost apoi Ziduiţi la epidemia de dalac a facărui regimentui 2 st.aerian, care a costat viaţ câtorva tneri ostaşi din Iaşi. Am avut apoi pierdere ireparabilă a d rului C.ipa Radu, a avocatului Ost. taur şi a lui A . Maiocit numele a rămas lega de aşi. Septembrie a adus Aten mion c&ştigat la lame in taerului Kern şi conblului Sand, singurele moimente mai fericite. Octombrie ne-a intrat Prin prozaicul accident de aviaţie care l'a zdrobit pe toti Hrrirr Coafai* ceanu şi let. Periat* In Noembrie am pierdut pe marele Miropolit al iMoldovei Pimen George seu mor» la Bucureşti in ziua de 12 Noembrie. Au fost congresele partidelor liberal şi averescan ; asasinatul de la Palatul de justiţie; şi sinuciderea d-nei Olga Dinier şi a comerciantului Rabinovici din Tg. Cucului; drama sentimentală de la Copou dintre Ero. Vânitaru şi d-na Ana Olaru; iar ca Sschetere asasinatul din Păcurari asupra bătrânului comerciant Zisu Barasch. Evenimentele din Decembrie, puţine la număr şi pisa recente, nu le mai înregistam, eu fiind tacă prea vii în miartaa cetitorilor. După cum vedem un an «e nenorociri, crime, sinucideri, Un an de necazuri şi durere....., ca toţi anii! Dea Domnul ca 1935 să fie bogat în evenimente mai fericite, Z. DESSMOND Numărul Jldevârului închinat Franţei Numărul de Crăciun al zi*« rului „Adevărul“ a fost închinat Franţei. Cele 60 pagini cuprndeau articole semnate de cele mai prem nente personalităţi potce şi cultursie «U« Fr «*« şî Romitnia. „Adevărul“ prezintă astfel compact şi interesant lecturii a noastre cu Franţa la toate domeniile: social, p©üt c, economic, cultural, etc şi dădea o imagine deprigă asupra [situaţiei generale din Franţa de astăzi» Cu text bogat şî intem&n!; cu ilustraţiuni splendide, namărul „Adevărului" inchisul Franţei este o imagine clară a vieţii franceze actuale şi constituie o mărturie vie a reaţilor amicale dintre cele două ţări. E adevărul prietinîei ,tt. destructibile franco-romîni». ÎNTREBUINŢAŢI l'âîi, CU ÎNCREDERE x Dr. Brener specialist mumos, boi de femti.Cons. d. m. in str. Banu 8, 18