Opinia, septembrie 1935 (Anul 31, nr. 8516-8541)

1935-09-01 / nr. 8516

SOUPL A RAMAS SINGURA CEA MAI BUNA CEA MAI FINĂ CEA MAI DURABILA LAMA »e HAS Repr. SAM LOBL & FIU Bucureşti, Bv. Maria 30 ts Socitetateta „Cu aiurct Persoană Juridi­c. Şcoală primară de băeţi cu drept de publicitate statizată. Fondată în anul 1894 înscrierile şi reîns­crieri­le încep în ziua de 1 Sept. şi vor continuă z Iuie în re orele 9—12 a. m. şi 3—6 p. m. in cancelaria din str. Mârzescu 26 la acest an pe lângă şcoala primară deschidem şi o şcoală elementară de meserii unde pe lângă studiile confor­m pro­gramei ş­calelor similare are statutul, elevii vor învăţa în mod practic o meserie. Absolvenţii acestei şcoli se vor bucura de termen redus la armată. Direcţiunea Reuniunea Femeilor Israelite din Iaşi Persoană Juridi­c. Şcoala prim­ară şi complimentară de fete Cu drept de publicitate (staliz­ită) Fondată in anul 1862 înscrierile şi reins­crier­le încep în ziua de 1 Septembrie şi v­a con­tinua zilnic între orele 9—72 a. m. şi 3—6 p. m. Cursurile încep în ziua de 15 Septembrie. Marele atelier practic de croitorie de pe lângă şcoala noastră de meserii, funcţ­onează sub conducer­ea unei renumite ma­stre cu o practică îndelungată în ţară şi străinătate. Preţuri toate convenabile. I __________DIRECŢIUNEA 99 Liceul de fete al profesorilor asociaţi M . KOGHLMieEMmi" din Iaşi Strada Căpitan Păun No. 6 Şcoală cu drept de publicitate înscrierile se fac în fiecare zi de lucru de la 9—12 şi 4—6. Examenul de admitere pentru clasa I-a la 4 Septemb* şi mai redusă Taxa şcolară pentru clasa l-a I’ ,ISMI ‘,uu“ ca anul trecut Taxele şcolare se pot plăti In rate lunare. Scoalei de meserii peninu fete O­UT40 _ deschide în cursul anului şcolar curent NOUI SECŢIUNI, în vederea numărului mare de eleve care frecventează această şcoală, înscrierile şi şi reînscrierile încep la 1 Sept. în cancelaria şcolii (str. Mârzescu 26). Cursurile Decii la 15 Septembrie, înscrierile LA Şcoala Primară Evanghelică cu limba de predare română şi germană cu un corp didactic ales zilnic între orele 11-13 şi 18-17 la Direcţiune, Strada Banu 14 Sărâlh­ai­e şi BĂTRÂNEŢE, se va asigura, combătând din vreme, constipaţia, scaunul anevoios şi greaua mistuire, uni TYP luat zilnic seara în timpul mesei previne şi vindecă constipaţia, regulează plăcut şi bine scaunul, uşurează mistuirea. MZi la MOXY 2 tihne mari răsună­­toare cu 12 şi 8 lei intra regînăTristina cu Greta Garbo, John Gilbert şi L?wt3 bust. Al doilea film Vârsta primejdioasă cu tisa Lanai, F. Mor­gao, şi Jo eph beb ldkraut Compiec­.are: Sily birarArom­e şi jurnalul PAlk­E Se aduce la cunoştinţa generală că EPITROPIA INSTITUTELOR ŞCOLARE Gh. Gft. Mârzescu — din Iaşi — are vacanţe 23 locuri de solvenţi în in­ternatul său din str. Carol 35. Potrivit statutelor sunt preferaţi fiii de magistraţi şi funcţionari judecătoreşti iar în caz de ne­com­plectare sunt primiţi şi fiii de funcţionari publici. Plata anuală este de lei 8000 cu începere de la 1 Septembrie 1935—2 Iulie 1936, în care se cuprinde întreţinere complectă. Cu tot confortu modern, bae, medic , internat etc., meditaţii, peda­gogi­­de supraveghere, conversaţii de limba franceză şi germană, educaţie fizică. Elevii urmează cursurile la şcolile secundare şi comerciale din locali­tate sub controlul direcţiunei internatului. Pentru înscrieri a se adresa secretariatului Epitropiei, în Iaşi str Carol 35, între orele 10-12 şi 3-5. PEREAT E SINGURUL PRAF CARE OMOARĂ RADICAL TOŢI GÂNDACII PURICII şi CELELALTE I­N S­E C T E de casă Şl ANIMALE Repr. SAM LOBL & FIU Bucureşti, Bv. Maria 30 Singurul remediu contra gripei şi durerilor de cap numai JAVOL REPARATIUN.­TRANSFORMARI şi revizuir; ia O ADICI aparatele de noui sau cât de vechi se fac In conditiuni ireproşa­bile la secţiunea înfiinţată de Societatea „ L E, O M­D M“ Iaşi, str. Lăpuşneanu 28 Direcţiunea şcolii de menaj Iaşi, str. Toma Cozma No. 1 anunţă că: S’au nceput înscrierile pen­­tru cursul elementar şi curtat norma -­specialitate. Sunt bur­se pen­tu toate clasele. Şcoala durează şase ani ,i formează bune profesio­niste şi maestre in învăţă­­mântul rural, compl­iment­ar, primar şi şcoli de menaj ur­bane. Se acordă scuiri şi redu­ceri de taxă elevelor bune. Clasa I-a externe gratuit. Pros­pecte şi n­orrcaţiuni la cana­peliinra şcolii. Vin Tonic Dr. Beceanu Primeneşte sângele, în­­tă­r­e­ş­t­e muşchii, nervii, oa­sele şi în­treg orga­nismul. Deschide pofta ce mâncare, ajută digestia, dând outer® şi vigoare. anivpe I vin­ului Tonici 3BW. a.BECSAftWlS Dr. Alexandrina Iliescu-Ţurţuman reintorcăndu-se In localitate şi-a reluat consultaţiile în str. Gl. Berthelot No. 2­0, în spe­cialitatea Boli de femei — Boli chirurgicale de femei— medicina internă, sifilis Consult 3—7 d. a. DOCTORUL OVIDIU COVESCU specialist în Nas, gât și urechi s'a mutat și consultă zilnic intre orele 4—7 p. m. Str. I. Q. Daca (Muzelor 32) AtSs Nova’ dî j',i ji.—la cercurile lo­­cale se comentează mult ur­mătorul caz interesant: Prin anul 1916 s'a stab­­it în satul Sturzoaia din juditu nostru un tânăr cereatist a­­nume B. L. Acolo a făcut cu­noştinţă cu d-ra Teodora P. din acea s­a nună, cu care a intrat în relaţii de dragoste. Și urma acestor legături, tânăra a rămas însărcinată. Când tânăr­a a aflat despre aceasta, a dispărut din sat. Teodora P. a plecat atunci la Bălţi, unde a dat naştere u­­nei fetiţe, care a primit nu­mele de Lya P. Peste nouă ani, Teodora muri, lăsând­u-şi fetiţa pe seama unor rude, care au cres­cut-o învăţând la meseria de croitoreasă. Aci­m 6 săptămâni, Lyi P. a plecat la Bucureşti, pentru a căuta de lucru. Acolo a fă­cut cunoştinţă cu un tânăr funcţionar anume Charles B., care se îndrăgosti de dânsa şi a ceru in căsătorie. înainte de a da vreun răs­puns, Lyi s’a gândit să ceară sfatul rudelor din Bălţi, care o crescuseră. De aceia le-a tri­mis o fotografie de a logod­nicului ei şi o scrisoare din partea acestuia, in care Char­les B. îşi făcea un fel de auto­biografie. Mare a fost mirarea ru­de­lor din Bălţi, când citind scri­soarea de mai sus, au consta­tat că logodnicul Lu­i nu este altul decât fiul cerealistu ui B. L. care întreţinuse legături de dra­oste cu Teodora P. Cu alte cuvinte Charles B. ceruse mâna propriei sale su­rori. Bine leţeles, s'a comunicat faptul şi tinerii au rămas in­­mărmuri­ti. F. G Serbare ceferistă X&íco}íMvíWlÍii£ eße Súxdlw SPBOADSfXXRC produs românesc, este, prin puritatea sa, cel mai indicat pentru îngrijirea sănătăţii. NU VĂ LĂSAŢI INDUŞI IN EROARE Bicarbonatul de sodiu „SPECIAL" Solvay, neîntrecut de oricare alt produs străin, nu se găseşte vărsat, ci numai ambalat în cunoscutele cutii albastre de metal, bine închise. Ijflâ Este foa­rte indicat pentru mâncăruri ii prăjituri. B» Cerţi num, al­­ta această mar­că. Cutiile fiind print închise vă ga­­ran­­tează nealiv rar­­ea calităţii pân­ă­­ ultima dou­­ă. Părinţii greşesc, iar copiii... ispăşesc du alăr Isi tere in câânnie... an­ intîmplarea extraordinară a unei domnişoare din Bălti dacă aceasta nu se lasă la a­­iegerea lui—cu o zi sau două mai înainte, iar nu chiar in ziua ori în preziua serbătorii. Instrucţia premilitară urmând să­­reînceapă la 1 Semptem­­brie, socot că autor tăţile tre­bue să hotărască in această chestie în cel mai scurt timp ICON. N. PĂRÂNCA Cl­eva propuneri După cum se ştie, la pre- şi să i se trimită preotului— gătirea premilitară a tinere­tului, e obligat să colaboreze şi preotul cu: conferinţi re­­ligioase-morale, şezători cul­turale ori diferite servicii re­­i­gioase. Socot că nici un preot nu se va da înlături de la această obligaţie, ce e in folosul ţării şi al neamului din care lce parte. Ştiind insă, că preotul are ca prime îndatoriri, biserica fi­ţcoală, crea­d că celelalte îndatoriri, c­­i se mai dau pe deasupra, trebue să le facă: fie după normă înţă­­reaptă stabilită de autorităţile superioare bisericeşti, fie după o prealabilă înţelegere cu condi­citorii militari de la centre, ori sub-centre ; iar nu cum şi când vreau aceştia din urmă, cum s'a întâmplat până acum, din care pricină, sau produs încurcături în servic­i şi conflicte, ce xui­s de i­orit. Pentru o bună rânduială,— iar pe de altă parte pentru a se evita orice conflicte, so­cot că ar fi bine ca : In pri­mul loc să se hotărască de cei In drept o oră, cân­ tre­bue să ţină preotul conferinţa, ştiut fiind că din acest punct de vedere, părerile sunt îm­părţite, unii fiind de părere să se facă aceasta pela orele 11 dim, când tinerii se in­tere dela instrucţie. Iar alţii pela orele 8-9 dim, ceace nu e de admis, deoarece atunc orice preot e intrat în s­ujba pe care n’o poate întrerupe. In al doilea loc să se sta­bilească subiectul conferinţei ASTA SE­N­Ă la Strand Hymann Prizant (Continuarea din pagina l-a) Ştiu, că e un autentic ac­tor. L-am cunoscut acum câţiva ani, prezentat de decanul ar*­tiştilor evrei, comicul Aşke­­nazi şi după primul act, a nu­ mai ţin minte ce piesă, mi -am dat seama, că îşi merită, ti­tulatura de „stat*. Am căutat să-l cunosc in «aproape, in viaţa de toate zilele. Aceiaşi ochii visători, vorbă nervoasă, inteligenţă scăpără­toare şi dar de a spune l­­­cruri cu mult haz. Pe scenă, Prizant e un ghem de nervi. Observaţi veşnicul tremur al mâinilor lui şi încordarea cu care joacă tot timpul, supărându-se de o greşeală a parte­nerilor ori un zgomot din grădină, îşi trăieşte personagiul, indiferent dacă acesta e pus in ridicole situaţii, de naivitatea auto­­rului. L-am văzut in multe piese şi i-am urmărit cu atenţie, ţelul special, cum îşi constru­ieşte fiecare ro. Ca orice stare are o slăbi­ciune pentru un anumit gen. Fiind un actor de compo­ziţie şi un maestru alung pa­jului, măştile lui, de o sur­prinzătoare deosebire, ajutate de o mobilitate a feţei rar întâlnită, sunt in strânsă ar­monie cu gustul şi felul de a debita rolul. Când e de o volubilitate record şi un cap viciu, sclipi­tor de şiretenie ca in „Ver­langt­a hussen" dacă nu mă înşel; când are vorbirea le­neşă, gesturi molăi şi ochii visători ca im-nu ştiu ce „dră­covenie" in care interpreta pe un talmudist; când e aşa cum e, in „Prostituţia Ame­ricană"— (ce lipsă de gâ­t şi in titlu, cât şi in toată lu­crarea I—­ ultima creaţie, a acestui artist. Spunând „creaţie*, nu exa­gerez deloc fiindcă ceiace a făcut Prizont dintr'un rol e­­pisodic, numai un mare crea­tor, poate face. De unde a copiat acest tip nevropat, caricaturizat atât î­r gest cât şi în Îmbrăcăminte şi dus dealungul actelor fără­ să se dezmintă o clipă, nu importă ; dar că e născocit de fantezia lui, nu ne vine să credem. Numai apariţia lui, şi con­sacră definitiv pe un actor. Felul de a vorbi repez­i cu reticenţe şi nu,«tai din gît, aşa că de man­e ori «a visa­­i; acaderil«­groteşti, dac vreţi—dar, ităi de artist­e re­date , privirile de un haz nes­tăvilit, contribuie la compu­nerea unui rol, cam de multă vreme n’am mai văzut. In adevăr, poate fi învinuit de oarecare concesii ce»face galeriei, fie că întinde prea mult coarda râsu’ti, fie că — spre a anima g­rănea — în­trebuinţează unele „trucuri" cam învechite; dar ca unui copil răsfăţat, îi erai totul, fiindcă are haz mult în tot ceia ce fac; şi tocmai de ace­a îşi permite aceste libertăţi. Nu te supără char treci când vorbeşte cu publicul sau îl antrenează în lansarea unui „şagăr". O grădină, e vară, e ope­retă, e veselie, e Hymann Pri­­zani, neîntrecutul meşteşugar in a-şi „ambala“ spectatorii, e artistul care printre pic­ături, îşi îngăduie şi­­­ să laiă şi să se distreze odată cu toţi cei cari il preţuiesc şi pe drept cuvânt. Merită. ADRIAN PASCU P. S.— Dacă în locul unei simple „schiţe", aşi fi scris o „cronică dramatică" asupra a­­cestui spectacol, int­tulat „Pros­tituţia»­", bineînţeles ca ar fi fost de a mea datorie să su­bliniez omogenitatea ansam­blului — şi, să scot în relief creaţia unei copile a proap ■, Li­a Teffner, o fetişcană, ce cred că nici ea nu-şi dă seama cât de mare creaţie a fă­cut, subt mâna lui Pr­zant, îndemnându-vă să vă duceţi să vedeţi această pereche , să râdeţi cu ace­aşi voie bună, cum am râs şi aplaudat şi eu. Dar nu fac „cronică", ci o ncercare de a creiona, un autentic artist, indiferent na­ţionalitatea lui. A. P. Tragedia unui confrate (Continuarea din pag. l-a­ căzut peste bolnav fără cu­noştinţă. A fost chemată ur­gent o rudă a sa, complect necunoscător în ştiinţa lui Es­­culap, dar cu presentimentul gravităţii boalei, l-a internat intr'un spital din capitală, unde l-am Întâlnit eu. Era în ajunul operaţiei, care trebuia să aibă loc a doua zi de dimineaţă. Era o zi uscată de toamnă. Un mare anemic abia mai zâiţibea la ferestre. M'am înrolat şi eu în sum­a selectă a vestitu­lui profesor chirurg şi am început a defila gravi prin faţa paturilor bol­navilor. Când am ajuns în dreptul patului sîu, profesorul s’a o­­prit, i-a dat mâna şi l-a sfă* tuit să se hotărască pentru operaţie, adică să încerce u­l­tima şansă. Cu toate că era singuru mijloc de a-î salva, şi sfaU­a profesorului era destul de în­ţelept, pentru mine hotărârea luată era o condamnare la moarte, cu toate că există şi oarecare şanse de salvare prin această îndrăzneaţă operaţie. Uitasem să vă spun că diag­­nosticul era de tumoare ce­rebrală. Pacientul s-a sculat din pat, a venit la profesor, i-a mul­ţumit pentru atenţia arătată şi pentru îngrijirile părinteşti pe care le-a avut. Apoi l-a mai întrebat odată, dacă sfa­tul său nu era să se supue temutei operaţii. Cu toate d­­e mult de atunci, parcu văd şi acum chipul sever şi pare că-mi sună şi acum un arc cir vocea fermă a profesorului : „Fă-o, fă-o, d-le doctor; şi curaj, curaj iniult ; iţi doresc sănătate". Ii vorbea ţinându-i mâni pe umăr, îndreptându-l înspre pat cu un zâmbet trist de încurajare. S’a uitat apoi la noi toţi ; din ochii bulbucaţi au înce­put a curge lacrimi grăbite ş­­i-a ascuns capul în perin, acoperindu-se cu pătura de spital. Ce moment dureros­ ce ne­mărginită durere am simţit atunci ! S’au mai şoptit apoi pe sa­lă câte­va cuvinte între profe­sor şi ruda bolnavului şi s’a hotărât astfel operaţia. Puţin înainte de aceastai am vrut să intru in cabinetul profesorului. Am b­ătut in uşă, dar nu mi se răspunse. Am împins apoi uşor uşa şi văzui pe profesor, stând CU capul între mâini, cu ochii fixaţi în gol şi cu gândurile departe. Acest harnic maestru, al ce­­lei mai frumoase şi mai no­bile dintre îndeletnicirile me­dicale, acest om care a cu­noscut de timpuriu extazul m­ulţumirei, profesionale, a­­cest om care a trăit momente fericite de triumf şi de beţie a succesului, acum stătea cu­prins de amărăciune şi de­zolare. Am vrut să-l întreb ceva, dar m-am­ retras repede ,fără a avea curajul să-i tulbur gândurile. Pentru astă seară a soc. ce­feristă „întreţinerea" « Nivel- Metru de sub preşidinţia d-lui Belle Petru, a organizat o ser­­bare la Ştrandul Iaşilor. Beneficiul sîrbării este pen­tru mărirea fondului dattinat construcţiei căminului soc. „întreţinerea“. Organizatorii serbării au pregătit curse de bărci, tom* bolă, ruletă, poşta­c, f, r, ba* tac de flori, rachete, trenul* fantomă, etc. Cu acceleratul de azi s-a sosit în localitate d-nii Teo­­dorescu, preş. asoc. „Staţia* şi lonescu But», preş. asoc. „Nivel-Metru“, care vor lua parte la serbare. Ceferiştii « pregătesc o frumoasă primire. Dat fiind scopul serbării, ce­­feriştii ieţeai sunt rugaţi să nu lipsească. „ Avioneta „Puricile Ce­rului“, construită de d-nii ing. Virgil Manoliu şi Paul Oam­a, va fi expusă cu prilejul „Lunei Iaşilor", spre a fi văzută de toți vizitatorii expoziţiei. După operaţia care a di­­­rat vreo 4 ore (operaţie per­eci executată), pacientul nu a mai trăit decât foarte puţin, intr’o inconştienţă aproape complectă. S'a scu­undat sgomotos şi cu lacrimi în ochi in abis, alunecând pe trepte elastica de umbră. Printre pereţi de disonanţe şi armonii confuze, printre lică­riri calde de lumină de o clipă şi umbre reci de durere, lungi de veşnicii, până când imen­sitatea oarbă i-a aplicat pe gură ştampila rece a necunos­cutului. Un spasm, o lacrimă şi pă­mântul sadic l-a înghiţit cu lăcomie. Şi astfel s-a închis mormântul unui om, care a­­tâtea v­eţi scăpare, pe el ne­putând să-l scape din gheara veşniciei, nimeni. Uitarea şi-a nins demult ful­gii molateci peste lutul înghe­ţat al acelui nef­ri­cit confrate. ' JOHN F. Citiţi zilnic Opinia

Next