Opinia, octombrie 1936 (Anul 32, nr. 8846-8872)
1936-10-14 / nr. 8857
or . Din toată lumea Revoluţia din Spania , opera unor profitori • ••• Revista austriacă „Neues Wiener Journal“ în recentul său număr, scrie că războiul din Spania este opera câtorva interesaţi dornici de prea mult câştig. In special, numele faimosului Sir Henry Detterding, regele petrolului, e strâns legat de sângeroasa revoluţie iberică. Sir Henry Detterding este proprietarul marelui concern Royal Dutch Comp, care posedă cele mai bogate zăcăminte de petrol din întreaga lume. Produsele lui emu căutate şi în Spania, până la venirea la putere a lui Primo de Rivera, care, văzând câştigurile fabuloase realizate de Royal Dutch, s’a gândit că n’ar fi rău să asigur statului monopolul acestei vânzări. A elaborat o lege prevăzând crearea acestui monopol In schimb oferise lui Sir Detterding suma de 70 milioane pesos, drept despăgubire pentru instalaţiile făcute în Spania. Magnatul petrolului a refuzat De-aici conflict. Primo de Rivera s-a adresat Sovietelor de unde a importat petrolul necesar. Replica lui Detterding a fost însă şi mai drastică, provocând în celelalte ţări un boicot formidabil al produselor spaniole, Spania ajunsese în criză economică. Criza sporind peste măsură, ex-regele Alfons s-a văzut nevoit să-l debarce pe dictator şi să promită orice societăţi Royal Datch Era însă prea târziu, regele a fost silit să se expatrieze. Sir Henry Dettering nu şi-a pierdut speranţa. Evenimentele din ultima vreme i-au venit în ajutor. Răscoala generalului Franco este rezultatul unui acord secret între generalul rebel şi celebrul financiar. Dovadă că în teritoriile ocupate de răsculaţi, depozitele lui Royal Dutch au fost redeschise. Şi iată cum meschine interese de câştig, duc la deslănţuirea unui oribil carnagiu fratricid... cart cor V asnzătorii de... BSa'Bi • •09 | Cei mai superstiţioşi oameni de pe faţa pământului sunt englezii ! Poporul britanic crede că numărul 13 e o cifră fatală, după cum semnul aducător de noroc e o potcoavă. De aceia în multe orăşele din Anglia, negustorii de potcoave străbat drumurile şi vând superstiţioşilor acest articol dătător de speranţe. Costul unei potcoave variază după mărime ş.. client! Astfel, in orăşelul Stanton, aproape de Londra, un domn foarte bogat şi superstiţios, a cumpărat o potcoavă cât roata carului, plătind 3 lire (circa 3 mii de lei). Norocul,,, vânzătorului !... Änclaet© americane Se pare că în America, cetăţenii nu se prea sinchisesc de gravele evenimente ce frământă bătrânul nostru continent. De pildă, în timp ce în Spania e bătălie, nu şagă, paşnicii conducătorii din ţara Unchiului Sarm, au interprins o vastă anchetă despre căsătorie. Se caută anume a se stabili, câte căsătorii din o mie se desfac ; dacă femeile mai înalte de un metru şase zeci au mai multe şanse de măritiş decât cele mignone ; câte mii de fe- mei ştiu să gătească, şi alte chestiuni de felul acesta. Deocamdată s-a constatat că domnişoarele cu studii academice sunt rar duse în faţa altarului. Poate şi din cauză că acestea sunt — ca de obiceiu — prea pretenţioase în alegerea soţilor. Ancheta a mai stabilit că 80 la sută din femeile americane se căsătoresc pentru ca în cele din urmă să ...dea divorţ, şi că numai 10 la sută ştiu să gătească ! Bieţii barbaţi ! ANUL XXXII No. 8857 ABO NAVI ENTE Lei 350 . . . . pe un an „ 180 . . . . „ 6 luni „ 90 „ 3 luni „ 1000 . Instituţii publice ATELIERELE TPOGRAFICE IASI STR. LAPUSNEANU 37 _ _ f Redacţia 391 Telefoane I Administraţia 394 t Serviciul de nopot? S67 mmmammmmmammmmmmmmm Fotoliul de la Societatea apelor Presa a înregistrat izbucnirea unui „grav" conflict la Societatea apelor. Este anume vorba de conflictul Antistescu- Orveanu, din cauza unui fotoliu,— fotoliu nu la figurat, ci la propriu, un scaun boeresc deci,— pe care-1 luase d. Antistescu şi pe care l-ar fi „poftit" şi d. Ilie Criveanu. Pe margina acestui conflict, câteva gânduri spuse fără nici o reticenţă. Primarul Iaşului, d. Osw. Racoviţă, a voit să facă din „apă", ceia ce d. Const. Toma a făcut din „electricitate". Voia primarul, probabil, să ne scape de la boală şi moarte, bem apă cu clor şi nu avem doar aparate digestive de animale prea rezistente. Numai că d. Toma şi cu cei cu care s-a ajutat în constituirea Societăţii de electricitate, au aşezat în fruntea acelei instituţii, un om de competinţă nediscutată şi de o probitate şi onestitate unanim recunoscute. Mă gândesc la d. Inginer Mircea Volanschi. La Societatea apelor însă lucrurile au luat altă faţă. In aşa mod s’a constituit conducerea ei technică, încât nici o garanţie în plus faţă de cum a fost până la construirea Soc. apelor. Ba dimpotrivă, problema apei a fost sustrasă controlului, măcar oricât de superficial, al Consiliului comunal, dându-se unei societăţi, care până acum întruneşte, prin chipul cum şi-a compus cadrele de conducere, toate atributele unui ganglion parazitar. Oameni cari nu au nimic de a face cu technica, sau aşezat la volanul de conducere. (Fac mea culpa pentru o excepţie, două). Până acum societatea aceasta nu s'a manifestat decât prin acest grav (!) conflict Antistescu-Criveanu. Pentru aplanarea conflictului, s'a convocat Consiliul sau Comitetul de direcţie. Şedinţa aceasta va costa diurne bine plătite !.... Problema apei la Iaşi nu se rezolvă cu societăţi astfel constituite. Dacă această societate vrea în adevăr să facă ceva pentru Iaşi, atunci trebuie să-şi înlăture din conducere persoanele inutile. Să opereze fără nici o milă, ganglionul parazitar.Altminteri, cei ce cu bună credinţă au încercat să facă ceva bun, vor fi blestemaţi de toţi ieşenii otrăviţi cu clor. GH. CHIRIŢESCU Mim» ■■■■■■MMBBBIBMaMMMMŞMp— CETITI IN PAC. IV-a Islosmum exitul refjilor iiroslavi La Paris s’a inaugurat acest impresionant monument al regilor iugoslavi: Petru I eliberatorul și Alexandru II întregitorul. La stânga, e statuia regelui Petru I, calare e regele Alexandru; iar la dreapta e statuia mareșalului francez Franchet d'Esperey, T nrafloraal „CoamverShea iaai IberdÎY S®âssfor (Comedie în 3 acte de FRANTISEK LANGER) Prima noutate oferită spectatorilor de către Societatea noastră dramatică în stagiunea acum începută, e datorită celui mai popular dintre dramaturgii cehi,—Francisek Langer, Succesul imens obţinut cu Periferie care,vă amintiţi desigur, a format şi la Iaşi senzaţia stagiunii anului 1930 (în minunata înscenare a lui Maican) a făcut ca şi alte lucrări dramatice ale lui Langer să facă ocolul multor scene europene. Chiar la noi, a venit câteva lună numai după Periferie, încă o lucrare a aceluiaş autor „Cămila trece prin urechile acului“ , şi acum ni s-a prezentat o a treia lucrare, comedia ce poartă titlul : Convertirea lui Ferdy Pistor. Acţiunea din toate comediile lui Langer se petrece în acelaş mediu, acel al lumii interlope din suburbiile târgului mare. Adăugând şi detaliul, că în restul operei dramatice a autorului,cel puţin cât o cunoşteam până acum, eroii sunt recrutaţi din marginea „Periferie“, spunem cu această transparentă aluzie, că Langer exploatează până la capăt cartierul ai cărui locuitori au găsit atâta interes la lumea spectatoare. Burghezimea înstărită şi,în general, lumea „bună" nu prea se avântă prin mijlocul calicimei dubioase din care se recrutează pungaşii, prostituatele şi cerşetorii. Ci îi convine mai bine (e şi fără nici un risc) să-i vadă prezentaţi la rampă... Cum in cazul de faţă, această prezentare e făcută de un bun technician căruia nu-i lipseşte nici inventivitatea şi nici spiritul pentru a-şi plasa eroii în cadrul romantic al comedieiIn Brazilia se fac actualmente încercări care au de scop de a se găsi noui posibilităţi de întrebuinţare a imensei supra-producţii de cafea. Mai mulţi chimişti au reuşit să combine cafeaua cu făina de grâu şi din amestecul acesta să dea o pâine de cafea care — după părerea medicilor — se distinge printr-un gust plăcut şi are în acelaş timp un efect tonifiant. Dacă pâinea din boabe de cafea măcinată va fi într-adevăr consumată, atunci problema supraproducţiei de cafea va fi fericit rezolvită, falsă, reuşeşte să amuze lumea spectatoare. Fiind însă consecinţe ale unui mare succes, e natural ca nici inventivitatea şi nici caracterizarea tipurilor să nu mai fie atât de puternice în lucrările ce-au urmat „PeriferieiDeci, nici „Cămila", nici „Ferdy Pistor“ şi nici celelalte (care mai există, dar încă n’au ajuns la noi), nu se vor preface în senzaţii mondiale. Cu toate acestea Francisek Langer nu şi-a încheiat încă activitatea. E posibil deci ca odată cu epuizarea subiectelor din acest cartier „periferic" el să treacă la un altul, mai puţin interlop în care zvâcnesc sentimente puternice ce n’au nevoie de romantizare. Va fi şi aceasta o... Convertire, în interesul însăşi al autorului, care cum am spus, stăpâneşte bine technica scenii, e spiritual şi cu destulă inventivitate. Acţiunea întreagă din comedia despre care vorbim acum, e bazată pe două mici accidente. Primul, un borfaş surprins de incendiu în timpul când „opera", e oarecum silit să salveze şi pe cei doi copii ai celuia la caseta căruia l'a surprins focul din toiul „lucraDupă cum am anunţat, Duminică a încetat din viaţă în M-rea Văratic, după o scurtă şi grea suferinţă, Maica Ecului". Fapta aceasta trecând pe primul plan, nimeni nu-şi mai bate capul cu detalii de pildă. Cum a intrat în casă, ce-a căutat pe acolo etc. Al doilea accident, e amorezarea „eroului“ de Tereza, o jună copilă ce colindă cârciumile pentru a propovăduia morala antialcoolismul şi alte virtuţi. E membră a societăţii „Heilsarmee“ (armée du salut) —instituţie necunoscută la noi, dar destul de răspândită în Apus, membrii ei fiind subiectul a destule zeflemele şi apropouri ironice. — Ei, dar sunt oare suficiente aceste două mici—cum am spus : accidente, pentru a umplea trei acte ? Desigur că nu. Şi atunci autorul ne mai prezintă şi o seamă de mici epizoade, unele destul de spirituale. Ceia ce înseamnă, că se bazează în bună parte şi pe aportul interpreţilor epizodişti. Sunt aceştia de rang, atunci „Convertirea“ prinde , — de nu atunci ajunge spectatorul să simtă slăbiciunea celor 2 acte de la urmă şi comedia ratează. Cronica dramatică de VRATISLAVIUS 66 Pentru Ingiorarea ecosiomică «* Moldovei e total» prefacere a economiei satelor Importanta comunicare a d-lui MIRCEA A. BADARIIU, la congresul inginerilor Se știe că la congresul A. G. I. R.-ului d. senator Mircea A. Bădăreu a reprezintat Senatul. Totodată, însă, a luat parte efectiv la lucrări în calitate de inginer agronom. Ieri, în secţia Vl-a a congresului, d. M. Bădăreu a făcut o extrem de importantă comunicare despre problemele tehnice şi economice ale Moldovei, spunând în esenţă: Moldova este o regiune al cărei subsol este sărac în zăcăminte, întreaga viaţă economică a Moldovei este dominată din această cauză, de caracterul ei agricol şi silvic. Nici o înviorare economică nu se va putea produce, dată fiind structura economico-sociala de astăzi a satelor noastre, fără o totală prefacere a economiei satelor. Atâta vreme cât săteanul nostru va continua să se menţie în afara vieţei noastre economico-financiare în circuitul căreia să nu intre nici ca consumator şi nici ca contribuabil, orice încercare de a schimba ritmul vieţii noastre economice este sortită de mai înainte să rămâe fără nici un rezultat practic. Reorganizarea agriculture! Pentru a înviora economiceşte Moldova trebue în primul rând reorganizată agricultura pentru a se spori producţiunea pe unitatea de suprafaţă. In acest scop întrucât climatul Moldovei în cea mai mare parte a regiunei agricole, este extrem de uscat, după Dobrogea, Şesul Prutului şi al Siretului fiind regiunele care privesc cea mai puţină apă din toată ţara, trebue folosite pe o scară întinsă irigaţiunile. Abaterea unei părţi din Siret în Bahlui, este de o mare importanţă din acest punct de vedere. Refacerea numeroaselor iazuri, distruse în cea mai mare parte în urma expropierei, care se găseau altădată pe tot cuprinsul Moldovei, trebueşte întreprinse şi ea, căci marea suprafaţă de evaporare pe care ar constitui-o aceste iazuri nu poate rămâne fără influenţă favorabilă asupra climatului. Plantaţiilea pe o scară întinsă a perdelelor de apărare în contra vânturilor, a râpelor, a terenurilor degradate, constitue încă o măsură utilă de luat din acest punct de vedere. Căd masarea proprietăţii Pentru o mai bună punere în valoare a pământului agricol al Moldovei, se impune însă cu mai mult decât oriunde în ţară comasarea micei proprietăţi. Pământul Moldovei este foarte încreţit. Parcelele ce constitue proprietăţile individuale, sunt aşezate în lungul pantelor. Arăturile se fac conţinu în direcţia pantelor. Fiecare brazdă constitue astfel un mic torent atunci când plouă sau când se topesc zăpezile. Terenul vegetal este spalat de la suprafaţă şi încetul cu încetul se produce degradarea solului din această cauză. Comasând proprietatea parcelară, ceia ce ar permite lucrarea pământului şi în direcţia transversală a pantelor,s’ar stăvili această degradare a solului agricol. Organizarea muncii rurale Organizarea muncei la ţară poate duce şi ea la o înviorare a vieţii economice din Moldova. Moldovenii au prea multe serbători. Gruparea serbătorilor secundare în timpul ernei ar permite executarea muncilor agricole la timp şi o sporire a producţiunei agricole. In general munca disciplinată şi bine condusă la ţară poate conduce foarte repede şi fără mari sacrificii o înviorare a vieţei economice şi la o stăvilire a exodului rural. Munca săteanului trebueşte îndrumată către ocupaţiunile cari cer o încordare continuă şi de fiece moment, în primul rând către creşterea vitelor. Creşterea vitelor Creşterea vitelor este astăzi destul de rentabilă şi constitue primul pas ce s'ar face pe calea industrializărei agriculturei. Este un non sens ca să exportăm cereale și produse furajere, când am putea exporta produse animale de 7 ori mai valoroase. In acest scop se impune rezolvirea chestiune! atât de arzătoare a reproducătorilor ma(Continuarea în pagina 2-a) După succesul obţinut în justiţie: O ci® damfie a d-lui senator Alfons Herovanu privind Camera de cSnsac. O telegramă către d. fr. lupu După succesul obţinut în justiţie cu contestarea alegerilor Camerei de Muncă, discutând cu d. senator Alfons Herovanu, d-sa ne declară: — încheind protestul meu din numărul anterior al ziarului „Opinia", amspus că avem datoria de a aştepta cuvântul justiţiei, căruia urma să ne supunem. Cum era de aşteptat, justiţia a înfierat abuzul fără precedent al celor ce au avut naivitatea să creadă că se pot alege fără voinţa maselor. Lecţia va servi cred mult timp, şi totodată va fi o prevenire şi pentru alţii că în ţara românească legile trebuesc respectate, chiar când sunt făcute ad-hoc şi pentru ocrotirea anumitor interese. Soarta actualei comisii interimare a Camerei de Muncă cred că este fixată. Preşedintele şi cu membrii acestei comisii nu mai pot avea autoritatea morală să rămâe în locurile pe cari dealtfel şi până acum le-au uzurpat reprezentanţilor fireşti ai muncitorimei. Deşi târziu, totuş sper că ministrul muncii va înţelege ce datorii are, şi va face ca cel puţin acuma, greşeala comisă, să fie reparată. Aşteptăm cu legitimă curiozitate hotărârea guvernului, care „sper că nu va fi de circumstanţă“. * Em d. senator Ali. Herovanu a trimis o telegramă d-lui dr. N. Lupu vice-preşedintele partidului Naţ-Ţărănesc, anunţându-l de rezultatul contestaţiei şi comunicându-i totodată că muncitorii ieșeni se solidarizează cu acţiunea întreprinsă împotriva ilegalităţilor de la Camerele profesionale, REP. Pâine din boabe die cafea MERCURI 14 OCTOMBRIE 1936 Premii gratuite Bon No. 3 Seria 68-a OPINIA e Maica Ecaterina Statachiu Ierina Statachiu. Descendentă dintr’o familie de vechi boeri moldoveni, înrudită direct cu familia Petrache Carp, maica Statachiu poseda pe lângă o educaţie şi cultură aleasă, un caracter nobil şi un suflet generos şi distins. ____ De când intrase în monahia de la Văratic, ea şi-a consacrat fără răgaz toată activitatea şi toată energia, numai pentru binele şi propăşirea acelei mănăstiri. Refuzând dintr-o reală modestie, întotdeauna demnităţile de căpitenie în administraţia mânăstirei, ea voia să-şi sacrifice toată libertatea şi fără precupeţire sănătatea ei şubredă, pentru a atrage permanent atenţia organelor supreme bisericeşti sau a puternicilor din guverne, asupra nevoilor materiale sau spirituale, ale mânăstirei Văratic. Veşnic bătând drumurile Bucureştilor sau ale Iaşului, pe maica Statachiu o găseai alergând pentru iubita ei mănăstire, cerând concursul tuturor oamenilor de bine, şi rar se întorcea înapoi, fără să capete rezultatele dorite. Cine nu cunoştea dintre vizitatorii Mânăstirei, pe această Venerabilă bătrânică şi cine (Continuarea în pag. 2 a) (Continuarea în pag. 2 a)