Opinia, octombrie 1935 (Anul 31, nr. 8542-8568)

1935-10-27 / nr. 8565

ANUL XXXI No. 8565 6 PAGINI 1 LEU a­bonamente Redactia 391 Administrația394 Serviciul de noapte 387 Ziar popular cotidian Lei 350 _ 180 L »0 • » • H 0 N • • * f 8 w » . • pe un an . 6 luni . 3 . 1000 . » Instituții publice ATELISRELA TIPPG IAȘI. — STIL LAPOD­EANU 37 Telefoane Cornetul Săptă**t­i ! Ce este de făcut pentru laşi ? Acum că laşii fac obiectul salicitudinei generale (dupâ o uriaşă muncă a câtorva), ar fi bine ca fiece locuitor al tîr­­gului sâ-şi pue următoarea întrebare: „Ce am făcut eu pentru urbea mea ?" Pentru mulţi, foarte mulţi, bilanţul este dezastruos şi se poate însemna cu un zero gigantic pe o foaie albă. Unii îşi vor aminti chiar că în timpul tulburei adolescente au dezrădăcinat vreunul din acei copaci nevinovaţi pe care Primăria se obstinează, în ciuda beţivilor, să-i planteze pe marginea trotuarelor.... Altceva nimici In viaţă, ca şi la teatru, sunt câţi­va actori care-şi îm­part rolurile: restul este com­pus din mulţimea obscură a figuranţilor care se mulţumesc să umple scena în momente­le mari şi să... tacă. Umbre neînsemnate, lipsite de stră­lucire şi de vlagă ! La tea­tru aceşti fraţi inferiori, men­ţinuţi în planurile din fund, fac pe marchizii, pe ajutoarele căpiteniei de bandiţi catalani, pe 1-ui, al 2-lea şi al 3-lea poliţist; în viaţă se întâmplă să facă pe ieşeni dupâ cum îi repartizează dumnezeescul regisor. Or, în cursul sâptămânei ce se sfârşeşte ne-a fost dat să salutăm, cu ovaţiile pe care le meritau cu prisosin­ţă, pe unii dintre corifeii le­­şenismului stabil­it în Bucu­reşti. Strânşi în jurul D-lui Trancu-Iaşi, ei nu se întreabă atât ce au făcut pentru laşi, ci mai degrabă ce este de făcut. Răspunsul, dupâ noi, este destul de simplu: trebuie fâ­­cut pentru Iaşi, cel puţin în parte, ceia ce se face pen­tru Bucureşti, adică ceia ce ieşenii stabiliţi la Bucureşti văd cu ochii fâcându-se în jurul lor. Nu este un mister pentru nimeni. Bucureştiul este un oraş extrem de avantajat din punct de vedere admi­nistrativ. Are o Universitate u­laşă şi bine înzestrată care aşează, în preajma une stu­­denţimi numeroase, mii de locuitori stabili subt forma de gazde, de restauratori, de lib­rari, etc. etc. Are o garni­zoană considerabilă (cea mai mare din lume *) care pe lângă armata activă, gru­­pează între zidurile urbei o armată de furnisori. Are prin­cipalele industrii de Stat, fab­rici de tutun, de chibrituri, atelierele Griviţa, etc. Trucul este bine cunoscut şi sigur: într’un Stat agricol care nu are raţiuni de alt ordin de a forma aglomeraţii importante, oraşele se nasc prin graţia şi solicitudinea administraţiei de Stat şi dispar când a­­ceastă solicitudine lipseşte. Iaşii trebue să numere în 15-20 de ani peste 150.000 de locuitori, cifră modestă dacă privim progresia obici­nuită a oraşelor din ţările prospere ale Europei. **) A­­cesta să ne fie scopul. Iar mijloacele de întrebuinţat sunt cele pe care le-am des­cris. NECULAI DALU * Parisul adăpost­eşte 6 regimente în care numărăm şi garda municipală. Bucureştiul nu mai puţin de 23 regi­mente şi unităţi mari, iară a socoti comandamente, servicii, spitale mili­tare, etc. **) Germania, la 1925, conținea 31 oraşe de peste 150.000 de locuitori ; peste 20 de ani numărul acestor oraşe va fi cu siguranță dublat. IDEI ŞI FAPTE Plată ieftini ? Sfintem toţi de acord in chestiunea ridicată recent de o numeroasă delegaţie de co­mercianţi. „Lut­a Iaşilor" tre­buie să fie prelungită. Mărturisim însă că nu prea înţelegem chipul în care ne­gustorii ieşeni au înţeles să-şi motiveze justa cerere. Cică până în prezent, adică în tot intervalul „Luna Iaşilor" ne­­gustorimea n'a participat e­­fectiv; mai pe şleau, n’a fă­cut dever mai mare ca in ce­le'alte luni; n'a vândut şi aici n'a câştigat mai muit ! Să fie oare adevărat?,,« Sau dimpotrivă domnii ne­gustori au înregistrat afaceri bune şi vor să mai facă vân­zare ? In orce caz, e bine ca Lu­­na Iaşilor să fie prelungită. Cât priveşte iniţiativa de a se oferi o „piaţă ieftină“ in săptămânile ce urmează, a­­ceasta trebuia să se întâmple nu chiar ziua de deschidere a expoziţiei, şi chiar mult îna­inte. „ Negustorii să-şi desfacă în­totdeauna mărfurile pe pre­ţuri reduce, să se mulţumeas­­că întotdeauna cu câştiguri modeste, dar sigure. Şi nu numai oaspeţii Iaşului să pro­fite de pe urma unei necesare ieftenităţi, ci şi (sau mai ales) însăşi ieşenii. Să ne înţelegem, aşa­dar, prelungirea „Lunei Iaşilor" cu încă două săptămâni şi o pia­ţă ieftină prelungită la infinit!­­ L. BASARABEANU­ Actualităţi politice Situaţia în partidul naţ­­ţărănesc Dl. Mihalache. In calitatea de şef al partidului, s’a simţit obli­gat să aducă partidul la putere, cit mai curind. In acest scop, a dezlănţuit „campania de răsturnare“ şi a fixat sorocul la 14 Noembre, cînd urmează a se desfăşura demon­straţia de la Bucureşti. Demonstraţia aceasta a fost prezintată în aşa fel incit consti­­tue „ultima carte“. Dar da­r va fi jucată cartea, fără rezu­tatul aşteptat ? Evident că, în buna chibzuire a unei acţiuni, trebu­e pusă şi e­­ventualitatea aceasta. Şi s’ar părea atunci că d. Mi­halache Îşi va considera misiu­nea terminată. Adică, s'a veri­ficat că tactica Mihalache a dat greş , şi n’ar rămâne partidului decât să îmbrăţ­işze tactica­­ Maniu. Aşa se vorbeşte In unere cer­curi naţ-ţărfiniste şi se scontează posibilitatea ca d. Mihalache să treacă d-lui Maniu şefia. Rămâne de văzut dacă împre­jurările politice vor duce Intr'a­­devăr la această concluzie. REP. Subt steagul Un popas al trupelor abisiniene. Soldaţii iau masa , iar stegarii ţin dra­pelele întinse, ca un simbol veşnic prezent. Steagul abisinian, compus din trei benzi colorate (verde-galben-roş), are în mijloc un leu, „Leul lui Iuda“. Din toată lumea Femsite în război Foarte multe femei din A­­bisinia îşi întovărăşesc bărba­ţii la război. Nevestele duc boccelele cu rufe şi blide; ier în spatele frontului îşi im­provizează gospodăria« Ele gătesc mâncare şi spa­lă letjjri în timpul zilei. Iar seara, când aptele încetează, se furişează un lagăr şi aduc bărbaţilor ti£a a cu mâncare şi pachetul cu rufe curate. Unele femei işi expun via­ţa, pentru a îndeplini acest ser­vic­­u, deoarece avioanele ta­le se zboară deasupra rea­găinilor din spatele fronturilor şi uneori lansează bombe. Totuş abisimiencele nu se sperie. Curajul şi devotamen­­tul lor sânt într adevăr de admirat. LORDUL EDEN la faima de arbitru al elegan­ţei tot atât cât şi la acea de abil diplomat, baronii, ve­ta şi mai ales dunga Marele inventator a dat zilele tre­de la pantaloni. Se pare că lordul Eden ţine cute ziarului italian „Lavose Fascis­ta“ un interview, în care declară că aparatul este abea în fază de expe­rimentare. Invenţia, care se bazează pe principiul micro-und­lor, încă nu­­ desăvârşită. Marconi speră însă, că va reuşi să perfecţioneze aparatul şi atunci invenţia sa va însemna într’adevăr o revoluție în tehnica modernă. Mar­coni a mai declarat, că această in­venție va fi un instrument admirabil pentru înlăturarea războaielor. Aviz d-lui Mussolini ?!... —­ Niciodată n’am sa i-o iert primarului Rac­o­viță, că a organizat „Luna lașilor". — De ce ? — Mi-a telefonat soacra că vine la Iaşi, să vadă expo­ziţia. „ Cititorii noştri din pro­vincie sunt rugaţi a tri­mite bonurile din seria 62-a pentru a primi fisa de participare la tragerea pre­miilor, un plic închis, adă­­ugând 7 lei mărci poştale şi câte un leu pentru bo­­nurile lipsă. Motiv Lordul şi toaleta Se ştie că lordul Athony Eden trece drept cel mai ele­gant bărbat din Europa. In ultimele două luni, de când conflictul italokabisinian a luat proporţii atât de grave, diplo­matul englez a avut foarte mult da lucru. Lordul Eden era mereu chemat la şedinţe, făcea rapoarte, pleca la Ge­­ni­va, etc. Totuş niciun moment, iscu­situl diplomat n'a abdicat de la rigorile eleganţei. Toaleta sa se prezinta in aceaa formă impecabilă. E drept că lordul Eden are un camerist special, care-l în­soţeşte în toate voiajurile şi se ocupă de garderoba stăpânu­lui. Dar şi Eden personal e foarte meticulos în această privinţă, întotdeauna exami­­nează N­o­re EXPOZIŢIA de la Academia de Belle-Arte de Pr. N. V. HODOROABA In­­cadrul „Lunei Iaşilor" s-a organizat şi o expoziţie comun­ă a pictorilor şi sculp­­turilor ieşeni, în saloanele A­­cademiei de c arte frumoase. Gând fericit din îndoit punct de vedere, se poate vedea evoluţia picturii şi sculpturii la noi Moldovenii în ultima jumătate de veac şi apoi, se încadrează bine intr'o atare expoziţie, lucrările pictorilor clasici cu ale celor moderni. Artişti de real talent, coasa­craţi, — unii din ei profesori ai Academiei—stau alături de artiştii tineri, din cari unii sunt abia la începutul carierii, la prima treaptă a ascensiu­nei,—elevii de ier. Expoziţia e rânduită cu gust în şase saloanei .Ochiul are ce privi şi, amatorii de frumos au unde-şi delecta su­fletul cel puţin o oră din z. Am văzut [şi persoane, care, ori că nu ştiu pe deplin ce În­seamnă o expoziţie, ori nu le interesează de loc nici per­soana expozanţilor, nici lu­crările lor. Trec în grabă şi cu indiferenţă prin faţa tablou­rilor, aşa cum ar trece bună­oară in piaţă pe lângă coşu­­rile de zarzavat ori într'o pră­vălie pe lângă rafturile de stofă. Meritul acestei frumoase rânduieli, revine, desigur, în bună parte, d-lui rector A. D. Atanasiu, cărui nu-i precupe­­ţim lauda ce i se cuvine. In­­teresant e saionul care cu­prinde galeria operilor defunc­tului şi talentatului pictor cla­sic moldovean, Em. P. Bar­­dasare. La fel se disting­e lucrările d-lui proc. C. Cosa­c­ovici, un talent viguros, dar cere n'a putut pătrunde in saionul oficial al Capitalei a­cum câţiva ani decât semn n d o lucrare cu pseudonimul : Popa Kelle. Farsa e nostimă şi nu mai constituie azi un secret pentru amicii distinsu­lui pictor. Se mai remarcă apoi lucră­rile d-lui: D. Crudu, profe­sor, iar din tineret, a d-tor .* N. Popa, M. Câmăruţ, Aga­­fiţei, Cupfer, d-na Savin, d-ra Dumbravă, Alupei, ş. a. Lip­­sesc lucrările a doi pictori consacraţi: d-nii Octav Bin­­cilă şi Otto Briesse. De­oarece e cu neputinţă a vorbi în ca­drul restrâns al unui articol despre atâtea meritoase lu­crări, mă opresc deocamdată la tablourile d-lui Mihai Câ­măruţ, un element valoros al tinerei generaţii de pictori ex­­pozanţi. D-sa expune 12 ta­blouri, din care 4 Aquarele la Macî şi altul: Portal. Iată câteva din ele: No, 2, No, 8 şi No, 10 reprezintă Schitul Durau dela poalele Ceahlău­lui. Lucrările sunt recente, căci d-sa a făcut parte din grupul de pictori, cari sub conduce­rea d-lui Tonc­ă au pornit vara aceasta să refacă pictura schitului, la umbra­­căruia a petrecut veri, dearândul ma­rele patriot şi polemist Gh. Panu, No. 2: 2 călugări intră în M-re. E redată cişmeaua, felinarul strâmb, băncuţa şi 2 copaci No. 8: Ceahlăul cu stâncile din juru-i abrupte, care par nişte santinele tă­­cute la poalele unui masiv Continuarea în pagina II-a Glonţul din Inimă Intr'un spital din Moscova a ncetat din viaţă un anume Mihail Grubiev. Acum 17 ani, în timpul unei ciocuri de stradă, el a fost rănit cu un glonte. Proectilul a intrat prin piept şi s’a oprit in inimă. Grubiev a stat citva timp în spital şi s'a vindecat, fără a i se extrage proectilul. Timp de 17 ani a trăit cu glonţul in inimă, neavând vreo ne­plăcere. Zilele trecute Iasă, a simţit dureri puternice la inimă. Me­dicii nu i-au putut fi­­de fo­los şi omul a sucombat. Glontele din inimă nu l-a iertat ! Invenţia lui Marcon S’a anunţat că Marconi a inven­tat un aparat, cu ajutorul căruia poate opri de la distanţă orce motor atent gulerul, cravata,­­ de automobil, vapor, avion, etc. DUMINICA 27 OCTOMBRIE 1935 RON No. 19 Fie axsg­ S E Bl A 1­3-a Premii gratuite O P 1 N l A Zîmbetul zilei Războiul din Abisinia Care este situaţia adevărată —Radio-telegramă specială pentru „Opinia“ — Allo! Allo I Aici e Radio Postul abisin Radio-Abisinia, Am un bu'etin Pentru Iaşi—„Opinia". Allo I Italienii se luptă cu sete, deoarece sânt foarte în­setaţi. Ei au făcut o mare cu­cerire la nord, unde au găsit un bidon cu coi litri de apă. Transporturile se fac cu ca­târi. Şi fiindcă sânt... catâri, soldaţii înaintează greu. În plus, de două zile plouă. Toţi ostaşii sânt plouaţi. Totuş ostilităţile continuă. Fiind şi tare cald, italienii aptă cu căldura. Abisinienii neavând arme, nu luptă cu puşti, ci luptă cu îndârjire. Abea acum Anglia vinde arme Abisiniei şi se înţelege Cînd se mută chiriaşul Cu destinul său ingrat, Parcă e atunci tot laşul Un bilet „Denchiriat", Paturi, scaune,­ mesuţe • Cufere, dulapuri, lăzi, In maşini şi în căruţe Trec un lung convoi pe străzi. Toţi se mută în tot locul, Mai aproape, mai departe, In speranţa că norocul Va veni în altă parte. S'a mutat şi domnul Gică, Findcă-i casa strimtă tare. Ştiţi, odaia e prea mică, Cînd chiria e prea mare. A plecat şi doamna Zoe . Vrea...confort-mă rog matale- Şi avea ce-i drept nevoe. Dar nevoe de«.parale ! Şi s'a dus şi domnişoara Din parter, vecina noastră, Findcă cei din casă, seara, Spionau pe la fereastră. Şi’n aceiaş zi ciudată, Fără vre-un motiv sever, A plecat aşa de-odată Şi-un student dela parter ! Mulţi se mută'n altă stradă. Ca studentul sau ca fata. Unii fără «a face sfadă. Alţii fără­ a face plata I redactat de I. BERG bine cu împăratul. El e Ne­gus, iar statul englez e Ne­­gus­tor. Aviaţia italiană nu prea zboară, fiindcă italienii nu vor atâta să zboare avioanele, cât ar vrea să„, zboare Ne­­gusul! in rezumat situaţia e urmă­­toare: Pe frontul de Nord Nu-i niciun record; Pe frontul de Est Nu-i nimic funest; Pe frontul de Sud Nimic nu aud ce% Totuş războiul continui.« Alto I Alto I Radio«Abisin Nu ştiu când mai vin Cu alt buletin. Salve şi-un suspin LM Trec­e lung convoi pe străsoi. In maşini şi in căruţe: Cufere, dulapuri, lăzi, Paturi, scaune, mesuţe... Toţi se mută in tot locul, După norma cunoscută : Numai Criza, bat'o focul, Numai din ea nu se muta l« Sf. Dumitr­u-CRONICA ZILEI— Boală grea — Domnu'e doctor, sin»' că mă slăbesc puterile* — Cum asta ? — Trebuie să plătesc as­tăzi chiria... f? % if*t frf Conferinţa ministerială Cum vor fi soluţionate cererile Iaşului Se anunţă că joi va avea loc la Iaşi conferinţa minis­­teria­l. Cum însă miniştrii vin cu trenul, conferinţa se va ţine probabil Vineri. Cu prilejul acestei reuniuni, se vor da soluţii pentru ne­voile Iaşului. Astfel Iaşul cere să aibă pieţe şi trotuare bure. In acest scop gospodinele vor fi însărcinate să facă... piaţa, iar femeiie de noapte să facă... trotuarul. laşul mai cere apă abun­dentă şi curată. Pentru aceasta se va propune, ca ieşenii să beie numai vin şi lapte. Se mai cere îmbunătăţirea situaţiei sanitare, pentru stă­­vilirea epidemiilor şi bolilor. In acest scop se va preconiza mutarea tuturor medicilor din lo­calitate, Iaşul mai doreşte o pană bună şi tară corpuri străine. Acest merit insă nu se va pu­tea­­ deplini, deoarece guver­namentalii au intrat în:„pine! Mai sânt­­ alte deziderate importante. Şi se spune că miniştrii vor pleca cu dorinţa fermă de a le rezolvi pe toate. Noi sântem siguri însă, că vor pleca cu trenul. Şi cum merg pe drum de fier,’ Toate visurile pier!... emiți­ ert fi­g Ultim­a oră

Next