Opinia, octombrie 1936 (Anul 32, nr. 8846-8872)

1936-10-27 / nr. 8868

ANUL XXXIl No. 88681 LEU I ■'Minn iinrnr^i­,r~MT"'-n 350 . . . .pe un an 180 . . . . „ 6 luni 90 .... „ 3 luni 1000 . Instituţii publice ATEL­ HUILE TIPOGRAFICE IASI STR. LAPUSNEANU 37 _ /Redacţia 391 Telefoane­­ Administraţia 394 1 Serviciul de no­apte 367 Xîm» populat» cotidian Actualităţi Cazul iVtitropikli­tului Gurie Conflicte cu Înalţi Pre­laţi s’au mai produs în ţara noastră. Destul de rar, dar s’au produs. De cele mai multe ori, aceste conflicte au avut substrat politic, iar de for­mă, s’au dat motive de ne­socotire a legii , imorali­tate etc. etc. In cazul I. P. S. Gurie, se vorbeşte brutal de... furturi ! In mod inevitabil, che­stiunea va lua proporţii. Se va vorbi mult despre dânsa. Şi e păcat că, toc­mai în vremurile destul de tulburi de astăzi, s’a ivit acest caz care poate adu­ce atingere prestigiului Bi­­sericei. Unii au vrut să vadă, încâ o dată, un substrat po­litic în această păţanie a Mitropolitului Basarabiei. Chiar s-a afirmat că Mi­­tropolitul Gurie... ar fi ţă­rănist şi că partidul ne-ţă­rănesc va lua apărarea înal­tului Ierarh. Faptul nu poate fi ade­­v­rat. Intriadevă­r, ziarul „Drep­­tatea“ oficiosul partidului ţărănist, se ocupă într-un număr recent despre Mi­tropolitul Gurie, aplicându-i epitetul: „tâlhar din codrii Tighetului“ ! Această expresiune ex­traordinar de aspră faţă de un Mitropolit, vădeşte că partidul ţărănist nu spriji­nă Erarhul în cauză. Nu-i vorba, deci, de un substrat politic. Şi credem că în scurt­­iimp lucrurile se vor lămuri deplin. Timbre Până acum, se aplicau pe pâne câte două timbre. De acum înainte, din gra­ţia oficiului central de va­lorificare a grâului, se vor aplica încă două timbre „statistice“, pe cornuri fran­­zeluţe, pânişoare etc. Adică, patru petece de hârtie pe o biată pâni­­şoară ! Aceste timbre ocupă spa­ţiu. Când le rupi ca să le arunci, se desfac şi părţi din coajă de care se prind bucăţi de miez. E o pa­gubă destul de însemnată pentru consumator, mai ales că brutarii au grija să fabrice pânea din ce în ce mai slăbuță în greutate. Timbre multe .... foame , sărăcie! LR. D­in 5 o «ari St ! Maare ea fcviiimi—miimi — —TM Ronaa-Atiîclis- Abeba Ducele Mussolini nu s'a lă­sat până când nu i-a înge­­nunchiat pe bieţii e­topieni. Şi odată ce a pus stăpânire pe vastul imperiu al Negusului, dictatorul Italiei a şi purces la treabă. De curând s'a inaugurat pri­ma linie aeriană ce leagă di­rect Roma cu Addis-Abeba. Traficul aerian are următoa­rea rută : Siracuza-Benhazi- Nordul Africei-Kairo-Khartum- Asmara-Eritreea Diredaua— și de aici spre capitala Etiopiei. O călătorie cu avionul de la Roma până la Asmara durea­ză trei zile , iar până la Addis- Abeba, 4 zile, ooo 000 Cel mai bine hrănit este os­taşul englez. Acesta mânăncă de 4 ori pe zi. Dimineaţă, sol­datul britanic bea un ceai cu pane, unt, cârnaţi, marmeladă şi sandwich. La prânz, peşte, cartofi, fasole preparată cu unt, lacherdă şi pateu de peşte, iar seara, ceaiu, sandwich, ficat şi slănină. Dar nici soldatul cehoslovac n’o duce prost. El primeşte zilnic o raţie de 700 grame de pâine, 250 grame de carne, 800 grame cartofi, 200 grame grişă, fructe, prăjituri şi vin. Soldatul german însă o duce mai greu. Iată raţia zilnică pe care o primeşte un ostaş din Germania. Pâine 700 de gra­me , cartofi­­ kilogram, carne 100 grame, 35 grame de peşte şi 30 grame marmeladă. Nici bucte, nici vin, şi nici macar ...unt Ingeniozitate negustorească Proprietarul unui magazin de mobile din Chicago, văzând că afacerile îi merg prost, s'a gân­dit­­ca orice american care se respectă) că n'ar fi rău să in­troducă o inovaţie originală in comerţul său. „Cine are nevoie de mo­bilă?“ — s'a întrebat negusto­rul în chestie. „Desigur, cei care se căsă­­tor­esc. Bun. Atunci înfiinţez un raion special pentru proas­peţii căsătoriţi". Zis şi făcut. Din chiar a doua zi a în­ceput să funcţioneze în maga­zin „raionul căsătoriilor". A­­dică un fel de birou matrimo­nial unde fata care voia să se mărite şi tânărul cu intenţii de însurătoare — îşi lăsau adresa, cu indicaţiunile de circum­stanţă. Cei care veneau cu aseme­nea gânduri, erau însă obligaţi să-şi cumpere mobila de la ma­gazinul cu pricina. Aici era lovitura!.. Inutil să mai adăugăm că afacerile merg strună!... ooo OCTI iProassui d-raei Papers ! E intr'adevăr senzaţional cazul d-nei Pipers din Fila­­delphia (America), care, având glandele lacrimogene extrem de desvoltate, poate izbucni în plâns la orice oră din zi şi noapte. Dar cum americanii sunt oameni practici, s’au şi gândit imediat că pot trage foloase de pe urma acestei curioase însuşiri a doamnei Pipers. Ea a fost angajată de către o mare societate de filme din Hollywood ca să frequenteze sălile de cinematograf şi în timpul reprezentaţiei de pe e­­cran să se pue pe plâns. Dacă, bine 'nţeles e vorba de o tra­gedie... Şi, intr'adevăr, în sălile unde apare această bocitoare de meserie, publicul plânge şi el, de ţi se rupe inima... 000 oop Hr­­ana soldatului eugilear, ceh­oslo­­vac şi gemian Un ziar cehoslovac a întoc­mit recent o interesantă sta­tistică, din care se vede câtă hrană consumă zilnic soldaţii din diferite ţări. Cetiţi „OPiNIA~ Uraganul din Marea Nordului Am dat amănunte despre teribilul uragan care a bântuit săptămâna aceasta Marea Nordului Multe vase au fost puse în primejdie şi s'au produs ravagii la coastele daneze, germane, engleze, olandeze etc. In clişeu, vedere din marele port Hamburg, cu cheiul inundat în întregime. Dat fiind interesul ce-l pre­zintă problema bolilor sociale în Iaşul nostru, am solicitat şi obţinut de la dl. dr. N. Că­dere, medicul şef al Munici­piului, declaraţii amănunţite a­­supra acestei chestiuni. Prezintăm pentru astăzi ta­bloul tuberculozei. La începutul anului în curs (1936) erau înregistrate 589 cazuri, dintre care 308 băr­baţi, 260 femei şi 21 copii. In cursul anului 1935 s-au produs 163 decese prin tuber­culoză, dintre care 64 barbaţi, 71 femei, 28 copii. Mortalitatea prin tuberculoză reprezintă 14,38 la sută din totalul morţilor. In comparaţie cu anii pre­cedenţi, mortalitatea prin tu­berculoză încearcă o scădere ; astfel în 1931 avem 198 de­cese, în 1932—181 decese, în 1933—171 decese, iar în 1935- 163. Pe baza acestor date s-ar putea spune că tuberculoza are o tendinţă la descreştere. Faptul este explicabil întru­cât în anii din urmă, toate or­ganele indicate să se ocupe de problema tuberculozei, în frunte cu Ministerul Sănătăţii şi liga împotriva tuberculozei, desfăşoară o activitate tot mai intensă. In felul acesta se dovedeşte că programul acţiunei anti­­tuberculoase este bine întoc­mit şi mijloacele puse în func­ţiune sunt eficace. * Pentru combaterea tubercu­lozei, mijloacele care se pun în funcţiune sunt din ce în ce mai raţionale şi mai nume­roase. Ast­fel: Premoniţiunea îm­potriva infecţiunei cu tubercu­loză a copiilor mici, se exe­cută din ce în ce mai uşor, pe o scară mai intensă şi mai cu folos. Vaccinarea copiilor nou- năs­cuţi cu vaccinul B. C. G. este din ce în ce mai bine pri­mită. Părinţii sunt astăzi mai dispuşi ca înainte să-şi vac­cineze copiii. Valoarea metodei este din ce în ce mai bine apreciată şi ideia că tuberculoza poate in­fecta mai lesne organismul mai slab apărat al copiilor mici, începe să pătrundă tot mai îndânc în masele populare. Izolarea şi tratarea tubercu­loşilor, este din zi în zi mai bine organizată.* Liga pentru combaterea tu­berculozei prin secţiunea ei din localitate, de sub condu­cerea d-lui prof. Bălteanu, des­făşoară o activitate din cele mai rodnice, ajutată fiind şi de secţiunea locală a Soc. Profi­laxiei tuberculozei de sub conducerea d-nei Agi. Hur­­muzescu. Dispensarul anti-tuberculos din localitate a căpătat chiar în cursul acestui an, sprijinul material necesar, pentru a-şi mări localul, în­cât credem că acest dispensar va fi unul din cele mai bine organizate din ţară. Serviciile speciale ale case­lor de asigurări sociale, (casa asig. sociale, casa Autonomă C. F. R.) cât şi serviciile me­dicale de Circ. Municipale, execută într-o largă măsură depistarea, cât şi tratarea bol­navilor , iar Serviciul nostru de dezinfecţie execută dezin­­fecţiunile la locuinţele conta­minate. Asistenţa socială a familiilor de tuberculoşi capătă din ce în ce o organizare mai temei­nică şi Serv. Sanitar al Muni­cipiului a pus la dispoziţia fa­miliilor contaminate de tuber­culoză, ajutoare însemnate. Intr'un număr viitor vom vorbi despre celelalte boli so­ciale. nă, bec. Două icoane mari 2­­­3 m. în ramă sculptată. Tăerea capului Sf. loan Botezătorul şi Sf. Treime. Curtea mare e a­­rendată unui florar, cu 1000 lei pe an. In jur, straturi de flori, plantaţie. Casă parohială nu-i. Biserica Sf. Gheorghe. E pa­roh Păr. Doniga, absolvent de la Iaşi în 1901. Are aspect de catedrală. Crucile de la turle, aurite. La intrare, sub icoana hramului, un ceas mare, care a costat lei 75.000. Uşa de la intrare mare de stejar în 2 părţi. Sculptat pe ea : Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Sf. Ne­­culai, Sf. împăraţi Constantin, şi Elena. Biserica-i în formă de cruce. Cafasul în semicerc. Cata­­peteazma nouă, joasă; pe dea­supra ei, privirea pătrunde în altar. Pe jos, parchet. Altarul încăpător de tot. Pe păretele de răsărit, parcă-i fixată o a doua tâmplă. Chipurile mari a­u sf.­ierarhi. Deasupra, dum­nezeiasca Liturghie şi in vârf Bolile sociale Tuberculoza la laţi inarclaeaa:® o iesid­itnlia. «Ie d­escreştere Nlăjloaceîe die prevenire şa corrabateiie Constatările d-lui «II. III. Cădere, medicul şef al oraşului Vizi­tind Aspectul oraşului La 28 August ora 3 luni, dimineaţa am descins din tren în Gara Brăila. Portul dună­rean este al 11-lea oraş din ţară, cu o populaţie de 68.984 suflete. Pe bulevardul gării, îndreap­tă e Ateneul Popular : „C. Sandu-Aldea“. O clădire im­punătoare. In el funcţionează într'o aripă, şcoala primară de băeţi No. 10. In faţa bulevar­dului se înalţă maestoasă bis. Sf. Gheorghe. Oraşul e întins, pe Ioc drept. E croit — mi se spune de un intelectual lo­cal — după planul Moscovei. Bulevarde şi străzi largi. In această privinţă, se aseamănă cu Chişinăul. Curăţenia însă, lasă mult de dorit. Străzi cu praf şi pietriş,­­ ca drumuri de ţară. Trotuare largi pavate cu piatră sfărâmată şi gropi. Mote gre drum Brăila Bisericile aşa că, dacă nu calci cu a­­tenţie, poţi lesnie cădea jos. Tramvae mici, vechi, cu as­pect de sărăcie. Pe-o stradă nu departe de centru, clădiri vechi, joase, prăvălii, cu mar­fă expusă în stradă, ca'n târ­gurile orientale. Vizitez şi aici câteva bise­rici. Mă opresc la biserica Sf. Ilie, unde-i paroh. Păr. D. Te­­beica, un coleg al meu. E o biserică mare zidită în 1873 de hamali şi căruţaşi. Pictura e refăcută în 1932 şi lucrul a costat 100.000 lei. Geamurile sunt de 2 jum. pe 5 m. înăl­ţime. N'am văzut la nici o bi­serică ferestre aşa de mari. Cu un singur rând, iar aia e im­posibil de-a încălzi biserica, chiar cu 2—3 sobe. Altarul are 3 trepte. Instalaţii de lu­mină electrică. La fiecare icon­Recordul mondial de altitu­dine a fost recent bătut de pilotul englez F. R. D. Swain. Acesta a zburat cu un avion „Bristol" atingând înălţimea de 15.230 metri. Pân'acum, recordul zborului în înălţime îl deţinea francezul George Detré care atinsese 14.836 metri. Aviatorul F. R. D. Swain a decolat de pe aerodromul Farnborough și zborul a durat 3 ore și 30 minixte. Record­manul era îmbrăcat intr'un costum special, încălzit pe cale electrică. La coborâre, viziera trans­parentă a cascei era acope­rită cu un strat gros de ghiață, tronează Tf. Th­eime. In apropiere de stranele cîn­­tăreţilor, 2 sobe de tablă, noi, căptuşite cu cărămizi refrac­tare. Is lucrate de un maistru de la Şcoala de meserii şi au cos­tat câte 2500 lei, fiecar­e, în­călzesc mai bine decât cele de teracotă. In părţi la sânuri, sus, 2 tablouri mari: Naşterea şi Răstignirea Dom­nului. Deasupra, în cafas : A­­dormirea. Curtea e numai flori. E a­­rendată cu 5000 lei pe an. E Vineri. Vin credincioşi se închină, aprind lumânări. Im­­prejmuirea-i din grilaj de fier pe soclu de beton, Biserica Sf. Ioan Botezătorul. Se face curăţenie pentru hram. Paroh e Pr. Georgescu. La in­trare, terasă asfaltată cu 8 stâlpi. Uși de stejar, sculptate. Parchet pe jos. Stranele, sem­nate. Catapeteazma nouă, joa­să. La icoane, becuri. Sânuri (Continuarea în pagina 2-a) MARȚI 27 OCTOMBRIE 1936 Premii gratuite Bon No. OPINIA Soria 68-a Ministerul Sănătăţii, dispu­nând aplicarea taxelor impuse de regulamentele în vigoare, colegiul farmaceutic din Iaşi, a hotărât uniformizarea taxe­lor la reţete. Pe viitor, nu se vor mai putea elibera de ei medicamente cu reducere la preţ. Ţinându-se însă seama de faptul întristător că mulţi ce­tăţeni nu-şi pot permite luxul de a plăti atât cât scrie la carte, s-a recomandat de către­ d. Adace, preşedintele cole­giului cu pricina, să se acorde medicamente absolut gratuit, în cazuri când bolnavii nu dis­pun. Drept consecinţă a acestei hotărâri, se va putea constata de la 1 Noembrie o afluenţă extraordinară de clienţi la far­maciile de la spitale. Vor avea şi domnii farmacişti de turca cu cei cărora le va lipsi de cele mai multe ori suta de lei, ca sa poată scoată un medi­cament în valoare de o sută patruzeci. Să se recunoască totuşi că hotărârea aceasta importantă se întemeiază pe o motivare foarte serioasă: reţetele să fie efectuate conform prescripţiilor medicale. Ar fi de dorit ca măsura să capete o extindere cât mai mare. Să se ceară pretutindeni cumpărătorului un preţ fix. Să nu se facă nicăieri reduceri,­ nici în hală, nici la prăvălii. E notoriu doar faptul că, deşi se obţine reduceri „im­portante“, cel sărac plăteşte întotdeauna mai scump: dân­sul vrea să cumpere ieftin, iar negustorul se vede adesea si­lit să-i dea clientului o satisfac­ţie aparentă, adică o marfă proastă pe un preţ derizoriu. Preţuri fixe, aşa­dar. De unde însă certitudinea că vor fi întotdeauna socotite cu drep­tate? I. L. BASARABEANU Idei şi fapte Preţuri fixe Recordul obo­rului în înnăl­­ţi­­e (Continuarea în pag. 2­ a) IWM cariilor r­uşier şi de cai­e o grea povară pentru me­seriaşii patroni şi muncitori Se impune o termenului «re într'o recentă şedinţă a Frontului comun al organiza­­ţiilor profesionale, s'a luat în discuţie legea meseriilor, prin care se stabilesc noui taxe ce apasă gru­pe meseriaşii-pa­troni şi lucrători. Redăm interesanta expune­re făcută de d. Gh. Colcea, pre­şedintele „Frontului Comun“, Legea meseriilor promulgată la 30 Aprilie 1936, până în prezent a rămas neaplicabilă lungă amânare a preschimbare din cauza regulamentului le­gei care nu-i încă întocmit. Când meseriaşii şi lucrătorii solicită unele drepturi ce le dă legea, Camera de Muncă şi Inspectoratul Muncii răspund că nu le pot satisface, deoare­ce lipseşte regulamentul. Dar Comisia Interimară a Camerei de Muncă, în scopul de a stoarce noui fonduri dela me­seriaşii lucrători, a ştiut să in­­tervie la Ministerul Muncii pentru a aplica anumite pre­vederi din lege. Şi astfel s'au primit circulări la Camera de Muncă şi la Inspectoratul Mun­cii cu până la 30 Oct a.­c*« toţi meseriaşii patroni şi lu­crători ce posedă cărţi de meş­teri şi cărţi de calfă, să le preschimbe , iar cei ce nu le posedă încă, să se conforme­ze, în caz contrar vor suferi amenzi de la 1000—10.000 lei, închiderea atelierului şi închi­soare. Fără a ţine seamă de criza de lucru, de starea mizeră în care se găsesc meseriaşii muun­­citori,­­care peste o lună sau două vor face coadă la Pri­mărie pentru 3 Kgr. de car­tofi), li se cere preschimbarea cărţilor de capacitate. Spre lămurire, arătăm că preschimbarea unei cărţi de meşter­­costă 50 lei taxa de preschimbare şi 200 lei bre­vet de meserie ce trebue să-l aibă meseriaşul patron pe lin­gă cartea de meşter (un nou titlu). In afară de aceasta, pre­schimbarea nu se face fără autorizaţie de la serv. sanitar care costă şi aceia încă 400- 800 lei. Cererea de preschim­bare se face pe timbru fiscal de 14 lei plus 2 lei aviaţie, adeverinţa ce ţine loc de do­vadă până ce capătă nouă carte de meşter, se eliberează cu timbru fiscal de 14 lei plus 2 lei aviaţie şi 2 fotografii ce costă cel puţin 20 de lei. Iar cel ce nu posedă carte de meşter veche şi trebue să scoată una nouă, trebue să plâtescă încă 500 lei taxă,plus timbrele respective pentru e­­liberare. Pentru preschimbarea unei cărţi de calfă, costă 50 lei ta­xa de preschimbare, 14 lei timbre fiscale şi 2 aviaţie pe cerere , şi încă 14 lei şi 2 lei aviaţie pe adeverinţa ce ţine

Next