Opinia, iunie 1935 (Anul 31, nr. 8439-8462)

1935-06-01 / nr. 8439

Băile VATRA DORNEI Altitudine 804 nr. Staţiune cu izvoare radioactive—Secon 1 Iunie- 30 Sept. Băi carbo-gazoase şi feruginoase pentru boli de cord, arterioscleroză, toli nervoase, reu­matism, anemie, Basedow, paraf­dia infantilă. BAI de nomol pentru nevralgii, reumatism muscular, boli de femei, scrofu’oză­tură de băut. Stabiliment de Hydroterapie. Băi de soare. Aer curat. Hotelul Balnear, Traian şi altele de prim ordin cu preţuri modeste. Restaurante, cinematograf, ştrand, tenis, ex­ursi­uni In Iunie şi Septembrie preţuri reduse 50 la sută reducere pe C. F. R. tot timpul anului. Information­ şi prospecte gratuite se obţin de la Comisia Balneo-Climateried şi toate birourile de voiaj. Eioprirea părului prin met­oda nouă. Culori naturale Coafor Demek­s­sor Carol Podrazki STR. LAPUSNEANU CONVIN­GEREM nnnTn'fnjiVîHlTlTiTflljii OHsuimnfil IJT/cnflmllfTnjV (tunimTuntnifirrTinfin!­iTTr S'M FORMMT ifHiitii ii ui1* iitttttttăituo tn^imjtiLiii ulm M * hm i /i I ■ t ^ 1 * u 1 i 1111 TfrmTli iifiii Tnlml mimâili 1(1 u iu mti TnTWnîimri n«?ffnTmfiî miÎHÎmmu că cel mai asortat și e f t­i­n magazin de parfumerie şi vopselărie este numa­­i ..VULPE« din str. Cuza Vodă 1 Proprietar Isac Goldenberg II St. Dep. de van­za­re al Cremei şi săpunului de lăcrăm­oare Dr. Beceanu cu preţuri originale. M&îăssi la 'JPhoenix cu preţurile de 15, 10 şi 8 lei ' Benvenuto Cellini Al doilea film O dramă pe luciul mării cu Claudette Colbert și Ben Lyon Elevi/ O bicicletă nouă, de curse figurează printre noile pre­­mii ale ziarului „OPINIA". DETAŞAŢI ZILNIC bonul din noua serie de MARI! PREMII GRATUITE N O V il simuiMÂ mmiEMEM %MMEu»iaeriiiii ...................r DF­ M. Segal Fost asistent la clinicile Prof. Dr. Grossmann şi Dr. Halle din Berlin Boli şi Operaţiuni tie J­as, Gu­t şi Crechi ELECTROTER­API­E Băi de lumină pt. cap şi gât laşi, Ştefan cel Mare 68 (casele Daniei) Consult 8-10 e. m. şi 3-7 r­. m. W­­Zl ITM MO MV 2 filme de r egală va­loare cu 12 şi 8 lei intr. Doamna din express Al doilea film Regele Arenei « eu* enter hi ky in tara uriaşilor ş- Jurnalul complectează progr c MZS EM etJVEMM â n d liliacul — înfloreşte cu celebrul ju­cfaand Tauben care cântă minunat din operile lui Schubert Al doilea film -Misterul unei nopţi Film poliţist cu aventuri uimitoare cu artiştii americani RONALD COLMAN, LORETTA YOUNG şi W. OLAND Complectate: JURNAL SONOR FOX S3* # 3 ş Organdis imprimat Crepe de Chine Picheturi de vara Crepoane Tobraico Cretoane Opal Muslinuri Eponge Drill alb pt­ haine ofiţereşti n »­­» I» » 1 Prefectura Judeţului laşi PUBLICAŢIE Nr. 8103 1935 Mai 16 Se aduce la cunoştinţa ce­lor interesaţi, că in ziua de 10 Iunie 1935, turele 12, se va ţine In localul Prefecturei de Judeţ, situată în str. Palat laşi, licitaţiune publică cu o­­ferte închise şi sigilate pentru aprovizionarea a 400 m. c. patră spartă valoarea lei 93.600 şi a 2070 m. c. pietriş valoarea lei 358.620 pe şos. Iaşi—Ţuţora Klm. 52 la 65. Licitaţia se va ţine în cont. cu art. 88—110 ind. din Le­gea Contabiltăţei Publice, Reg. O. C.L. normelor publicate în M. O. No. 127 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele, cari vor lua parte la licitaţie, vor de­pune pe lângă ofertă şi o ga­ranţie de 5%, din valoarea furniturei oferită, iar oferta se va face numai în confor­mitate cu cartele de satc­ni, iari pot fi văzute în fiecare zi de la ora 11—12 a. m, în localul Prefecturii din str.Palat. Prefect, T. ZIPA Târgul de Sf. Petru In timpul de la 29 Iunie până la 12 Iulie 1935 se va ţine la Cernăuţi iarmarocul tradiţio­­­nal de Sf. Petru cu expoziţii agr­ioli, industria­l, comer­ciale, de meserii, a uzinelor electrice comunale, industrie casn­ci, de vânătoare, de pic­tură, precum şi serbări cultu­rale, artistice, sportive şi dis­tractive. Comercianţii, agricultorii şi meseriaşii vor pu­ea expune şi vinde mărfurile în standuri şi pe mese construite pentru acest scop în Piaţa Grigore Gh Vodă. Viz­­ator­i benefi­­ciază de reducere de 50% pe C. F. R. precum şi al­te in­lesniri. In­orma­ţi­uni la Secretariate General al comitetului Cernă­uţi, Primăria Municipiului str. Alba lulia, camera 31. Prudenţa este mama înţelepciune!! Controlaţi-vă sănătatea! Analiza urinei este in mare parte certificatul sănătăţei Dv. Prin analiza urinei medicul vă poate arăta uşor drumul cel mai scurt la perfecta sănătate. Deci înainte de a pleca la băi sau de a începe o cură, face­­ţi -vă analiza urinei în cele mai perfecte condiţiuni la Farmacia Dr. Beceanu instrucţiuni şi vase speciale ,uteri­zate la dispoziţie. Cernăuţi gDOCTORUL OVIDIU GORBESCU specialist în Nas, gât şi urechi s’a mutat şi consultă zilnic intre orele 4—7 p. m. Str. I. G. Duca­­Muzelor­­ 32 DOCTOR A. Socolovschi fost asistent la Spit. Colen­­tina (Bucureşti) Specialist in boli şi operaţiuni de NAS, GÂT şi URECHI Inhalaţie cu ozon (electr.) electroterapie, raze, curente de înaltă frecvență Cons. 81/1—97­; 12--2, 4—7 Iași, str. Cuza Vodă 42 O­PINIA Certificatele medicale de completenţă în discuţia Asociaţiei generale a medicilor. Propunerile unui medic ieşim D. dr. Gancevici medicul şef al Sanatorului Bârnova, s’a întors din Bucureşti unde a participat la congresul aso­ciaţiei generale ,a medicilor, in calitate de preşedinte al asoc. medicilor ieșeni. Medicii au luat în discuţie în mod special noul cod penal şi anume, capitolele privind practica medicală. Unii dintre vorbitori au protestat în contra sancţiuni­­lor severe pe care le prevede noul cod, la contra medicilor delicvenţi. Certificatele de comple­zenţă S’a abordat apoi chestiunea certificatelor de complezen­ă, aşa zisele certificate de rea credinţă. D. dr. Gancevici la acest capitol a cerut înăsprirea pe­depsei, in special pentru şefii de instituţiuni. Această propunere, distin­­sul medic ieşan o motivează prin faptul­­că adesea la au­torităţi, şi mai ales în faţa au­­torităţilor militare, certifica­tele emanate de şefii de spi­tale sunt puse la indoială. D-sa a citat cazuri de bol­navi, cari au urmat cură sa­­natorială şi alte tratamente, salvându-şi cu greu viaţa, pre­­zintaţi v­iaţa comisiunilor me­dicale cu certificate asupra stării lor, au fo­t reţ­iuţi în spitale, cercetaţi, puşi la ca­cazne pentru ca apoi să se recunoască că sunt bolnavi. In acest timp bolnavii sunt opriţi de la cură, şi in nume­­roase cazuri li se ivesc com­­plicaţiuni. Atunci când se va şti în­­ că medicul, şef de instituţie, nu se poate expune la gra­vele sancţiuni din codul pe­nal, b­­oni nu va putea pune la în­doeaă buna credinţă a certificatului.iar bolnavii vor fi scutiţi de tot felul de vexa­ţiuni. Un post de prim ajutor la I şi La discuţia penalităţilor de care se face posibil medicul când refuză asistenţa medi­cală la cererea unei autori­­tăţi, d. dr. Gancevici a cerut ca numai autoritatea sanitară să poată dispune în asemenea cazuri. In continuare d-sa a ară­­tat că autorităţile ar trebui să se ocupe şi de situaţia sanitară a oraşelor, sporind a­­sistenţa medicală. D. dr. Gancevici a relevat faptul că în centre mari ca Iaşul nu există un post de prim ajutor şi a arătat nece­sitatea înfiinţărei unui aseme­nea post în oraşul nostru şi în alte oraşe populate. In ziua când se vor înfiinţa asemenea posturi, vom fi scu­tiţi de a mai asista la scena când bolnavii căzuţi în stradă nu au de cine să fie asistaţi. Toate aceste propuneri­­au fost acceptate de întreaga a­­dunare, formată din 300 me­dici, precum şi reprezentanţii ministerului sănătăţii. z. dessmond semna cefensia ce mu în prezenţa d-ki Msreuja, di­rector general Mâne Sâmbătă ce împli­nesc 10 ani de activitate a asoc. culturale şi sportive c. f. r. „A. D. Xinopol", de sub preşedinţia d-lui in­spec­­tor Romulus Ciugulesc». Cu acest prilej va avea loc o mare festivitate ceferistă la care şi-a anunţat part­ciparea şi d. Cezar Mereutză director general c.­­­r. Comitetul de organizare de sub preş. d-lui D­ugulescu, a fixat programul festivităţii în felul următor: Sâmbătă 1 Iunie 7.33. Primirea in gara Iaşi a D-lui Director General C. F.R. Cezar Mereuţă şi celorlalţi invitaţii. 7.49—8 30. Ceaiul in sala de recepţie a gliei Iaşi. 8 30—9. Demonstrat­e pe te­ren Tenis. 9—10.30. Vizitarea Ateliere­lor C. F. R. Ni­colina. (plecarea din gara Iaşi cu o cursă specială). 11. Te- Deum la Biserica Banu. 13. Masa în sala Căminului Cultural C. F. R. Râpa Galbenă. 17. (precis) Șezătoare Cultu­rală în sala Căminului Cultural C. F. R. Râpa Galbenă. 21. Serata dansantă la sala Căminului Cultural C. F. R. Râpa Galbenă. Teatru de copii la Teatrul Duminică 2 Iunie, ora 4 după amiazi, inchee urile sce­nei Teatrului Naţional de la r­oi, vor trosni sub... greutatea uriaşilor artişti­—copii între 4 şi 10 ani. Gâgâlicii aceştia au pornit cu curaj şi multa gălăgie să contropească ţinuturile Zeiţe Thalia. Armele cu care banda a­­ceasta veselă vrea să cuce­rească reduta, sunt dansul şi cântul. Ce arme puternice ! Cine nu ştie că din cele mai vechi timpuri, oamenii au a­­vut o adoraţie, un cult pen­tru mişcarea ritrică a corpulu­i dansul iar în» timpurile noastre a rămas mai departe pe piedestalul inait al mani­festărilor de artă pură. Despre cânt acelaş lucru. Deci plozii au ştiut bine ce aleagă. Acest­e delicate făpturi, abia eşite din raza vieţei vegetaţi­­ve, vor căuta să interpreteze transpunând fiecare notă mu­zicală, din operile genialilor Tschaik­isch­, Kreisler, Schu­bert, Bi­gar, Strauss — intr'un gest, intr‘o mişcare, intr'o mă­diere, încercând să realizeze minunea,—‘dacă se poate spu­ne,—să ne facă să percepem muz ca cu ochii, privind ci­na curge Viaţa îa muzică.' Ca şi adierile vântului pen­tru viaţa vegetalelor, — Edu­caţia f zică — sub toate for­mele, ajuta acestor tinere vlăs­tare ale noastre, la creşterea şi fortificarea fizicului, lor, desăvârşind în acelaş tim­p împreună cu sora sa — Edu­caţia morală ,făptura puilor «eş­ri. Deaceia se cuvine să dăm toată atenţia şi pr­e prezenţa noastră să încurajăm aceste bune începuturi, făcându-ne astfel una din cele mai pri­mordiale datorii, aceia de a ne interesa de cei ce mâine vor veni să ne ia locul. P. H. DIMITR­U Naţional ­ DEJ ALIN­URI, desene ro., pentru Ungarie de domn au sosit la mag. „FAVORIT". Se vinde cu metrul. noii Wft a m­ura (Continuarea din pagina l-a) Se înfierbântase ca pe vre­muri, când vre­unul dintre noi, reuşeam să-l scoatem din calmul obişnuit, cu neprice­perea noastră. — „ Sânteţi magari... Da, magari, deşi şi măgării îşi cu­nosc limba lor măgărească, numai voi, nu. Am să vă las repetenţi, băiţaş, fiindcă e ru­­ş­ne să nu vă cunoaşteţi lim­ba maternă... Da, vă las... Şi, cam avea obi­ceiul să se ţină de cuvânt, cu toate că'l durea in suflet. — „La mine să nu veniţi cu stăruinţi... Eu nu ştiu ce’s­tra­stăruinţele *«„ Ştii carte­a vo băiţaş, nota zece ! 4M Nu şt­i ? Mai repeţi odată, băiţaş, ca să ştii... Dar când enervat, se plim­ba prin clasă, frământându-s o falcă, parcă Tar fi durut şi dictându-ne cu o repeziciune, că stenografi să fi fost şi tot n’am fi putut să-l urmărim. —„Scrie, băieţaş ... Nu te lua după carte ! Ceiace iţi spun eu, nu găseşti în carte şi eu aiasta am să te întreb. Sau la orele ce dictando. —„Băiţaş Pascu, vino în­­coa ?.. Pune mâna pe carte şi § nf or mat i ie n i x Directunea şcoa e pro­fesionale de fete „Steaua" nvită pe această cale, pe toate absolventele şi fostele eleve, să se întrunească Sim­­boti 1 Iunie in cancelaria şcoalei din str. Anastasie­ Panu 11. x Bonurile de premii din seria 60-a, se pre­schimbă zilnic la admi­nistraţia ziarului „ Opinia “. x La O­­maziul „ştefan cel Mare" sa găsesc disponi­bile 4000 (patru mii) plăci Eternit, pentru acoperişuri. Doritorii se pot adresa la di­­recţia gimnaziului. x Dr. Brener specialist, mamos, boli de femei. Cons. 2—8 d. m, în str. Banu. x A fost una nl.­­ par­chetu­lui, A. Pischer din str. Adu­­naţi 37, acuzat de furt la prejudiciul liceului Internat. Parchetul l-a trimis în ju­­edecată. „ Printre candidaţii la alegerile de epitropi ai Spi­talului Israelit ieşan, cităm candidatura ca cenzor a d-lui Iosef Landau, proprietarul fa­br­i­cei de săpun „Carmen Sylva". D. Landau este bine cunos­­cut ieşenilor ca om de bine şi nu odată a dat dovadă concetăţenilor săi că ştie să ajute şi să servească pe acel ce apelează la el. Suntem siguri de reuşita d-lui Landau—în alegerea ca cenzor, ceia ce va a­emna o alegere bine meritată. „ Zilele acestea sa oficiat căsătoria simpaticei d-re Rica Păun funcţionară la Trib. Iaşi secţia I, cu d. M. Stavilei­ impiegat de mişcare In staţia Nicolina. Urăm tinerei perechi viaţă fericită. x Poliţia a înaintat ieri par­­chetului dosarul cercetărilor in legătură cu sinuciderea sol­dați­ei Gh. Avadanei. Până în prezent nu s-au pu­­tut stabilii cauzele sinucidere­. Dosarul a fost deferit Con­siliului de război pentru con­tinuarea cercetărilor.­­ D. Ion Zglobiu preşed­in­tele comitetului şcolar din Vânători, a acţionat pe preo­tul N. Lupan din acea pa­­rohie. Preotul este acuzat ci ar fi distrus hotarul terenului școalei în beneficiul bisericei. — Am să v­ii, D-le Pro* Nepoata preşedintelui Roosevelt se căsătoreşte cu un modest funcţionar In America a produs sen­zaţie ştirea despre apropiata căsătorie a d-rei Margaret Christine Roosevelt, nepoata preşedintelui Statelor­­ Unite. Ea se va mărita cu un mo­dest funcţionar comercial, a­­nu­m­e Alessandro Pallavicini din Italia. Miss Margaret Roosevelt şi-a făcut studiile la Roma. Acolo s'a îndrăgostit de func­ţionarul Pallavicini, un tînăr simpatic, care a ret­u­t să-i cucerească inima. Familia n’a pren agre­at a­­ceasta aiege . Cum insă Mar­garet Roosevelt a rămas ne­­nduplecată, părinţii ei şi-au dat în cele din urmă consim­­ţimântul. deschide la pagina—îmi spu­nea un număr oarecare—și dicte­ză. In felul acesta, o să ne faci plăcere să te ascultăm dictând, iar pe mine o să mă scutești să-mi mai stric o­­chii, muncindu-mă să-ţi de­­cifrez hieroglifele. Eu vesel că am scăpat de o grea corvadă, dictam cu patos, iar ei de la fereastră, sublinia prin repeţite sugeri de măsea, frazele ce-i plă­ceau mai mult, cum sună. —­ „Păcat, băieţaş, că nu ştii să scrii, precum citeşti ... Câte amintiri nu mi-a răs­colit jumătatea aceia de ceas petrecută împreună!.. — „Când n’ai ce face, mai vino pe la mine. fesor.. — „Deşi az*, nu«ţi mai pot da eu ţie cărţi să citeşt*, ca altădată »» Poate o si»mi aduci tu ... — Cu plăcere... — „Şi, o să mai vorbim de când trebuie pus punct, când punct şi r rgulă, când să scrie „Wi" şi când „voiu... Nu se ştie româneşte, O să mai vorbim«. S’a depărtat agale, cu mâ­na in buzunarul vestei și o uşoară oboseală în toată făp­­tura-i masivă... — Or să mai vorbim D-1« Profesor., Bietul Vasile Cireş , Adrian Pasca ! Ajutaţi biserica din Grumăzeşti . Poate aţi întâlnit pe stră­zile Iaşului sau prin localuri, vr­un moş bătrân cu o con­dică­­ în mână, rugăndu-vă smerit: „Daţi pentru o sfântăt biserică". Pentru biserica A­­dormirea Maicii Domnului din Grumăzeşti-Neamţ. Daţi, domnilor! Şi să nu vă închipuiţi că banii merg aiurea. Cu ei se mai adaugă, Intr adevăr, o piatră la zidul bisericii. Biserica din Grumăzeşti s'a început încă de acum trei ani. Se face din piatra ş s'a ajuns cu construcţia aproape de acoperiş. La Grumăzeşti sunt oa­meni buni, cu frica de Dum­­nezeu. Păstoriţi de Preotul Th. Danielescu,— un vrednic preot din indemnul căruia s'a început construcţia sfântului ocaş,— ei doresc să vadă terminată Casa Domnului. A­­colo stilismul şi sectele reli­gioase n’au pătruns ; lipsea doar biserica, absolut nece­sară. Nicăeri n’am văzut o at­mosferă atât de înţelegătoare intre oameni, ca la Grumie­zeşti. Învăţătorul Reimeriţă, îm­preună cu preotul şi ce ta­ţi învăţători, au pus bazel­e unui ateneu popular, care activea­­ză foarte frumos. Slări­ş, ai oamenilor, indru­­mător’, ilustrează intr'un chip desăvârşit rolul greu de lu­minători ai satului. Ajutaţi biserica din Cru­­măzeşti.____________Dîgh.

Next