Opinia, iunie 1935 (Anul 31, nr. 8439-8462)

1935-06-11 / nr. 8445

•«A V ,i**Yf** 6 «’V % *vr« ? «Mierii'■««■i «\ ***’■ ' V\ P­­A0o»,8te.4_ Bărbaţii Neputincioşi (Impotenţi) Slăb­ii de vârstă, exces, sau boală la orice vârstă se vin­decă repede prin ungere ca „Buswegen* fără pilule. Uil­tima cucerire a ştiinţei medica­e. Recomandat bol­navilor de medici specialiş­i cu renume mondial în felul următor: Opinie medicală. Sunt fericit că in preparatul „Buwegen“ pentr­u întărire sexuală, am găsit un mijloc natural şi nevătămător pen­ru vindecarea impotenţei mascu­line ; graţie proprietăţii sale de a si­mula pe cale naturală alimentarea cu sânge a glan­delor sexuale, „Buwegen“­­ restaurează activitatea stereo­torie, de care atârnă sănătatea şi buna dispoziţ­e a oricui om. Preparatul „Buweg en" nu a­­duce nici un fel de vătămare spre deosebire de medicamen­tele ingerat bucal (luate prin gură), care pot da foc la vătă­­mări de stomac, inimă, rinichi. Experienţa mi-a dovedit că preparatul „Buwegen“ este efcace şi complect nevătă­­mător. (ss) Prof. Dr. G. Lucia, medic şef specialist la afecţi­uni sexuale, Berlin. Cereţi la farmacii şi drognerii numai „Buwegen" refuzând alte preparate recomandate de in­teresaţi. Lei 380 flaconul ori­ginal Literatura lămuritoare trimite sub discrețiune contra mărci pentru răspuns. Repre­­zentanța „Buwegen* str. Vin­centiu Babas 2, București-Vi. ANUNŢ Se aduce la cunoştinţa ce­lor interesaţi că în anul şcolar 1935—1936 va funcţiona la Seminar­u Pedagogic Univer­sitar clasa I. Examenul de admitere în clasa I se ţine între 21—24 Iunie a. c. Înscrierile se fac între 15 —20 iunie a. c. Ap­arate şi bor­cane originale Weck Fraţii Hirschensolm STR. ŞTEFAN CEL MARE No. 2 Feriţi-vă de imitation] ii m SUPRIMĂ m/UEDCM Dr. M. Segai Fost asistent la clinicile Prof. Dr. Grossm­ann şi Dr. Halle din Berlin Moli şi Operaţiuni de J­os, Gât şi L­ red­ji ELECTROTERAPIE Băi de lumină pt. cap şi gât laşi, Ştefan cel Mare 68 (casele Daniel) Consult 8-10 r. tr. şi 3-7 r. tit. PHILIPS Tip. 638 Aparat „Super*Inductance“ cu 6 lămpi pt. curent alterna­tiv, construit după principii cu totul noul Acord micro-index. Scala uşor înlocuibilă, etaio­­nată, prevăzută cu numele staţiunilor. Recepţionează pos­turile străine fără antenă şi pământ. Redare excelentă. E­­xecuţie superioară distinsă. Singurul depozit pentru Iaşi RADIO MERCUR Str. Lăpuşneanu No. 49 MAGAZINUL orMu Bon Marche' DAMSKER & LEIBOVICI Str. Ştefan cel Mare No. 11 Primind tm mare transport In noutăţi de vară, le-a pus In vânzare eu Preturile cele mai reduse ■a evPRIETENII MARII Petrecefi-vă vacanta ta Eforia-Teki O d i ton­ă şi sănătate Preţuri foarte reduse Condiţiuni speciale dela 15­-30 Iunie­­. & înscrieţi-vă din vreme la MGENTIM WMGOJVS-MTS­­ COOK laşi Piaţa Unirei 1 30 IUNIE şi 4 AUGUST 1935 Două vo­aluri extraordinare, cu ziarul „Ozernewitzer Allgemeine Zeitung“­­: Karlsbad, Franzensbad, Marien­bad, P I s t y a n, Ioachimsthal­lEl 2950 TUR-RETUR ură complecta, foarte eftină Devize la cursul oficial al Bă­ii Naţionale­­ Information­ şi înscrieri la CIDRĂRIM S. DERITZ I IAŞI, Str. Lăpuşneanu No. 28 1 Viaţa plină de sănătate şi vigoare prin minsterie DR BEGEflWU Depozit: FARMACIA Dr. BECE­ANUU Piaţa Halei Cu Lei 2.80 numărul SANDALE ROMANE I ai 09ft PANTOFI LGI CLII perfoRAŢI găsiţi la magazinele TEGRA Str. Cuza Vodă 69 şi str. Alexandri 1 Mare asortiment in pantofi de vară cu cele mai eftine preţuri O­P­T­N­I­A Slana imnului s m­are (Continuare din pagina l­a asemene şi la viile dela mici înălţimi le-a degerat lăstarii şi rodul cu perderi 40 —50 la sută; frigul sa prelungit şi in decada a doua din Maiu, fiind această decadă cu­­ grad zil­nic mai rece ca normal; ab­ia in decada a tie­a au revenit zilele de vară, cu câte 25 grade zilnic, au început curenţii de Sud şi temperatura s-a ră­dicat repede, mijlocia deca­­dică de 19,4 grade fiind cu 2,6 grade mai rădicată ca nor­mala aa. Pipea in Maiu a fost puţină, numai 42,2 litri pe metru pă­trat, faţă cu valoarea nor­mală de 64,3 litri, cu un de­ficit de 34 la sută in raport cu normala. Strălucirea solară de 271,8 ore a fost mai mare ca nor­mală, care e de 221,2 ore în Mau. Sub influenţa acestor condi­­ţiuni climatice din primăvară şi cele din iarna trecută care a fost goală de zăpadă şi cu geruri simţitoare, iată care e starea agricolă şi perspectiva producţiunei ce aşteptăm. Orâul de toamnă a fost atins în parte de gerurile din iarnă, dar cu n­ci perderi de 10—12 la sută în primăvară, deşi întârziat, dar a vegetat bine ajutat de căldura şi ploile din Aprilie, răcelile din Main i-au oprit desvoltarea şi ploae a avut puţină, în­cât are o creşte mijlocie; în­spicarea şi înflorirea este în a­­vansare cu vreo 5 zile, iar ploile din această perioadă vor aju­ta la creşterea bobului, încât se prevede o product­e mij­­locie sau uşor superioară, dar bobul va fi de calitate exce­lentă, mai ales dacă va avea multă lumină solară, in zilele după înflorire, cum se prevede. Grâul de primăvară e ntârziat de răcelele din Maiu, pioaea ce a căzut in aceste zile îi va ajuta mult şi se speră o producţie bună apro­piată de a grâului de toamnă. Oarzile şi presele deşi puse de timpuriu dar răceala din Mau şi puţină apă , din ploaie ce au primit, ie-a în­târziat in dezvoltare şi numai ceva ploi mai abundente, dacă vor fi in aceste prime zile dn Iunie, vor putea să le ajute la o mai bună­­des voi tare , să dea o producţie mijlocie. Porumbul de şi sămănat in unele părţi foarte de tim­puriu, dar răcelile şi brumele­­ au i­a şi dela începutul lu Mai oprit desvoltarea, . . T. degerat frunzele când alte frunze din nou după brume; cel samanat după 15 Aprilie este mai bine desvoltat; plo­ile din aceste zile îi vor da vigoare mul­t şi acum este în plină praşilă. Miile au suferit de brume şi îngheţ, cele de pe locu­l m­alte cu puţine perderi, a­­proximativ până la 5 la sută, iar cele din locuri joase chiar multe perderi de 40—50 la sută. Acum se prezintă in con­­­diţiuni bune; timpul relativ secetos a făcut să nu aibă nevoe de multe stropiri cu sulistul de cupru, ba încă u­­nii podgoreni abea zilele din urmă au făcut primele stro­piri. înfloritul v­i­or credem că va fi la epoca normală—15 iunie—timpul cald şi cu soare probabil se va menţine. Pomii roditori se prezintă bice, dar au fost întârziaţi la inflorire din cauza răcelelor din Dec. I şi li a lui Maiu , fructele se arată a fi abun­­dinte, tonetele şi păşunile sun cam slabe din cauza răcelelor din Maiu şi a cantităţii de ploae ce a fot puţină. In rezumat aspectul agricol al acestui an se prezintă pină acum, să zicem, mulţumitor, producţia va fi mijlocie, iar calitatea va fi buni. Iași 8 Maiu, 1935» I. T­TU Meteorologist-atsh­rpl Rubrica cinematografică Cinematograful „TRIANON" prezintă cu începere de azi, un filn de mare valoare. „Re*­fugiul"—aşa se numeşte fil­mul—ne arată o dragoste care se deslănţuie neştiutoare, pro­vocând la'nceput moarte şi abia intr'un târziu, după su­ferinţe chinuitoare, fericirea. O regăsim pe Sylvia Sid­­ne­y, într-un rol de micuţă in­diană, care nu are de unde să cunoască şi mai ales de unde să Înţeleagă rafinamentul oamenilor cari nu sunt de a­­ceiaşi rasă cu ea. In ce­elalte roluri apare Gene Roymond şi Rose Barsmy. La „SIDOLI“ se reprezintă .Oameni în alt“, o operă de profundă umanitate, care preamăreşte viaţa plină de străduinţe şi sacrificii a me­dicilor. Filmul ne mai redă viaţa de uzină a unui mare spital, cu sute de paturi, la care pacientul devine un cu­­măr, sau cel mult un caz, şi, vom vedea cum un doctor nu poate fi întotdeauna un apos­tol, ci doar un simplu pro­fesionist. In rolurile prime apar „aşii" ecranului american: Clark Gabie şi Mima Lay. La mF oxy“ se reprezintă deasemenea două filme ex­cepţionale. E vo­ba de „Po­vestirile din pădurea vie­­nezâm, o splendidă realizare germană cu Magda Schnei­der , precum şi a Flirt“, una din ceie mai reuş­ie producţii ale ecranului american, in care Ramon Novarro şi Madge Evans, au creaţii demne de toată lauda. V. G. Societar de Onoare!.. (Continuarea din pagina i-a) au ajuns Societari de o­noare ai Comediei Franceze, iar peste “capul tutur­or, s'a înălţat şi un roman, la acest rang desăvârşit, in casa lui Mellere, neuitatul nostru De M«*. Dar la nol, ca să nu vor­bim prea de demult, Gri­gore Manolescu, Aristifa Roma­ne­scu, Hasnaş, Ion Petr­es­cu şi Petre Liciu, mare e Petre Liciu, n’au putut ajun­ge Societari de Onoare. De ce ?„ Pentru că s'a socotit că n'au atins încă maturitatea perfecţiunea, eternitatea, în creaţiile lor, cu tot formi­dabilul talent ce-l posedau. Dintre cei plecaţi in lumea veţii cu­ ei, doar Aristidi De­­metriad a fost încununat Societar de Onoare. Dar ce fiori de Artă pură, Clasică, iţi lăsa, când spunea în ver­suri, tiradele nefericitului O­­vidiu, pe ale lui Zefir, din Trandafirii Roşii, saţe pe aie lui Vlaicu Vodă ? Ce ne­­întrecut Hamlet a creat ei, mai mare de­cât toţi prede­cesorii lu’. Români şi străini, chiar, şi ce minunat Tokera­­mo a clădit, Demetriad, in Tai-Fun ?.. . ci Toneanu nici Leo­­ne­scu, nici Soreanu­, Lives­­cu sau Maria Giurgea, n’au ajuns S­cretari de Onoare. Azi, doar Maestrul Notta­­ria, deci cât o întreagă Uni­versitate, şi subtil, până la rafinament, Ion Brezeanu, marele şi neîntrecutul come­dian, Paul Gusty, neobositul Direct«»­ de se­ră şi născoci­­tor de talente şi Maria Pi­loţi, cea mai instruită artista ce o avem, tragediană şi co­­mediană de mire rasă, doar ei s’au ridica , după mulţi ani de sacrificii, devotament şi creaţii nemuritoare, până la Societariatul de Onoare. Et pour cause freie Ar fi avut şi Teatrul de la Iaşi, câţi* vs Societari de O­­noare. li revăd, paricăt de vreme ce ei mi-au legănat copilăria, cu cei dintâi fiori ai Artei, şi în ciuda vremu­rilor au rămas cei mai mari actori Moldoveni: Penel, Cârje şi Aglaia Pruteanu. Aceştia ar fi trebu­i să fie Societarii de Onoare, cu care a­ves capitală a Ro­mâniei Mari, să se mândrească, şi in fruntea lor Agatha Bâr­­sescu, una din ceie mai mari tragediene, ale Iu­ne­’. Dragii mei prieteni, Costi­­că Ramadan şi Miluţă Gheorghiu, iertaţi bătrânu­lui vostru camarad, subscrii­­tor­ul acestor rânduri, nein­­reg­mentat in Teatrul vostru drag, şi deci, nebănuit că vor vâna locurile, pe cari cu cinste şi talent, le deţineţi, iertaţi-i că v'a purtat, cu o retrospectivă plimbare, prin galeria celor mai unşi cu ha­rul divin ai Artei şi ascultaţi-i cu sfat. Teatrul Naţional n'are ne­­voe, şi nu trebue să facă a­­fişe mincinoase; nu trebue să diferenţieze pe actori cu litere de Ic­urile mărimi, nu trebue să puie clişee schi­monosite, prost executate pe linoleum, cum a făcut toată stagiunea, şi nu trebue să a­­nunţe persoane mai multe de­cât joacă in piesă. Ce deosebire mai este a­­tunci intre prima scenă na­ţională, şi intre trupa de re­viste a lui Tănase, care a­­nunţă 60 de balerine, şi ele n­u sunt de­cât 20, o mie de costume confecţionate la Pa­­q­uin, la Paris, pe când ele sunt toate, abia o sută, cu­sute şi trans­ormate din ve­­hituri, n atelierele Fioriche Scârţan, ce deosebire mai poate fi intre un asemenea a­rş incărcat şi trucat, şi afi­şul trupelor de operetă du­bioasă, a lui Nicu Ribega, Stănescu-Cerna, Pizoue-Kan­­ner et Tuli­q­iantî. Pe voi, artişti ai Teatrului Naţional, cei mai iubiţi de publicul atât de pretenţios al Iaşului, nu vă poate ridica nici afişul, prost redactat, cu înflorituri şi caricaturi ne­reuşite, nici incompetenţa, stu­perierea unui impresar impro­vizat, nici titulaturi ce au re­posedaţi, şi distanţieri de cei­lalţi camarazi. Talentul vostru, humorul, vioiciunea şi simpatia ce o degajaţi pe scenă, vă imp­una celui mai scrupulos spectator, şi numai el vă îmbrăţişează, discret se bucuri, sa r­e­cură o lacrimă şi din toată inima vă aruncă fior , exuberant ca un copil; și el, spectatorul, numai el, vă consacră defini­tiv, și poate mai târrziu, vă ridică la cea mai înaltă treap­tă de Societari de Onoare. Bo Iescu Oardă Botes­­. Tot chestia postului de Radio- Difuziune En­uziasmul cu care s'a primit ideea transferărei la Îs şi a po­tului de radio-emi­­siune de la Bod-Braşov este ntr'o creştere tot mai mare. Ceea ce nu vor să înţeleagă unii „deştepţi" din Iaşi, înţe­leg foarte bine toţi învăţătorii şi preoţii din Moldova, pre­cum şi toţi sătenii diferitelor cătune de la Botoşani şi pina la Tecuci. O nouă serie de memorii am primit în săptă­­mâna trecută, pe cari le ex­­pediem azi Societăţei de Ra­dio* O fuziune. Ele sânt tri­mese de către următoare­e comune şi Site din Moldova: 1. Comuna Schmenî, jud. Tutova, 2. Com. Golâeşti jud. Iaşi, 3. Com. Plopeni sec. Bottoşati, 4. Sa­ul Doro­banţ, com­. Aronet­no jud. Iaşi, 5. Com. Văleni jud. Roman, 6. Com. Porceşti­­jud. Roman, 7. Com. Burneveşti jud. Roman, 6. Zăpodeni jud. Vaslui, 9. Broşteni jud. Roman, 10. Ştefăneni judeţul Botoşani, 11. Satul Larga, Corn. Movilen, jud. laşi, 12. Elisabet Doamna, jud. Roman, 13. Corn. Fe­. deşt, jud. Tutova, 14. Slobozia, corn Fântânei, jud. botoşani, 19. Bârzeşt jud. Vaslui. Mulţi din alcătuitorii acestor memorii argumentează intr'un spirit de superioară inţelegere şi arată în cuvinte simple ros­­tul important pe care l-ar a­­vea postul de radi­o-emisiune in Iaş!. Noi nu vom polemiza pe această chestie cu nimeni (nici cu cei cari vor diversi­uni, nici cu cei speriaţi de locurile pe care nu le merită) , asta nu-i o problemă care să se piardă in argumente pros­teşti. Ea e un produs al mo­mentului : ori o câştigăm noi ori o câştigă alţii, fi asta după că­ interes va pune oficialitate in rezolvirea ei. De aceea fără vorbă multă atragem atenţia d*lui Pr­mar că Societatea de Radiodifu­­ziune stă la tocmeală acuma; printr'o adresă, primită de curând, ne întreabă ce sumă putem da noi pentru instalaţii. Cel mai cuminte lucru ar fi insă ca d. Primar personal, să stea de vorbă cu preşedintele Societăţei şi să ia asupra co­­munei întreaga instalare (care nu este prea costisitoare), iar caz când comuna dă locul« curentul electric și face și ins­­talarea ea are dreptul la o suprataxă, care pentru fiecare radioion st e neinserv n­ită, dar pentru comună poate fi chiar un isvor de venituri. Dr. Gr. T. Popa Romane sonore Romanele sonore sânt ult­ra» noutate americană, lată des­­pre ce este vorba: Romanele de senzaţie sint imprimate pe plăci şi în Ic® de a fi cetite, sânt ascultate la gramofon. La New York s'a format şi o bibliotecă di cărţi sonore. Intr'o cab'nî, aşezat comod într'un fotoliu, auzi la gra­mofon conţinutul romanu­ri. Dacă pierzi răbdarea, opreşti aparatul şi continui in altă zi. Biblioteca a «»pătat in scurt timp numeroşi abonaţi. Astfel americanii au mecanizat pisă şi cetit­ul !________________ O societate pentru combaterea venerismului In ziua de 15 iunie, orali­i­m, urmând a se pune ba­­zele Societăţei de Dermatolo­­gie şi Sibiligrafie n Iaşi. Dom­nii medici din localitate ca şi din alte localităţi ale regiunei Moldovei, Basarabiei şi B­­­covinei care practică această specialitate, sunt invitaţi a sa prezenta sau a-şi trimite a­­deziunile la Direcţia Clinicei Dermato-Sifiligrafice din Iaşi (Spitalul Sf. Spiridon). ­ Chirurgicală Doctor TZMIC­U Clinica din Sanatoriul Iaşi str. Carol 20 este în permanenţă pregătită pentru chirurgia de urgenţă. Salvarea la dispoziţie Pentru preoţi, învăţători şi toţi funcţionarii publici reduceri speciale Telefon No. 248

Next