Opinia, iunie 1935 (Anul 31, nr. 8439-8462)
1935-06-11 / nr. 8445
•«A V ,i**Yf** 6 «’V % *vr« ? «Mierii'■««■i «\ ***’■ ' V\ PA0o»,8te.4_ Bărbaţii Neputincioşi (Impotenţi) Slăbii de vârstă, exces, sau boală la orice vârstă se vindecă repede prin ungere ca „Buswegen* fără pilule. Uiltima cucerire a ştiinţei medicae. Recomandat bolnavilor de medici specialişi cu renume mondial în felul următor: Opinie medicală. Sunt fericit că in preparatul „Buwegen“ pentru întărire sexuală, am găsit un mijloc natural şi nevătămător penru vindecarea impotenţei masculine ; graţie proprietăţii sale de a simula pe cale naturală alimentarea cu sânge a glandelor sexuale, „Buwegen“ restaurează activitatea stereotorie, de care atârnă sănătatea şi buna dispoziţe a oricui om. Preparatul „Buweg en" nu aduce nici un fel de vătămare spre deosebire de medicamentele ingerat bucal (luate prin gură), care pot da foc la vătămări de stomac, inimă, rinichi. Experienţa mi-a dovedit că preparatul „Buwegen“ este efcace şi complect nevătămător. (ss) Prof. Dr. G. Lucia, medic şef specialist la afecţiuni sexuale, Berlin. Cereţi la farmacii şi drognerii numai „Buwegen" refuzând alte preparate recomandate de interesaţi. Lei 380 flaconul original Literatura lămuritoare trimite sub discrețiune contra mărci pentru răspuns. Reprezentanța „Buwegen* str. Vincentiu Babas 2, București-Vi. ANUNŢ Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în anul şcolar 1935—1936 va funcţiona la Seminaru Pedagogic Universitar clasa I. Examenul de admitere în clasa I se ţine între 21—24 Iunie a. c. Înscrierile se fac între 15 —20 iunie a. c. Aparate şi borcane originale Weck Fraţii Hirschensolm STR. ŞTEFAN CEL MARE No. 2 Feriţi-vă de imitation] ii m SUPRIMĂ m/UEDCM Dr. M. Segai Fost asistent la clinicile Prof. Dr. Grossmann şi Dr. Halle din Berlin Moli şi Operaţiuni de Jos, Gât şi L redji ELECTROTERAPIE Băi de lumină pt. cap şi gât laşi, Ştefan cel Mare 68 (casele Daniel) Consult 8-10 r. tr. şi 3-7 r. tit. PHILIPS Tip. 638 Aparat „Super*Inductance“ cu 6 lămpi pt. curent alternativ, construit după principii cu totul noul Acord micro-index. Scala uşor înlocuibilă, etaionată, prevăzută cu numele staţiunilor. Recepţionează posturile străine fără antenă şi pământ. Redare excelentă. Execuţie superioară distinsă. Singurul depozit pentru Iaşi RADIO MERCUR Str. Lăpuşneanu No. 49 MAGAZINUL orMu Bon Marche' DAMSKER & LEIBOVICI Str. Ştefan cel Mare No. 11 Primind tm mare transport In noutăţi de vară, le-a pus In vânzare eu Preturile cele mai reduse ■a evPRIETENII MARII Petrecefi-vă vacanta ta Eforia-Teki O d i tonă şi sănătate Preţuri foarte reduse Condiţiuni speciale dela 15-30 Iunie. & înscrieţi-vă din vreme la MGENTIM WMGOJVS-MTS COOK laşi Piaţa Unirei 1 30 IUNIE şi 4 AUGUST 1935 Două voaluri extraordinare, cu ziarul „Ozernewitzer Allgemeine Zeitung“: Karlsbad, Franzensbad, Marienbad, P I s t y a n, IoachimsthallEl 2950 TUR-RETUR ură complecta, foarte eftină Devize la cursul oficial al Băii Naţionale Information şi înscrieri la CIDRĂRIM S. DERITZ I IAŞI, Str. Lăpuşneanu No. 28 1 Viaţa plină de sănătate şi vigoare prin minsterie DR BEGEflWU Depozit: FARMACIA Dr. BECEANUU Piaţa Halei Cu Lei 2.80 numărul SANDALE ROMANE I ai 09ft PANTOFI LGI CLII perfoRAŢI găsiţi la magazinele TEGRA Str. Cuza Vodă 69 şi str. Alexandri 1 Mare asortiment in pantofi de vară cu cele mai eftine preţuri OPTNIA Slana imnului s mare (Continuare din pagina la asemene şi la viile dela mici înălţimi le-a degerat lăstarii şi rodul cu perderi 40 —50 la sută; frigul sa prelungit şi in decada a doua din Maiu, fiind această decadă cu grad zilnic mai rece ca normal; abia in decada a tiea au revenit zilele de vară, cu câte 25 grade zilnic, au început curenţii de Sud şi temperatura s-a rădicat repede, mijlocia decadică de 19,4 grade fiind cu 2,6 grade mai rădicată ca normala aa. Pipea in Maiu a fost puţină, numai 42,2 litri pe metru pătrat, faţă cu valoarea normală de 64,3 litri, cu un deficit de 34 la sută in raport cu normala. Strălucirea solară de 271,8 ore a fost mai mare ca normală, care e de 221,2 ore în Mau. Sub influenţa acestor condiţiuni climatice din primăvară şi cele din iarna trecută care a fost goală de zăpadă şi cu geruri simţitoare, iată care e starea agricolă şi perspectiva producţiunei ce aşteptăm. Orâul de toamnă a fost atins în parte de gerurile din iarnă, dar cu nci perderi de 10—12 la sută în primăvară, deşi întârziat, dar a vegetat bine ajutat de căldura şi ploile din Aprilie, răcelile din Main i-au oprit desvoltarea şi ploae a avut puţină, încât are o creşte mijlocie; înspicarea şi înflorirea este în avansare cu vreo 5 zile, iar ploile din această perioadă vor ajuta la creşterea bobului, încât se prevede o producte mijlocie sau uşor superioară, dar bobul va fi de calitate excelentă, mai ales dacă va avea multă lumină solară, in zilele după înflorire, cum se prevede. Grâul de primăvară e ntârziat de răcelele din Maiu, pioaea ce a căzut in aceste zile îi va ajuta mult şi se speră o producţie bună apropiată de a grâului de toamnă. Oarzile şi presele deşi puse de timpuriu dar răceala din Mau şi puţină apă , din ploaie ce au primit, ie-a întârziat in dezvoltare şi numai ceva ploi mai abundente, dacă vor fi in aceste prime zile dn Iunie, vor putea să le ajute la o mai bunădes voi tare , să dea o producţie mijlocie. Porumbul de şi sămănat in unele părţi foarte de timpuriu, dar răcelile şi brumele au ia şi dela începutul lu Mai oprit desvoltarea, . . T. degerat frunzele când alte frunze din nou după brume; cel samanat după 15 Aprilie este mai bine desvoltat; ploile din aceste zile îi vor da vigoare mult şi acum este în plină praşilă. Miile au suferit de brume şi îngheţ, cele de pe locul malte cu puţine perderi, aproximativ până la 5 la sută, iar cele din locuri joase chiar multe perderi de 40—50 la sută. Acum se prezintă in condiţiuni bune; timpul relativ secetos a făcut să nu aibă nevoe de multe stropiri cu sulistul de cupru, ba încă unii podgoreni abea zilele din urmă au făcut primele stropiri. înfloritul vior credem că va fi la epoca normală—15 iunie—timpul cald şi cu soare probabil se va menţine. Pomii roditori se prezintă bice, dar au fost întârziaţi la inflorire din cauza răcelelor din Dec. I şi li a lui Maiu , fructele se arată a fi abundinte, tonetele şi păşunile sun cam slabe din cauza răcelelor din Maiu şi a cantităţii de ploae ce a fot puţină. In rezumat aspectul agricol al acestui an se prezintă pină acum, să zicem, mulţumitor, producţia va fi mijlocie, iar calitatea va fi buni. Iași 8 Maiu, 1935» I. TTU Meteorologist-atshrpl Rubrica cinematografică Cinematograful „TRIANON" prezintă cu începere de azi, un filn de mare valoare. „Re*fugiul"—aşa se numeşte filmul—ne arată o dragoste care se deslănţuie neştiutoare, provocând la'nceput moarte şi abia intr'un târziu, după suferinţe chinuitoare, fericirea. O regăsim pe Sylvia Sidney, într-un rol de micuţă indiană, care nu are de unde să cunoască şi mai ales de unde să Înţeleagă rafinamentul oamenilor cari nu sunt de aceiaşi rasă cu ea. In ceelalte roluri apare Gene Roymond şi Rose Barsmy. La „SIDOLI“ se reprezintă .Oameni în alt“, o operă de profundă umanitate, care preamăreşte viaţa plină de străduinţe şi sacrificii a medicilor. Filmul ne mai redă viaţa de uzină a unui mare spital, cu sute de paturi, la care pacientul devine un cumăr, sau cel mult un caz, şi, vom vedea cum un doctor nu poate fi întotdeauna un apostol, ci doar un simplu profesionist. In rolurile prime apar „aşii" ecranului american: Clark Gabie şi Mima Lay. La mF oxy“ se reprezintă deasemenea două filme excepţionale. E voba de „Povestirile din pădurea vienezâm, o splendidă realizare germană cu Magda Schneider , precum şi a Flirt“, una din ceie mai reuşie producţii ale ecranului american, in care Ramon Novarro şi Madge Evans, au creaţii demne de toată lauda. V. G. Societar de Onoare!.. (Continuarea din pagina i-a) au ajuns Societari de onoare ai Comediei Franceze, iar peste “capul tuturor, s'a înălţat şi un roman, la acest rang desăvârşit, in casa lui Mellere, neuitatul nostru De M«*. Dar la nol, ca să nu vorbim prea de demult, Grigore Manolescu, Aristifa Romanescu, Hasnaş, Ion Petrescu şi Petre Liciu, mare e Petre Liciu, n’au putut ajunge Societari de Onoare. De ce ?„ Pentru că s'a socotit că n'au atins încă maturitatea perfecţiunea, eternitatea, în creaţiile lor, cu tot formidabilul talent ce-l posedau. Dintre cei plecaţi in lumea veţii cu ei, doar Aristidi Demetriad a fost încununat Societar de Onoare. Dar ce fiori de Artă pură, Clasică, iţi lăsa, când spunea în versuri, tiradele nefericitului Ovidiu, pe ale lui Zefir, din Trandafirii Roşii, saţe pe aie lui Vlaicu Vodă ? Ce neîntrecut Hamlet a creat ei, mai mare decât toţi predecesorii lu’. Români şi străini, chiar, şi ce minunat Tokeramo a clădit, Demetriad, in Tai-Fun ?.. . ci Toneanu nici Leonescu, nici Soreanu, Livescu sau Maria Giurgea, n’au ajuns Scretari de Onoare. Azi, doar Maestrul Nottaria, deci cât o întreagă Universitate, şi subtil, până la rafinament, Ion Brezeanu, marele şi neîntrecutul comedian, Paul Gusty, neobositul Direct«» de seră şi născocitor de talente şi Maria Piloţi, cea mai instruită artista ce o avem, tragediană şi comediană de mire rasă, doar ei s’au ridica , după mulţi ani de sacrificii, devotament şi creaţii nemuritoare, până la Societariatul de Onoare. Et pour cause freie Ar fi avut şi Teatrul de la Iaşi, câţi* vs Societari de Onoare. li revăd, paricăt de vreme ce ei mi-au legănat copilăria, cu cei dintâi fiori ai Artei, şi în ciuda vremurilor au rămas cei mai mari actori Moldoveni: Penel, Cârje şi Aglaia Pruteanu. Aceştia ar fi trebui să fie Societarii de Onoare, cu care aves capitală a României Mari, să se mândrească, şi in fruntea lor Agatha Bârsescu, una din ceie mai mari tragediene, ale Iune’. Dragii mei prieteni, Costică Ramadan şi Miluţă Gheorghiu, iertaţi bătrânului vostru camarad, subscriitorul acestor rânduri, neinregmentat in Teatrul vostru drag, şi deci, nebănuit că vor vâna locurile, pe cari cu cinste şi talent, le deţineţi, iertaţi-i că v'a purtat, cu o retrospectivă plimbare, prin galeria celor mai unşi cu harul divin ai Artei şi ascultaţi-i cu sfat. Teatrul Naţional n'are nevoe, şi nu trebue să facă afişe mincinoase; nu trebue să diferenţieze pe actori cu litere de Icurile mărimi, nu trebue să puie clişee schimonosite, prost executate pe linoleum, cum a făcut toată stagiunea, şi nu trebue să anunţe persoane mai multe decât joacă in piesă. Ce deosebire mai este atunci intre prima scenă naţională, şi intre trupa de reviste a lui Tănase, care anunţă 60 de balerine, şi ele nu sunt decât 20, o mie de costume confecţionate la Paquin, la Paris, pe când ele sunt toate, abia o sută, cusute şi transormate din vehituri, n atelierele Fioriche Scârţan, ce deosebire mai poate fi intre un asemenea arş incărcat şi trucat, şi afişul trupelor de operetă dubioasă, a lui Nicu Ribega, Stănescu-Cerna, Pizoue-Kanner et Tuliqiantî. Pe voi, artişti ai Teatrului Naţional, cei mai iubiţi de publicul atât de pretenţios al Iaşului, nu vă poate ridica nici afişul, prost redactat, cu înflorituri şi caricaturi nereuşite, nici incompetenţa, stuperierea unui impresar improvizat, nici titulaturi ce au reposedaţi, şi distanţieri de ceilalţi camarazi. Talentul vostru, humorul, vioiciunea şi simpatia ce o degajaţi pe scenă, vă impuna celui mai scrupulos spectator, şi numai el vă îmbrăţişează, discret se bucuri, sa recură o lacrimă şi din toată inima vă aruncă fior , exuberant ca un copil; și el, spectatorul, numai el, vă consacră definitiv, și poate mai târrziu, vă ridică la cea mai înaltă treaptă de Societari de Onoare. Bo Iescu Oardă Botes. Tot chestia postului de Radio- Difuziune Enuziasmul cu care s'a primit ideea transferărei la Îs şi a potului de radio-emisiune de la Bod-Braşov este ntr'o creştere tot mai mare. Ceea ce nu vor să înţeleagă unii „deştepţi" din Iaşi, înţeleg foarte bine toţi învăţătorii şi preoţii din Moldova, precum şi toţi sătenii diferitelor cătune de la Botoşani şi pina la Tecuci. O nouă serie de memorii am primit în săptămâna trecută, pe cari le expediem azi Societăţei de Radio* O fuziune. Ele sânt trimese de către următoaree comune şi Site din Moldova: 1. Comuna Schmenî, jud. Tutova, 2. Com. Golâeşti jud. Iaşi, 3. Com. Plopeni sec. Bottoşati, 4. Saul Dorobanţ, com. Aronetno jud. Iaşi, 5. Com. Văleni jud. Roman, 6. Com. Porceştijud. Roman, 7. Com. Burneveşti jud. Roman, 6. Zăpodeni jud. Vaslui, 9. Broşteni jud. Roman, 10. Ştefăneni judeţul Botoşani, 11. Satul Larga, Corn. Movilen, jud. laşi, 12. Elisabet Doamna, jud. Roman, 13. Corn. Fe. deşt, jud. Tutova, 14. Slobozia, corn Fântânei, jud. botoşani, 19. Bârzeşt jud. Vaslui. Mulţi din alcătuitorii acestor memorii argumentează intr'un spirit de superioară inţelegere şi arată în cuvinte simple rostul important pe care l-ar avea postul de radio-emisiune in Iaş!. Noi nu vom polemiza pe această chestie cu nimeni (nici cu cei cari vor diversiuni, nici cu cei speriaţi de locurile pe care nu le merită) , asta nu-i o problemă care să se piardă in argumente prosteşti. Ea e un produs al momentului : ori o câştigăm noi ori o câştigă alţii, fi asta după că interes va pune oficialitate in rezolvirea ei. De aceea fără vorbă multă atragem atenţia d*lui Prmar că Societatea de Radiodifuziune stă la tocmeală acuma; printr'o adresă, primită de curând, ne întreabă ce sumă putem da noi pentru instalaţii. Cel mai cuminte lucru ar fi insă ca d. Primar personal, să stea de vorbă cu preşedintele Societăţei şi să ia asupra comunei întreaga instalare (care nu este prea costisitoare), iar caz când comuna dă locul« curentul electric și face și instalarea ea are dreptul la o suprataxă, care pentru fiecare radioion st e neinserv nită, dar pentru comună poate fi chiar un isvor de venituri. Dr. Gr. T. Popa Romane sonore Romanele sonore sânt ultra» noutate americană, lată despre ce este vorba: Romanele de senzaţie sint imprimate pe plăci şi în Ic® de a fi cetite, sânt ascultate la gramofon. La New York s'a format şi o bibliotecă di cărţi sonore. Intr'o cab'nî, aşezat comod într'un fotoliu, auzi la gramofon conţinutul romanuri. Dacă pierzi răbdarea, opreşti aparatul şi continui in altă zi. Biblioteca a «»pătat in scurt timp numeroşi abonaţi. Astfel americanii au mecanizat pisă şi cetitul !________________ O societate pentru combaterea venerismului In ziua de 15 iunie, oraliim, urmând a se pune bazele Societăţei de Dermatologie şi Sibiligrafie n Iaşi. Domnii medici din localitate ca şi din alte localităţi ale regiunei Moldovei, Basarabiei şi Bcovinei care practică această specialitate, sunt invitaţi a sa prezenta sau a-şi trimite adeziunile la Direcţia Clinicei Dermato-Sifiligrafice din Iaşi (Spitalul Sf. Spiridon). Chirurgicală Doctor TZMICU Clinica din Sanatoriul Iaşi str. Carol 20 este în permanenţă pregătită pentru chirurgia de urgenţă. Salvarea la dispoziţie Pentru preoţi, învăţători şi toţi funcţionarii publici reduceri speciale Telefon No. 248