Opinia, iunie 1935 (Anul 31, nr. 8439-8462)
1935-06-01 / nr. 8439
Băile VATRA DORNEI Altitudine 804 nr. Staţiune cu izvoare radioactive—Secon 1 Iunie- 30 Sept. Băi carbo-gazoase şi feruginoase pentru boli de cord, arterioscleroză, toli nervoase, reumatism, anemie, Basedow, parafdia infantilă. BAI de nomol pentru nevralgii, reumatism muscular, boli de femei, scrofu’ozătură de băut. Stabiliment de Hydroterapie. Băi de soare. Aer curat. Hotelul Balnear, Traian şi altele de prim ordin cu preţuri modeste. Restaurante, cinematograf, ştrand, tenis, exursiuni In Iunie şi Septembrie preţuri reduse 50 la sută reducere pe C. F. R. tot timpul anului. Information şi prospecte gratuite se obţin de la Comisia Balneo-Climateried şi toate birourile de voiaj. Eioprirea părului prin metoda nouă. Culori naturale Coafor Demekssor Carol Podrazki STR. LAPUSNEANU CONVINGEREM nnnTn'fnjiVîHlTlTiTflljii OHsuimnfil IJT/cnflmllfTnjV (tunimTuntnifirrTinfin!iTTr S'M FORMMT ifHiitii ii ui1* iitttttttăituo tn^imjtiLiii ulm M * hm i /i I ■ t ^ 1 * u 1 i 1111 TfrmTli iifiii Tnlml mimâili 1(1 u iu mti TnTWnîimri n«?ffnTmfiî miÎHÎmmu că cel mai asortat și e f tin magazin de parfumerie şi vopselărie este numai ..VULPE« din str. Cuza Vodă 1 Proprietar Isac Goldenberg II St. Dep. de vanzare al Cremei şi săpunului de lăcrămoare Dr. Beceanu cu preţuri originale. M&îăssi la 'JPhoenix cu preţurile de 15, 10 şi 8 lei ' Benvenuto Cellini Al doilea film O dramă pe luciul mării cu Claudette Colbert și Ben Lyon Elevi/ O bicicletă nouă, de curse figurează printre noile premii ale ziarului „OPINIA". DETAŞAŢI ZILNIC bonul din noua serie de MARI! PREMII GRATUITE N O V il simuiMÂ mmiEMEM %MMEu»iaeriiiii ...................r DF M. Segal Fost asistent la clinicile Prof. Dr. Grossmann şi Dr. Halle din Berlin Boli şi Operaţiuni tie Jas, Gut şi Crechi ELECTROTERAPIE Băi de lumină pt. cap şi gât laşi, Ştefan cel Mare 68 (casele Daniei) Consult 8-10 e. m. şi 3-7 r. m. WZl ITM MO MV 2 filme de r egală valoare cu 12 şi 8 lei intr. Doamna din express Al doilea film Regele Arenei « eu* enter hi ky in tara uriaşilor ş- Jurnalul complectează progr c MZS EM etJVEMM â n d liliacul — înfloreşte cu celebrul jucfaand Tauben care cântă minunat din operile lui Schubert Al doilea film -Misterul unei nopţi Film poliţist cu aventuri uimitoare cu artiştii americani RONALD COLMAN, LORETTA YOUNG şi W. OLAND Complectate: JURNAL SONOR FOX S3* # 3 ş Organdis imprimat Crepe de Chine Picheturi de vara Crepoane Tobraico Cretoane Opal Muslinuri Eponge Drill alb pt haine ofiţereşti n »» I» » 1 Prefectura Judeţului laşi PUBLICAŢIE Nr. 8103 1935 Mai 16 Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că in ziua de 10 Iunie 1935, turele 12, se va ţine In localul Prefecturei de Judeţ, situată în str. Palat laşi, licitaţiune publică cu oferte închise şi sigilate pentru aprovizionarea a 400 m. c. patră spartă valoarea lei 93.600 şi a 2070 m. c. pietriş valoarea lei 358.620 pe şos. Iaşi—Ţuţora Klm. 52 la 65. Licitaţia se va ţine în cont. cu art. 88—110 ind. din Legea Contabiltăţei Publice, Reg. O. C.L. normelor publicate în M. O. No. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele, cari vor lua parte la licitaţie, vor depune pe lângă ofertă şi o garanţie de 5%, din valoarea furniturei oferită, iar oferta se va face numai în conformitate cu cartele de satcni, iari pot fi văzute în fiecare zi de la ora 11—12 a. m, în localul Prefecturii din str.Palat. Prefect, T. ZIPA Târgul de Sf. Petru In timpul de la 29 Iunie până la 12 Iulie 1935 se va ţine la Cernăuţi iarmarocul tradiţional de Sf. Petru cu expoziţii agrioli, industrial, comerciale, de meserii, a uzinelor electrice comunale, industrie casnci, de vânătoare, de pictură, precum şi serbări culturale, artistice, sportive şi distractive. Comercianţii, agricultorii şi meseriaşii vor puea expune şi vinde mărfurile în standuri şi pe mese construite pentru acest scop în Piaţa Grigore Gh Vodă. Vizatori beneficiază de reducere de 50% pe C. F. R. precum şi alte inlesniri. Inormaţiuni la Secretariate General al comitetului Cernăuţi, Primăria Municipiului str. Alba lulia, camera 31. Prudenţa este mama înţelepciune!! Controlaţi-vă sănătatea! Analiza urinei este in mare parte certificatul sănătăţei Dv. Prin analiza urinei medicul vă poate arăta uşor drumul cel mai scurt la perfecta sănătate. Deci înainte de a pleca la băi sau de a începe o cură, faceţi -vă analiza urinei în cele mai perfecte condiţiuni la Farmacia Dr. Beceanu instrucţiuni şi vase speciale ,uterizate la dispoziţie. Cernăuţi gDOCTORUL OVIDIU GORBESCU specialist în Nas, gât şi urechi s’a mutat şi consultă zilnic intre orele 4—7 p. m. Str. I. G. DucaMuzelor 32 DOCTOR A. Socolovschi fost asistent la Spit. Colentina (Bucureşti) Specialist in boli şi operaţiuni de NAS, GÂT şi URECHI Inhalaţie cu ozon (electr.) electroterapie, raze, curente de înaltă frecvență Cons. 81/1—97; 12--2, 4—7 Iași, str. Cuza Vodă 42 OPINIA Certificatele medicale de completenţă în discuţia Asociaţiei generale a medicilor. Propunerile unui medic ieşim D. dr. Gancevici medicul şef al Sanatorului Bârnova, s’a întors din Bucureşti unde a participat la congresul asociaţiei generale ,a medicilor, in calitate de preşedinte al asoc. medicilor ieșeni. Medicii au luat în discuţie în mod special noul cod penal şi anume, capitolele privind practica medicală. Unii dintre vorbitori au protestat în contra sancţiunilor severe pe care le prevede noul cod, la contra medicilor delicvenţi. Certificatele de complezenţă S’a abordat apoi chestiunea certificatelor de complezenă, aşa zisele certificate de rea credinţă. D. dr. Gancevici la acest capitol a cerut înăsprirea pedepsei, in special pentru şefii de instituţiuni. Această propunere, distinsul medic ieşan o motivează prin faptulcă adesea la autorităţi, şi mai ales în faţa autorităţilor militare, certificatele emanate de şefii de spitale sunt puse la indoială. D-sa a citat cazuri de bolnavi, cari au urmat cură sanatorială şi alte tratamente, salvându-şi cu greu viaţa, prezintaţi viaţa comisiunilor medicale cu certificate asupra stării lor, au fot reţiuţi în spitale, cercetaţi, puşi la cacazne pentru ca apoi să se recunoască că sunt bolnavi. In acest timp bolnavii sunt opriţi de la cură, şi in numeroase cazuri li se ivesc complicaţiuni. Atunci când se va şti în că medicul, şef de instituţie, nu se poate expune la gravele sancţiuni din codul penal, boni nu va putea pune la îndoeaă buna credinţă a certificatului.iar bolnavii vor fi scutiţi de tot felul de vexaţiuni. Un post de prim ajutor la I şi La discuţia penalităţilor de care se face posibil medicul când refuză asistenţa medicală la cererea unei autorităţi, d. dr. Gancevici a cerut ca numai autoritatea sanitară să poată dispune în asemenea cazuri. In continuare d-sa a arătat că autorităţile ar trebui să se ocupe şi de situaţia sanitară a oraşelor, sporind asistenţa medicală. D. dr. Gancevici a relevat faptul că în centre mari ca Iaşul nu există un post de prim ajutor şi a arătat necesitatea înfiinţărei unui asemenea post în oraşul nostru şi în alte oraşe populate. In ziua când se vor înfiinţa asemenea posturi, vom fi scutiţi de a mai asista la scena când bolnavii căzuţi în stradă nu au de cine să fie asistaţi. Toate aceste propuneriau fost acceptate de întreaga adunare, formată din 300 medici, precum şi reprezentanţii ministerului sănătăţii. z. dessmond semna cefensia ce mu în prezenţa d-ki Msreuja, director general Mâne Sâmbătă ce împlinesc 10 ani de activitate a asoc. culturale şi sportive c. f. r. „A. D. Xinopol", de sub preşedinţia d-lui inspector Romulus Ciugulesc». Cu acest prilej va avea loc o mare festivitate ceferistă la care şi-a anunţat partciparea şi d. Cezar Mereutză director general c.r. Comitetul de organizare de sub preş. d-lui Dugulescu, a fixat programul festivităţii în felul următor: Sâmbătă 1 Iunie 7.33. Primirea in gara Iaşi a D-lui Director General C. F.R. Cezar Mereuţă şi celorlalţi invitaţii. 7.49—8 30. Ceaiul in sala de recepţie a gliei Iaşi. 8 30—9. Demonstrate pe teren Tenis. 9—10.30. Vizitarea Atelierelor C. F. R. Nicolina. (plecarea din gara Iaşi cu o cursă specială). 11. Te- Deum la Biserica Banu. 13. Masa în sala Căminului Cultural C. F. R. Râpa Galbenă. 17. (precis) Șezătoare Culturală în sala Căminului Cultural C. F. R. Râpa Galbenă. 21. Serata dansantă la sala Căminului Cultural C. F. R. Râpa Galbenă. Teatru de copii la Teatrul Duminică 2 Iunie, ora 4 după amiazi, inchee urile scenei Teatrului Naţional de la roi, vor trosni sub... greutatea uriaşilor artişti—copii între 4 şi 10 ani. Gâgâlicii aceştia au pornit cu curaj şi multa gălăgie să contropească ţinuturile Zeiţe Thalia. Armele cu care banda aceasta veselă vrea să cucerească reduta, sunt dansul şi cântul. Ce arme puternice ! Cine nu ştie că din cele mai vechi timpuri, oamenii au avut o adoraţie, un cult pentru mişcarea ritrică a corpului dansul iar în» timpurile noastre a rămas mai departe pe piedestalul inait al manifestărilor de artă pură. Despre cânt acelaş lucru. Deci plozii au ştiut bine ce aleagă. Aceste delicate făpturi, abia eşite din raza vieţei vegetaţive, vor căuta să interpreteze transpunând fiecare notă muzicală, din operile genialilor Tschaikisch, Kreisler, Schubert, Bigar, Strauss — intr'un gest, intr‘o mişcare, intr'o mădiere, încercând să realizeze minunea,—‘dacă se poate spune,—să ne facă să percepem muz ca cu ochii, privind cina curge Viaţa îa muzică.' Ca şi adierile vântului pentru viaţa vegetalelor, — Educaţia f zică — sub toate formele, ajuta acestor tinere vlăstare ale noastre, la creşterea şi fortificarea fizicului, lor, desăvârşind în acelaş timp împreună cu sora sa — Educaţia morală ,făptura puilor «eşri. Deaceia se cuvine să dăm toată atenţia şi pre prezenţa noastră să încurajăm aceste bune începuturi, făcându-ne astfel una din cele mai primordiale datorii, aceia de a ne interesa de cei ce mâine vor veni să ne ia locul. P. H. DIMITRU Naţional DEJ ALINURI, desene ro., pentru Ungarie de domn au sosit la mag. „FAVORIT". Se vinde cu metrul. noii Wft a mura (Continuarea din pagina l-a) Se înfierbântase ca pe vremuri, când vreunul dintre noi, reuşeam să-l scoatem din calmul obişnuit, cu nepriceperea noastră. — „ Sânteţi magari... Da, magari, deşi şi măgării îşi cunosc limba lor măgărească, numai voi, nu. Am să vă las repetenţi, băiţaş, fiindcă e ruşne să nu vă cunoaşteţi limba maternă... Da, vă las... Şi, cam avea obiceiul să se ţină de cuvânt, cu toate că'l durea in suflet. — „La mine să nu veniţi cu stăruinţi... Eu nu ştiu ce’strastăruinţele *«„ Ştii cartea vo băiţaş, nota zece ! 4M Nu şti ? Mai repeţi odată, băiţaş, ca să ştii... Dar când enervat, se plimba prin clasă, frământându-s o falcă, parcă Tar fi durut şi dictându-ne cu o repeziciune, că stenografi să fi fost şi tot n’am fi putut să-l urmărim. —„Scrie, băieţaş ... Nu te lua după carte ! Ceiace iţi spun eu, nu găseşti în carte şi eu aiasta am să te întreb. Sau la orele ce dictando. —„Băiţaş Pascu, vino încoa ?.. Pune mâna pe carte şi § nf or mat i ie n i x Directunea şcoa e profesionale de fete „Steaua" nvită pe această cale, pe toate absolventele şi fostele eleve, să se întrunească Simboti 1 Iunie in cancelaria şcoalei din str. Anastasie Panu 11. x Bonurile de premii din seria 60-a, se preschimbă zilnic la administraţia ziarului „ Opinia “. x La Omaziul „ştefan cel Mare" sa găsesc disponibile 4000 (patru mii) plăci Eternit, pentru acoperişuri. Doritorii se pot adresa la direcţia gimnaziului. x Dr. Brener specialist, mamos, boli de femei. Cons. 2—8 d. m, în str. Banu. x A fost una nl. parchetului, A. Pischer din str. Adunaţi 37, acuzat de furt la prejudiciul liceului Internat. Parchetul l-a trimis în juedecată. „ Printre candidaţii la alegerile de epitropi ai Spitalului Israelit ieşan, cităm candidatura ca cenzor a d-lui Iosef Landau, proprietarul fabricei de săpun „Carmen Sylva". D. Landau este bine cunoscut ieşenilor ca om de bine şi nu odată a dat dovadă concetăţenilor săi că ştie să ajute şi să servească pe acel ce apelează la el. Suntem siguri de reuşita d-lui Landau—în alegerea ca cenzor, ceia ce va aemna o alegere bine meritată. „ Zilele acestea sa oficiat căsătoria simpaticei d-re Rica Păun funcţionară la Trib. Iaşi secţia I, cu d. M. Stavilei impiegat de mişcare In staţia Nicolina. Urăm tinerei perechi viaţă fericită. x Poliţia a înaintat ieri parchetului dosarul cercetărilor in legătură cu sinuciderea soldației Gh. Avadanei. Până în prezent nu s-au putut stabilii cauzele sinucidere. Dosarul a fost deferit Consiliului de război pentru continuarea cercetărilor. D. Ion Zglobiu preşedintele comitetului şcolar din Vânători, a acţionat pe preotul N. Lupan din acea parohie. Preotul este acuzat ci ar fi distrus hotarul terenului școalei în beneficiul bisericei. — Am să vii, D-le Pro* Nepoata preşedintelui Roosevelt se căsătoreşte cu un modest funcţionar In America a produs senzaţie ştirea despre apropiata căsătorie a d-rei Margaret Christine Roosevelt, nepoata preşedintelui Statelor Unite. Ea se va mărita cu un modest funcţionar comercial, anume Alessandro Pallavicini din Italia. Miss Margaret Roosevelt şi-a făcut studiile la Roma. Acolo s'a îndrăgostit de funcţionarul Pallavicini, un tînăr simpatic, care a retut să-i cucerească inima. Familia n’a pren agreat aceasta aiege . Cum insă Margaret Roosevelt a rămas nenduplecată, părinţii ei şi-au dat în cele din urmă consimţimântul. deschide la pagina—îmi spunea un număr oarecare—și dicteză. In felul acesta, o să ne faci plăcere să te ascultăm dictând, iar pe mine o să mă scutești să-mi mai stric ochii, muncindu-mă să-ţi decifrez hieroglifele. Eu vesel că am scăpat de o grea corvadă, dictam cu patos, iar ei de la fereastră, sublinia prin repeţite sugeri de măsea, frazele ce-i plăceau mai mult, cum sună. — „Păcat, băieţaş, că nu ştii să scrii, precum citeşti ... Câte amintiri nu mi-a răscolit jumătatea aceia de ceas petrecută împreună!.. — „Când n’ai ce face, mai vino pe la mine. fesor.. — „Deşi az*, nu«ţi mai pot da eu ţie cărţi să citeşt*, ca altădată »» Poate o si»mi aduci tu ... — Cu plăcere... — „Şi, o să mai vorbim de când trebuie pus punct, când punct şi r rgulă, când să scrie „Wi" şi când „voiu... Nu se ştie româneşte, O să mai vorbim«. S’a depărtat agale, cu mâna in buzunarul vestei și o uşoară oboseală în toată făptura-i masivă... — Or să mai vorbim D-1« Profesor., Bietul Vasile Cireş , Adrian Pasca ! Ajutaţi biserica din Grumăzeşti . Poate aţi întâlnit pe străzile Iaşului sau prin localuri, vrun moş bătrân cu o condică în mână, rugăndu-vă smerit: „Daţi pentru o sfântăt biserică". Pentru biserica Adormirea Maicii Domnului din Grumăzeşti-Neamţ. Daţi, domnilor! Şi să nu vă închipuiţi că banii merg aiurea. Cu ei se mai adaugă, Intr adevăr, o piatră la zidul bisericii. Biserica din Grumăzeşti s'a început încă de acum trei ani. Se face din piatra ş s'a ajuns cu construcţia aproape de acoperiş. La Grumăzeşti sunt oameni buni, cu frica de Dumnezeu. Păstoriţi de Preotul Th. Danielescu,— un vrednic preot din indemnul căruia s'a început construcţia sfântului ocaş,— ei doresc să vadă terminată Casa Domnului. Acolo stilismul şi sectele religioase n’au pătruns ; lipsea doar biserica, absolut necesară. Nicăeri n’am văzut o atmosferă atât de înţelegătoare intre oameni, ca la Grumiezeşti. Învăţătorul Reimeriţă, împreună cu preotul şi ce taţi învăţători, au pus bazele unui ateneu popular, care activează foarte frumos. Slăriş, ai oamenilor, indrumător’, ilustrează intr'un chip desăvârşit rolul greu de luminători ai satului. Ajutaţi biserica din Crumăzeşti.____________Dîgh.