Opinia, septembrie 1935 (Anul 31, nr. 8516-8541)
1935-09-01 / nr. 8516
SOUPL A RAMAS SINGURA CEA MAI BUNA CEA MAI FINĂ CEA MAI DURABILA LAMA »e HAS Repr. SAM LOBL & FIU Bucureşti, Bv. Maria 30 ts Socitetateta „Cu aiurct Persoană Juridic. Şcoală primară de băeţi cu drept de publicitate statizată. Fondată în anul 1894 înscrierile şi reînscrierile încep în ziua de 1 Sept. şi vor continuă z Iuie în re orele 9—12 a. m. şi 3—6 p. m. in cancelaria din str. Mârzescu 26 la acest an pe lângă şcoala primară deschidem şi o şcoală elementară de meserii unde pe lângă studiile conform programei şcalelor similare are statutul, elevii vor învăţa în mod practic o meserie. Absolvenţii acestei şcoli se vor bucura de termen redus la armată. Direcţiunea Reuniunea Femeilor Israelite din Iaşi Persoană Juridic. Şcoala primară şi complimentară de fete Cu drept de publicitate (stalizită) Fondată in anul 1862 înscrierile şi reinscrierle încep în ziua de 1 Septembrie şi va continua zilnic între orele 9—72 a. m. şi 3—6 p. m. Cursurile încep în ziua de 15 Septembrie. Marele atelier practic de croitorie de pe lângă şcoala noastră de meserii, funcţonează sub conducerea unei renumite mastre cu o practică îndelungată în ţară şi străinătate. Preţuri toate convenabile. I __________DIRECŢIUNEA 99 Liceul de fete al profesorilor asociaţi M . KOGHLMieEMmi" din Iaşi Strada Căpitan Păun No. 6 Şcoală cu drept de publicitate înscrierile se fac în fiecare zi de lucru de la 9—12 şi 4—6. Examenul de admitere pentru clasa I-a la 4 Septemb* şi mai redusă Taxa şcolară pentru clasa l-a I’ ,ISMI ‘,uu“ ca anul trecut Taxele şcolare se pot plăti In rate lunare. Scoalei de meserii peninu fete OUT40 _ deschide în cursul anului şcolar curent NOUI SECŢIUNI, în vederea numărului mare de eleve care frecventează această şcoală, înscrierile şi şi reînscrierile încep la 1 Sept. în cancelaria şcolii (str. Mârzescu 26). Cursurile Decii la 15 Septembrie, înscrierile LA Şcoala Primară Evanghelică cu limba de predare română şi germană cu un corp didactic ales zilnic între orele 11-13 şi 18-17 la Direcţiune, Strada Banu 14 Sărâlhaie şi BĂTRÂNEŢE, se va asigura, combătând din vreme, constipaţia, scaunul anevoios şi greaua mistuire, uni TYP luat zilnic seara în timpul mesei previne şi vindecă constipaţia, regulează plăcut şi bine scaunul, uşurează mistuirea. MZi la MOXY 2 tihne mari răsunătoare cu 12 şi 8 lei intra regînăTristina cu Greta Garbo, John Gilbert şi L?wt3 bust. Al doilea film Vârsta primejdioasă cu tisa Lanai, F. Morgao, şi Jo eph beb ldkraut Compiec.are: Sily birarArome şi jurnalul PAlkE Se aduce la cunoştinţa generală că EPITROPIA INSTITUTELOR ŞCOLARE Gh. Gft. Mârzescu — din Iaşi — are vacanţe 23 locuri de solvenţi în internatul său din str. Carol 35. Potrivit statutelor sunt preferaţi fiii de magistraţi şi funcţionari judecătoreşti iar în caz de necomplectare sunt primiţi şi fiii de funcţionari publici. Plata anuală este de lei 8000 cu începere de la 1 Septembrie 1935—2 Iulie 1936, în care se cuprinde întreţinere complectă. Cu tot confortu modern, bae, medic , internat etc., meditaţii, pedagogide supraveghere, conversaţii de limba franceză şi germană, educaţie fizică. Elevii urmează cursurile la şcolile secundare şi comerciale din localitate sub controlul direcţiunei internatului. Pentru înscrieri a se adresa secretariatului Epitropiei, în Iaşi str Carol 35, între orele 10-12 şi 3-5. PEREAT E SINGURUL PRAF CARE OMOARĂ RADICAL TOŢI GÂNDACII PURICII şi CELELALTE IN SE C T E de casă Şl ANIMALE Repr. SAM LOBL & FIU Bucureşti, Bv. Maria 30 Singurul remediu contra gripei şi durerilor de cap numai JAVOL REPARATIUN.TRANSFORMARI şi revizuir; ia O ADICI aparatele de noui sau cât de vechi se fac In conditiuni ireproşabile la secţiunea înfiinţată de Societatea „ L E, O MD M“ Iaşi, str. Lăpuşneanu 28 Direcţiunea şcolii de menaj Iaşi, str. Toma Cozma No. 1 anunţă că: S’au nceput înscrierile pentru cursul elementar şi curtat norma -specialitate. Sunt burse pentu toate clasele. Şcoala durează şase ani ,i formează bune profesioniste şi maestre in învăţământul rural, complimentar, primar şi şcoli de menaj urbane. Se acordă scuiri şi reduceri de taxă elevelor bune. Clasa I-a externe gratuit. Prospecte şi norrcaţiuni la canapeliinra şcolii. Vin Tonic Dr. Beceanu Primeneşte sângele, întăreşte muşchii, nervii, oasele şi întreg organismul. Deschide pofta ce mâncare, ajută digestia, dând outer® şi vigoare. anivpe I vinului Tonici 3BW. a.BECSAftWlS Dr. Alexandrina Iliescu-Ţurţuman reintorcăndu-se In localitate şi-a reluat consultaţiile în str. Gl. Berthelot No. 20, în specialitatea Boli de femei — Boli chirurgicale de femei— medicina internă, sifilis Consult 3—7 d. a. DOCTORUL OVIDIU COVESCU specialist în Nas, gât și urechi s'a mutat și consultă zilnic intre orele 4—7 p. m. Str. I. Q. Daca (Muzelor 32) AtSs Nova’ dî j',i ji.—la cercurile locale se comentează mult următorul caz interesant: Prin anul 1916 s'a stabit în satul Sturzoaia din juditu nostru un tânăr cereatist anume B. L. Acolo a făcut cunoştinţă cu d-ra Teodora P. din acea sa nună, cu care a intrat în relaţii de dragoste. Și urma acestor legături, tânăra a rămas însărcinată. Când tânăra a aflat despre aceasta, a dispărut din sat. Teodora P. a plecat atunci la Bălţi, unde a dat naştere unei fetiţe, care a primit numele de Lya P. Peste nouă ani, Teodora muri, lăsându-şi fetiţa pe seama unor rude, care au crescut-o învăţând la meseria de croitoreasă. Acim 6 săptămâni, Lyi P. a plecat la Bucureşti, pentru a căuta de lucru. Acolo a făcut cunoştinţă cu un tânăr funcţionar anume Charles B., care se îndrăgosti de dânsa şi a ceru in căsătorie. înainte de a da vreun răspuns, Lyi s’a gândit să ceară sfatul rudelor din Bălţi, care o crescuseră. De aceia le-a trimis o fotografie de a logodnicului ei şi o scrisoare din partea acestuia, in care Charles B. îşi făcea un fel de autobiografie. Mare a fost mirarea rudelor din Bălţi, când citind scrisoarea de mai sus, au constatat că logodnicul Lui nu este altul decât fiul cerealistu ui B. L. care întreţinuse legături de draoste cu Teodora P. Cu alte cuvinte Charles B. ceruse mâna propriei sale surori. Bine leţeles, s'a comunicat faptul şi tinerii au rămas inmărmuriti. F. G Serbare ceferistă X&íco}íMvíWlÍii£ eße Súxdlw SPBOADSfXXRC produs românesc, este, prin puritatea sa, cel mai indicat pentru îngrijirea sănătăţii. NU VĂ LĂSAŢI INDUŞI IN EROARE Bicarbonatul de sodiu „SPECIAL" Solvay, neîntrecut de oricare alt produs străin, nu se găseşte vărsat, ci numai ambalat în cunoscutele cutii albastre de metal, bine închise. Ijflâ Este foarte indicat pentru mâncăruri ii prăjituri. B» Cerţi num, alta această marcă. Cutiile fiind print închise vă garantează nealiv rarea calităţii până ultima două. Părinţii greşesc, iar copiii... ispăşesc du alăr Isi tere in câânnie... an intîmplarea extraordinară a unei domnişoare din Bălti dacă aceasta nu se lasă la aiegerea lui—cu o zi sau două mai înainte, iar nu chiar in ziua ori în preziua serbătorii. Instrucţia premilitară urmând săreînceapă la 1 Semptembrie, socot că autor tăţile trebue să hotărască in această chestie în cel mai scurt timp ICON. N. PĂRÂNCA Cleva propuneri După cum se ştie, la pre- şi să i se trimită preotului— gătirea premilitară a tineretului, e obligat să colaboreze şi preotul cu: conferinţi religioase-morale, şezători culturale ori diferite servicii reigioase. Socot că nici un preot nu se va da înlături de la această obligaţie, ce e in folosul ţării şi al neamului din care lce parte. Ştiind insă, că preotul are ca prime îndatoriri, biserica fiţcoală, cread că celelalte îndatoriri, ci se mai dau pe deasupra, trebue să le facă: fie după normă înţăreaptă stabilită de autorităţile superioare bisericeşti, fie după o prealabilă înţelegere cu condicitorii militari de la centre, ori sub-centre ; iar nu cum şi când vreau aceştia din urmă, cum s'a întâmplat până acum, din care pricină, sau produs încurcături în servici şi conflicte, ce xuis de iorit. Pentru o bună rânduială,— iar pe de altă parte pentru a se evita orice conflicte, socot că ar fi bine ca : In primul loc să se hotărască de cei In drept o oră, cân trebue să ţină preotul conferinţa, ştiut fiind că din acest punct de vedere, părerile sunt împărţite, unii fiind de părere să se facă aceasta pela orele 11 dim, când tinerii se intere dela instrucţie. Iar alţii pela orele 8-9 dim, ceace nu e de admis, deoarece atunc orice preot e intrat în sujba pe care n’o poate întrerupe. In al doilea loc să se stabilească subiectul conferinţei ASTA SENĂ la Strand Hymann Prizant (Continuarea din pagina l-a) Ştiu, că e un autentic actor. L-am cunoscut acum câţiva ani, prezentat de decanul ar*tiştilor evrei, comicul Aşkenazi şi după primul act, a nu mai ţin minte ce piesă, mi -am dat seama, că îşi merită, titulatura de „stat*. Am căutat să-l cunosc in «aproape, in viaţa de toate zilele. Aceiaşi ochii visători, vorbă nervoasă, inteligenţă scăpărătoare şi dar de a spune lcruri cu mult haz. Pe scenă, Prizant e un ghem de nervi. Observaţi veşnicul tremur al mâinilor lui şi încordarea cu care joacă tot timpul, supărându-se de o greşeală a partenerilor ori un zgomot din grădină, îşi trăieşte personagiul, indiferent dacă acesta e pus in ridicole situaţii, de naivitatea autorului. L-am văzut in multe piese şi i-am urmărit cu atenţie, ţelul special, cum îşi construieşte fiecare ro. Ca orice stare are o slăbiciune pentru un anumit gen. Fiind un actor de compoziţie şi un maestru alung pajului, măştile lui, de o surprinzătoare deosebire, ajutate de o mobilitate a feţei rar întâlnită, sunt in strânsă armonie cu gustul şi felul de a debita rolul. Când e de o volubilitate record şi un cap viciu, sclipitor de şiretenie ca in „Verlangta hussen" dacă nu mă înşel; când are vorbirea leneşă, gesturi molăi şi ochii visători ca im-nu ştiu ce „drăcovenie" in care interpreta pe un talmudist; când e aşa cum e, in „Prostituţia Americană"— (ce lipsă de gât şi in titlu, cât şi in toată lucrarea I— ultima creaţie, a acestui artist. Spunând „creaţie*, nu exagerez deloc fiindcă ceiace a făcut Prizont dintr'un rol episodic, numai un mare creator, poate face. De unde a copiat acest tip nevropat, caricaturizat atât îr gest cât şi în Îmbrăcăminte şi dus dealungul actelor fără să se dezmintă o clipă, nu importă ; dar că e născocit de fantezia lui, nu ne vine să credem. Numai apariţia lui, şi consacră definitiv pe un actor. Felul de a vorbi repezi cu reticenţe şi nu,«tai din gît, aşa că de mane ori «a visai; acaderil«groteşti, dac vreţi—dar, ităi de artiste redate , privirile de un haz nestăvilit, contribuie la compunerea unui rol, cam de multă vreme n’am mai văzut. In adevăr, poate fi învinuit de oarecare concesii ce»face galeriei, fie că întinde prea mult coarda râsu’ti, fie că — spre a anima grănea — întrebuinţează unele „trucuri" cam învechite; dar ca unui copil răsfăţat, îi erai totul, fiindcă are haz mult în tot ceia ce fac; şi tocmai de acea îşi permite aceste libertăţi. Nu te supără char treci când vorbeşte cu publicul sau îl antrenează în lansarea unui „şagăr". O grădină, e vară, e operetă, e veselie, e Hymann Prizani, neîntrecutul meşteşugar in a-şi „ambala“ spectatorii, e artistul care printre picături, îşi îngăduie şi să laiă şi să se distreze odată cu toţi cei cari il preţuiesc şi pe drept cuvânt. Merită. ADRIAN PASCU P. S.— Dacă în locul unei simple „schiţe", aşi fi scris o „cronică dramatică" asupra acestui spectacol, inttulat „Prostituţia»", bineînţeles ca ar fi fost de a mea datorie să subliniez omogenitatea ansamblului — şi, să scot în relief creaţia unei copile a proap ■, Lia Teffner, o fetişcană, ce cred că nici ea nu-şi dă seama cât de mare creaţie a făcut, subt mâna lui Przant, îndemnându-vă să vă duceţi să vedeţi această pereche , să râdeţi cu aceaşi voie bună, cum am râs şi aplaudat şi eu. Dar nu fac „cronică", ci o ncercare de a creiona, un autentic artist, indiferent naţionalitatea lui. A. P. Tragedia unui confrate (Continuarea din pag. l-a căzut peste bolnav fără cunoştinţă. A fost chemată urgent o rudă a sa, complect necunoscător în ştiinţa lui Esculap, dar cu presentimentul gravităţii boalei, l-a internat intr'un spital din capitală, unde l-am Întâlnit eu. Era în ajunul operaţiei, care trebuia să aibă loc a doua zi de dimineaţă. Era o zi uscată de toamnă. Un mare anemic abia mai zâiţibea la ferestre. M'am înrolat şi eu în suma selectă a vestitului profesor chirurg şi am început a defila gravi prin faţa paturilor bolnavilor. Când am ajuns în dreptul patului sîu, profesorul s’a oprit, i-a dat mâna şi l-a sfă* tuit să se hotărască pentru operaţie, adică să încerce ultima şansă. Cu toate că era singuru mijloc de a-î salva, şi sfaUa profesorului era destul de înţelept, pentru mine hotărârea luată era o condamnare la moarte, cu toate că există şi oarecare şanse de salvare prin această îndrăzneaţă operaţie. Uitasem să vă spun că diagnosticul era de tumoare cerebrală. Pacientul s-a sculat din pat, a venit la profesor, i-a mulţumit pentru atenţia arătată şi pentru îngrijirile părinteşti pe care le-a avut. Apoi l-a mai întrebat odată, dacă sfatul său nu era să se supue temutei operaţii. Cu toate de mult de atunci, parcu văd şi acum chipul sever şi pare că-mi sună şi acum un arc cir vocea fermă a profesorului : „Fă-o, fă-o, d-le doctor; şi curaj, curaj iniult ; iţi doresc sănătate". Ii vorbea ţinându-i mâni pe umăr, îndreptându-l înspre pat cu un zâmbet trist de încurajare. S’a uitat apoi la noi toţi ; din ochii bulbucaţi au început a curge lacrimi grăbite şi-a ascuns capul în perin, acoperindu-se cu pătura de spital. Ce moment dureros ce nemărginită durere am simţit atunci ! S’au mai şoptit apoi pe sală câteva cuvinte între profesor şi ruda bolnavului şi s’a hotărât astfel operaţia. Puţin înainte de aceastai am vrut să intru in cabinetul profesorului. Am bătut in uşă, dar nu mi se răspunse. Am împins apoi uşor uşa şi văzui pe profesor, stând CU capul între mâini, cu ochii fixaţi în gol şi cu gândurile departe. Acest harnic maestru, al celei mai frumoase şi mai nobile dintre îndeletnicirile medicale, acest om care a cunoscut de timpuriu extazul mulţumirei, profesionale, acest om care a trăit momente fericite de triumf şi de beţie a succesului, acum stătea cuprins de amărăciune şi dezolare. Am vrut să-l întreb ceva, dar m-am retras repede ,fără a avea curajul să-i tulbur gândurile. Pentru astă seară a soc. ceferistă „întreţinerea" « Nivel- Metru de sub preşidinţia d-lui Belle Petru, a organizat o serbare la Ştrandul Iaşilor. Beneficiul sîrbării este pentru mărirea fondului dattinat construcţiei căminului soc. „întreţinerea“. Organizatorii serbării au pregătit curse de bărci, tom* bolă, ruletă, poştac, f, r, ba* tac de flori, rachete, trenul* fantomă, etc. Cu acceleratul de azi s-a sosit în localitate d-nii Teodorescu, preş. asoc. „Staţia* şi lonescu But», preş. asoc. „Nivel-Metru“, care vor lua parte la serbare. Ceferiştii « pregătesc o frumoasă primire. Dat fiind scopul serbării, ceferiştii ieţeai sunt rugaţi să nu lipsească. „ Avioneta „Puricile Cerului“, construită de d-nii ing. Virgil Manoliu şi Paul Oama, va fi expusă cu prilejul „Lunei Iaşilor", spre a fi văzută de toți vizitatorii expoziţiei. După operaţia care a dirat vreo 4 ore (operaţie pereci executată), pacientul nu a mai trăit decât foarte puţin, intr’o inconştienţă aproape complectă. S'a scuundat sgomotos şi cu lacrimi în ochi in abis, alunecând pe trepte elastica de umbră. Printre pereţi de disonanţe şi armonii confuze, printre licăriri calde de lumină de o clipă şi umbre reci de durere, lungi de veşnicii, până când imensitatea oarbă i-a aplicat pe gură ştampila rece a necunoscutului. Un spasm, o lacrimă şi pământul sadic l-a înghiţit cu lăcomie. Şi astfel s-a închis mormântul unui om, care atâtea veţi scăpare, pe el neputând să-l scape din gheara veşniciei, nimeni. Uitarea şi-a nins demult fulgii molateci peste lutul îngheţat al acelui nefricit confrate. ' JOHN F. Citiţi zilnic Opinia