Opinia, octombrie 1935 (Anul 31, nr. 8542-8568)
1935-10-27 / nr. 8565
ANUL XXXI No. 8565 6 PAGINI 1 LEU abonamente Redactia 391 Administrația394 Serviciul de noapte 387 Ziar popular cotidian Lei 350 _ 180 L »0 • » • H 0 N • • * f 8 w » . • pe un an . 6 luni . 3 . 1000 . » Instituții publice ATELISRELA TIPPG IAȘI. — STIL LAPODEANU 37 Telefoane Cornetul Săptă**ti ! Ce este de făcut pentru laşi ? Acum că laşii fac obiectul salicitudinei generale (dupâ o uriaşă muncă a câtorva), ar fi bine ca fiece locuitor al tîrgului sâ-şi pue următoarea întrebare: „Ce am făcut eu pentru urbea mea ?" Pentru mulţi, foarte mulţi, bilanţul este dezastruos şi se poate însemna cu un zero gigantic pe o foaie albă. Unii îşi vor aminti chiar că în timpul tulburei adolescente au dezrădăcinat vreunul din acei copaci nevinovaţi pe care Primăria se obstinează, în ciuda beţivilor, să-i planteze pe marginea trotuarelor.... Altceva nimici In viaţă, ca şi la teatru, sunt câţiva actori care-şi împart rolurile: restul este compus din mulţimea obscură a figuranţilor care se mulţumesc să umple scena în momentele mari şi să... tacă. Umbre neînsemnate, lipsite de strălucire şi de vlagă ! La teatru aceşti fraţi inferiori, menţinuţi în planurile din fund, fac pe marchizii, pe ajutoarele căpiteniei de bandiţi catalani, pe 1-ui, al 2-lea şi al 3-lea poliţist; în viaţă se întâmplă să facă pe ieşeni dupâ cum îi repartizează dumnezeescul regisor. Or, în cursul sâptămânei ce se sfârşeşte ne-a fost dat să salutăm, cu ovaţiile pe care le meritau cu prisosinţă, pe unii dintre corifeii leşenismului stabilit în Bucureşti. Strânşi în jurul D-lui Trancu-Iaşi, ei nu se întreabă atât ce au făcut pentru laşi, ci mai degrabă ce este de făcut. Răspunsul, dupâ noi, este destul de simplu: trebuie fâcut pentru Iaşi, cel puţin în parte, ceia ce se face pentru Bucureşti, adică ceia ce ieşenii stabiliţi la Bucureşti văd cu ochii fâcându-se în jurul lor. Nu este un mister pentru nimeni. Bucureştiul este un oraş extrem de avantajat din punct de vedere administrativ. Are o Universitate ulaşă şi bine înzestrată care aşează, în preajma une studenţimi numeroase, mii de locuitori stabili subt forma de gazde, de restauratori, de librari, etc. etc. Are o garnizoană considerabilă (cea mai mare din lume *) care pe lângă armata activă, grupează între zidurile urbei o armată de furnisori. Are principalele industrii de Stat, fabrici de tutun, de chibrituri, atelierele Griviţa, etc. Trucul este bine cunoscut şi sigur: într’un Stat agricol care nu are raţiuni de alt ordin de a forma aglomeraţii importante, oraşele se nasc prin graţia şi solicitudinea administraţiei de Stat şi dispar când această solicitudine lipseşte. Iaşii trebue să numere în 15-20 de ani peste 150.000 de locuitori, cifră modestă dacă privim progresia obicinuită a oraşelor din ţările prospere ale Europei. **) Acesta să ne fie scopul. Iar mijloacele de întrebuinţat sunt cele pe care le-am descris. NECULAI DALU * Parisul adăposteşte 6 regimente în care numărăm şi garda municipală. Bucureştiul nu mai puţin de 23 regimente şi unităţi mari, iară a socoti comandamente, servicii, spitale militare, etc. **) Germania, la 1925, conținea 31 oraşe de peste 150.000 de locuitori ; peste 20 de ani numărul acestor oraşe va fi cu siguranță dublat. IDEI ŞI FAPTE Plată ieftini ? Sfintem toţi de acord in chestiunea ridicată recent de o numeroasă delegaţie de comercianţi. „Luta Iaşilor" trebuie să fie prelungită. Mărturisim însă că nu prea înţelegem chipul în care negustorii ieşeni au înţeles să-şi motiveze justa cerere. Cică până în prezent, adică în tot intervalul „Luna Iaşilor" negustorimea n'a participat efectiv; mai pe şleau, n’a făcut dever mai mare ca in cele'alte luni; n'a vândut şi aici n'a câştigat mai muit ! Să fie oare adevărat?,,« Sau dimpotrivă domnii negustori au înregistrat afaceri bune şi vor să mai facă vânzare ? In orce caz, e bine ca Luna Iaşilor să fie prelungită. Cât priveşte iniţiativa de a se oferi o „piaţă ieftină“ in săptămânile ce urmează, aceasta trebuia să se întâmple nu chiar ziua de deschidere a expoziţiei, şi chiar mult înainte. „ Negustorii să-şi desfacă întotdeauna mărfurile pe preţuri reduce, să se mulţumească întotdeauna cu câştiguri modeste, dar sigure. Şi nu numai oaspeţii Iaşului să profite de pe urma unei necesare ieftenităţi, ci şi (sau mai ales) însăşi ieşenii. Să ne înţelegem, aşadar, prelungirea „Lunei Iaşilor" cu încă două săptămâni şi o piaţă ieftină prelungită la infinit! L. BASARABEANU Actualităţi politice Situaţia în partidul naţţărănesc Dl. Mihalache. In calitatea de şef al partidului, s’a simţit obligat să aducă partidul la putere, cit mai curind. In acest scop, a dezlănţuit „campania de răsturnare“ şi a fixat sorocul la 14 Noembre, cînd urmează a se desfăşura demonstraţia de la Bucureşti. Demonstraţia aceasta a fost prezintată în aşa fel incit constitue „ultima carte“. Dar dar va fi jucată cartea, fără rezutatul aşteptat ? Evident că, în buna chibzuire a unei acţiuni, trebue pusă şi eventualitatea aceasta. Şi s’ar părea atunci că d. Mihalache Îşi va considera misiunea terminată. Adică, s'a verificat că tactica Mihalache a dat greş , şi n’ar rămâne partidului decât să îmbrăţişze tactica Maniu. Aşa se vorbeşte In unere cercuri naţ-ţărfiniste şi se scontează posibilitatea ca d. Mihalache să treacă d-lui Maniu şefia. Rămâne de văzut dacă împrejurările politice vor duce Intr'adevăr la această concluzie. REP. Subt steagul Un popas al trupelor abisiniene. Soldaţii iau masa , iar stegarii ţin drapelele întinse, ca un simbol veşnic prezent. Steagul abisinian, compus din trei benzi colorate (verde-galben-roş), are în mijloc un leu, „Leul lui Iuda“. Din toată lumea Femsite în război Foarte multe femei din Abisinia îşi întovărăşesc bărbaţii la război. Nevestele duc boccelele cu rufe şi blide; ier în spatele frontului îşi improvizează gospodăria« Ele gătesc mâncare şi spală letjjri în timpul zilei. Iar seara, când aptele încetează, se furişează un lagăr şi aduc bărbaţilor ti£a a cu mâncare şi pachetul cu rufe curate. Unele femei işi expun viaţa, pentru a îndeplini acest servicu, deoarece avioanele tale se zboară deasupra reagăinilor din spatele fronturilor şi uneori lansează bombe. Totuş abisimiencele nu se sperie. Curajul şi devotamentul lor sânt într adevăr de admirat. LORDUL EDEN la faima de arbitru al eleganţei tot atât cât şi la acea de abil diplomat, baronii, veta şi mai ales dunga Marele inventator a dat zilele trede la pantaloni. Se pare că lordul Eden ţine cute ziarului italian „Lavose Fascista“ un interview, în care declară că aparatul este abea în fază de experimentare. Invenţia, care se bazează pe principiul micro-undlor, încă nu desăvârşită. Marconi speră însă, că va reuşi să perfecţioneze aparatul şi atunci invenţia sa va însemna într’adevăr o revoluție în tehnica modernă. Marconi a mai declarat, că această invenție va fi un instrument admirabil pentru înlăturarea războaielor. Aviz d-lui Mussolini ?!... — Niciodată n’am sa i-o iert primarului Racoviță, că a organizat „Luna lașilor". — De ce ? — Mi-a telefonat soacra că vine la Iaşi, să vadă expoziţia. „ Cititorii noştri din provincie sunt rugaţi a trimite bonurile din seria 62-a pentru a primi fisa de participare la tragerea premiilor, un plic închis, adăugând 7 lei mărci poştale şi câte un leu pentru bonurile lipsă. Motiv Lordul şi toaleta Se ştie că lordul Athony Eden trece drept cel mai elegant bărbat din Europa. In ultimele două luni, de când conflictul italokabisinian a luat proporţii atât de grave, diplomatul englez a avut foarte mult da lucru. Lordul Eden era mereu chemat la şedinţe, făcea rapoarte, pleca la Geniva, etc. Totuş niciun moment, iscusitul diplomat n'a abdicat de la rigorile eleganţei. Toaleta sa se prezinta in aceaa formă impecabilă. E drept că lordul Eden are un camerist special, care-l însoţeşte în toate voiajurile şi se ocupă de garderoba stăpânului. Dar şi Eden personal e foarte meticulos în această privinţă, întotdeauna examinează Nore EXPOZIŢIA de la Academia de Belle-Arte de Pr. N. V. HODOROABA Incadrul „Lunei Iaşilor" s-a organizat şi o expoziţie comună a pictorilor şi sculpturilor ieşeni, în saloanele Academiei de c arte frumoase. Gând fericit din îndoit punct de vedere, se poate vedea evoluţia picturii şi sculpturii la noi Moldovenii în ultima jumătate de veac şi apoi, se încadrează bine intr'o atare expoziţie, lucrările pictorilor clasici cu ale celor moderni. Artişti de real talent, coasacraţi, — unii din ei profesori ai Academiei—stau alături de artiştii tineri, din cari unii sunt abia la începutul carierii, la prima treaptă a ascensiunei,—elevii de ier. Expoziţia e rânduită cu gust în şase saloanei .Ochiul are ce privi şi, amatorii de frumos au unde-şi delecta sufletul cel puţin o oră din z. Am văzut [şi persoane, care, ori că nu ştiu pe deplin ce Înseamnă o expoziţie, ori nu le interesează de loc nici persoana expozanţilor, nici lucrările lor. Trec în grabă şi cu indiferenţă prin faţa tablourilor, aşa cum ar trece bunăoară in piaţă pe lângă coşurile de zarzavat ori într'o prăvălie pe lângă rafturile de stofă. Meritul acestei frumoase rânduieli, revine, desigur, în bună parte, d-lui rector A. D. Atanasiu, cărui nu-i precupeţim lauda ce i se cuvine. Interesant e saionul care cuprinde galeria operilor defunctului şi talentatului pictor clasic moldovean, Em. P. Bardasare. La fel se distinge lucrările d-lui proc. C. Cosacovici, un talent viguros, dar cere n'a putut pătrunde in saionul oficial al Capitalei acum câţiva ani decât semn n d o lucrare cu pseudonimul : Popa Kelle. Farsa e nostimă şi nu mai constituie azi un secret pentru amicii distinsului pictor. Se mai remarcă apoi lucrările d-lui: D. Crudu, profesor, iar din tineret, a d-tor .* N. Popa, M. Câmăruţ, Agafiţei, Cupfer, d-na Savin, d-ra Dumbravă, Alupei, ş. a. Lipsesc lucrările a doi pictori consacraţi: d-nii Octav Bincilă şi Otto Briesse. Deoarece e cu neputinţă a vorbi în cadrul restrâns al unui articol despre atâtea meritoase lucrări, mă opresc deocamdată la tablourile d-lui Mihai Câmăruţ, un element valoros al tinerei generaţii de pictori expozanţi. D-sa expune 12 tablouri, din care 4 Aquarele la Macî şi altul: Portal. Iată câteva din ele: No, 2, No, 8 şi No, 10 reprezintă Schitul Durau dela poalele Ceahlăului. Lucrările sunt recente, căci d-sa a făcut parte din grupul de pictori, cari sub conducerea d-lui Toncă au pornit vara aceasta să refacă pictura schitului, la umbracăruia a petrecut veri, dearândul marele patriot şi polemist Gh. Panu, No. 2: 2 călugări intră în M-re. E redată cişmeaua, felinarul strâmb, băncuţa şi 2 copaci No. 8: Ceahlăul cu stâncile din juru-i abrupte, care par nişte santinele tăcute la poalele unui masiv Continuarea în pagina II-a Glonţul din Inimă Intr'un spital din Moscova a ncetat din viaţă un anume Mihail Grubiev. Acum 17 ani, în timpul unei ciocuri de stradă, el a fost rănit cu un glonte. Proectilul a intrat prin piept şi s’a oprit in inimă. Grubiev a stat citva timp în spital şi s'a vindecat, fără a i se extrage proectilul. Timp de 17 ani a trăit cu glonţul in inimă, neavând vreo neplăcere. Zilele trecute Iasă, a simţit dureri puternice la inimă. Medicii nu i-au putut fide folos şi omul a sucombat. Glontele din inimă nu l-a iertat ! Invenţia lui Marcon S’a anunţat că Marconi a inventat un aparat, cu ajutorul căruia poate opri de la distanţă orce motor atent gulerul, cravata, de automobil, vapor, avion, etc. DUMINICA 27 OCTOMBRIE 1935 RON No. 19 Fie axsg S E Bl A 13-a Premii gratuite O P 1 N l A Zîmbetul zilei Războiul din Abisinia Care este situaţia adevărată —Radio-telegramă specială pentru „Opinia“ — Allo! Allo I Aici e Radio Postul abisin Radio-Abisinia, Am un bu'etin Pentru Iaşi—„Opinia". Allo I Italienii se luptă cu sete, deoarece sânt foarte însetaţi. Ei au făcut o mare cucerire la nord, unde au găsit un bidon cu coi litri de apă. Transporturile se fac cu catâri. Şi fiindcă sânt... catâri, soldaţii înaintează greu. În plus, de două zile plouă. Toţi ostaşii sânt plouaţi. Totuş ostilităţile continuă. Fiind şi tare cald, italienii aptă cu căldura. Abisinienii neavând arme, nu luptă cu puşti, ci luptă cu îndârjire. Abea acum Anglia vinde arme Abisiniei şi se înţelege Cînd se mută chiriaşul Cu destinul său ingrat, Parcă e atunci tot laşul Un bilet „Denchiriat", Paturi, scaune, mesuţe • Cufere, dulapuri, lăzi, In maşini şi în căruţe Trec un lung convoi pe străzi. Toţi se mută în tot locul, Mai aproape, mai departe, In speranţa că norocul Va veni în altă parte. S'a mutat şi domnul Gică, Findcă-i casa strimtă tare. Ştiţi, odaia e prea mică, Cînd chiria e prea mare. A plecat şi doamna Zoe . Vrea...confort-mă rog matale- Şi avea ce-i drept nevoe. Dar nevoe de«.parale ! Şi s'a dus şi domnişoara Din parter, vecina noastră, Findcă cei din casă, seara, Spionau pe la fereastră. Şi’n aceiaş zi ciudată, Fără vre-un motiv sever, A plecat aşa de-odată Şi-un student dela parter ! Mulţi se mută'n altă stradă. Ca studentul sau ca fata. Unii fără «a face sfadă. Alţii fără a face plata I redactat de I. BERG bine cu împăratul. El e Negus, iar statul englez e Negustor. Aviaţia italiană nu prea zboară, fiindcă italienii nu vor atâta să zboare avioanele, cât ar vrea să„, zboare Negusul! in rezumat situaţia e următoare: Pe frontul de Nord Nu-i niciun record; Pe frontul de Est Nu-i nimic funest; Pe frontul de Sud Nimic nu aud ce% Totuş războiul continui.« Alto I Alto I Radio«Abisin Nu ştiu când mai vin Cu alt buletin. Salve şi-un suspin LM Trece lung convoi pe străsoi. In maşini şi in căruţe: Cufere, dulapuri, lăzi, Paturi, scaune, mesuţe... Toţi se mută in tot locul, După norma cunoscută : Numai Criza, bat'o focul, Numai din ea nu se muta l« Sf. Dumitru-CRONICA ZILEI— Boală grea — Domnu'e doctor, sin»' că mă slăbesc puterile* — Cum asta ? — Trebuie să plătesc astăzi chiria... f? % if*t frf Conferinţa ministerială Cum vor fi soluţionate cererile Iaşului Se anunţă că joi va avea loc la Iaşi conferinţa ministerial. Cum însă miniştrii vin cu trenul, conferinţa se va ţine probabil Vineri. Cu prilejul acestei reuniuni, se vor da soluţii pentru nevoile Iaşului. Astfel Iaşul cere să aibă pieţe şi trotuare bure. In acest scop gospodinele vor fi însărcinate să facă... piaţa, iar femeiie de noapte să facă... trotuarul. laşul mai cere apă abundentă şi curată. Pentru aceasta se va propune, ca ieşenii să beie numai vin şi lapte. Se mai cere îmbunătăţirea situaţiei sanitare, pentru stăvilirea epidemiilor şi bolilor. In acest scop se va preconiza mutarea tuturor medicilor din localitate, Iaşul mai doreşte o pană bună şi tară corpuri străine. Acest merit insă nu se va putea deplini, deoarece guvernamentalii au intrat în:„pine! Mai sânt alte deziderate importante. Şi se spune că miniştrii vor pleca cu dorinţa fermă de a le rezolvi pe toate. Noi sântem siguri însă, că vor pleca cu trenul. Şi cum merg pe drum de fier,’ Toate visurile pier!... emiți ert fig Ultima oră