Opinia, octombrie 1936 (Anul 32, nr. 8846-8872)
1936-10-27 / nr. 8868
ANUL XXXIl No. 88681 LEU I ■'Minn iinrnr^i,r~MT"'-n 350 . . . .pe un an 180 . . . . „ 6 luni 90 .... „ 3 luni 1000 . Instituţii publice ATEL HUILE TIPOGRAFICE IASI STR. LAPUSNEANU 37 _ /Redacţia 391 Telefoane Administraţia 394 1 Serviciul de noapte 367 Xîm» populat» cotidian Actualităţi Cazul iVtitropiklitului Gurie Conflicte cu Înalţi Prelaţi s’au mai produs în ţara noastră. Destul de rar, dar s’au produs. De cele mai multe ori, aceste conflicte au avut substrat politic, iar de formă, s’au dat motive de nesocotire a legii , imoralitate etc. etc. In cazul I. P. S. Gurie, se vorbeşte brutal de... furturi ! In mod inevitabil, chestiunea va lua proporţii. Se va vorbi mult despre dânsa. Şi e păcat că, tocmai în vremurile destul de tulburi de astăzi, s’a ivit acest caz care poate aduce atingere prestigiului Bisericei. Unii au vrut să vadă, încâ o dată, un substrat politic în această păţanie a Mitropolitului Basarabiei. Chiar s-a afirmat că Mitropolitul Gurie... ar fi ţărănist şi că partidul ne-ţărănesc va lua apărarea înaltului Ierarh. Faptul nu poate fi adevrat. Intriadevăr, ziarul „Dreptatea“ oficiosul partidului ţărănist, se ocupă într-un număr recent despre Mitropolitul Gurie, aplicându-i epitetul: „tâlhar din codrii Tighetului“ ! Această expresiune extraordinar de aspră faţă de un Mitropolit, vădeşte că partidul ţărănist nu sprijină Erarhul în cauză. Nu-i vorba, deci, de un substrat politic. Şi credem că în scurtiimp lucrurile se vor lămuri deplin. Timbre Până acum, se aplicau pe pâne câte două timbre. De acum înainte, din graţia oficiului central de valorificare a grâului, se vor aplica încă două timbre „statistice“, pe cornuri franzeluţe, pânişoare etc. Adică, patru petece de hârtie pe o biată pânişoară ! Aceste timbre ocupă spaţiu. Când le rupi ca să le arunci, se desfac şi părţi din coajă de care se prind bucăţi de miez. E o pagubă destul de însemnată pentru consumator, mai ales că brutarii au grija să fabrice pânea din ce în ce mai slăbuță în greutate. Timbre multe .... foame , sărăcie! LR. Din 5 o «ari St ! Maare ea fcviiimi—miimi — —TM Ronaa-Atiîclis- Abeba Ducele Mussolini nu s'a lăsat până când nu i-a îngenunchiat pe bieţii etopieni. Şi odată ce a pus stăpânire pe vastul imperiu al Negusului, dictatorul Italiei a şi purces la treabă. De curând s'a inaugurat prima linie aeriană ce leagă direct Roma cu Addis-Abeba. Traficul aerian are următoarea rută : Siracuza-Benhazi- Nordul Africei-Kairo-Khartum- Asmara-Eritreea Diredaua— și de aici spre capitala Etiopiei. O călătorie cu avionul de la Roma până la Asmara durează trei zile , iar până la Addis- Abeba, 4 zile, ooo 000 Cel mai bine hrănit este ostaşul englez. Acesta mânăncă de 4 ori pe zi. Dimineaţă, soldatul britanic bea un ceai cu pane, unt, cârnaţi, marmeladă şi sandwich. La prânz, peşte, cartofi, fasole preparată cu unt, lacherdă şi pateu de peşte, iar seara, ceaiu, sandwich, ficat şi slănină. Dar nici soldatul cehoslovac n’o duce prost. El primeşte zilnic o raţie de 700 grame de pâine, 250 grame de carne, 800 grame cartofi, 200 grame grişă, fructe, prăjituri şi vin. Soldatul german însă o duce mai greu. Iată raţia zilnică pe care o primeşte un ostaş din Germania. Pâine 700 de grame , cartofi kilogram, carne 100 grame, 35 grame de peşte şi 30 grame marmeladă. Nici bucte, nici vin, şi nici macar ...unt Ingeniozitate negustorească Proprietarul unui magazin de mobile din Chicago, văzând că afacerile îi merg prost, s'a gânditca orice american care se respectă) că n'ar fi rău să introducă o inovaţie originală in comerţul său. „Cine are nevoie de mobilă?“ — s'a întrebat negustorul în chestie. „Desigur, cei care se căsătoresc. Bun. Atunci înfiinţez un raion special pentru proaspeţii căsătoriţi". Zis şi făcut. Din chiar a doua zi a început să funcţioneze în magazin „raionul căsătoriilor". Adică un fel de birou matrimonial unde fata care voia să se mărite şi tânărul cu intenţii de însurătoare — îşi lăsau adresa, cu indicaţiunile de circumstanţă. Cei care veneau cu asemenea gânduri, erau însă obligaţi să-şi cumpere mobila de la magazinul cu pricina. Aici era lovitura!.. Inutil să mai adăugăm că afacerile merg strună!... ooo OCTI iProassui d-raei Papers ! E intr'adevăr senzaţional cazul d-nei Pipers din Filadelphia (America), care, având glandele lacrimogene extrem de desvoltate, poate izbucni în plâns la orice oră din zi şi noapte. Dar cum americanii sunt oameni practici, s’au şi gândit imediat că pot trage foloase de pe urma acestei curioase însuşiri a doamnei Pipers. Ea a fost angajată de către o mare societate de filme din Hollywood ca să frequenteze sălile de cinematograf şi în timpul reprezentaţiei de pe ecran să se pue pe plâns. Dacă, bine 'nţeles e vorba de o tragedie... Şi, intr'adevăr, în sălile unde apare această bocitoare de meserie, publicul plânge şi el, de ţi se rupe inima... 000 oop Hrana soldatului eugilear, cehoslovac şi gemian Un ziar cehoslovac a întocmit recent o interesantă statistică, din care se vede câtă hrană consumă zilnic soldaţii din diferite ţări. Cetiţi „OPiNIA~ Uraganul din Marea Nordului Am dat amănunte despre teribilul uragan care a bântuit săptămâna aceasta Marea Nordului Multe vase au fost puse în primejdie şi s'au produs ravagii la coastele daneze, germane, engleze, olandeze etc. In clişeu, vedere din marele port Hamburg, cu cheiul inundat în întregime. Dat fiind interesul ce-l prezintă problema bolilor sociale în Iaşul nostru, am solicitat şi obţinut de la dl. dr. N. Cădere, medicul şef al Municipiului, declaraţii amănunţite asupra acestei chestiuni. Prezintăm pentru astăzi tabloul tuberculozei. La începutul anului în curs (1936) erau înregistrate 589 cazuri, dintre care 308 bărbaţi, 260 femei şi 21 copii. In cursul anului 1935 s-au produs 163 decese prin tuberculoză, dintre care 64 barbaţi, 71 femei, 28 copii. Mortalitatea prin tuberculoză reprezintă 14,38 la sută din totalul morţilor. In comparaţie cu anii precedenţi, mortalitatea prin tuberculoză încearcă o scădere ; astfel în 1931 avem 198 decese, în 1932—181 decese, în 1933—171 decese, iar în 1935- 163. Pe baza acestor date s-ar putea spune că tuberculoza are o tendinţă la descreştere. Faptul este explicabil întrucât în anii din urmă, toate organele indicate să se ocupe de problema tuberculozei, în frunte cu Ministerul Sănătăţii şi liga împotriva tuberculozei, desfăşoară o activitate tot mai intensă. In felul acesta se dovedeşte că programul acţiunei antituberculoase este bine întocmit şi mijloacele puse în funcţiune sunt eficace. * Pentru combaterea tuberculozei, mijloacele care se pun în funcţiune sunt din ce în ce mai raţionale şi mai numeroase. Astfel: Premoniţiunea împotriva infecţiunei cu tuberculoză a copiilor mici, se execută din ce în ce mai uşor, pe o scară mai intensă şi mai cu folos. Vaccinarea copiilor nou- născuţi cu vaccinul B. C. G. este din ce în ce mai bine primită. Părinţii sunt astăzi mai dispuşi ca înainte să-şi vaccineze copiii. Valoarea metodei este din ce în ce mai bine apreciată şi ideia că tuberculoza poate infecta mai lesne organismul mai slab apărat al copiilor mici, începe să pătrundă tot mai îndânc în masele populare. Izolarea şi tratarea tuberculoşilor, este din zi în zi mai bine organizată.* Liga pentru combaterea tuberculozei prin secţiunea ei din localitate, de sub conducerea d-lui prof. Bălteanu, desfăşoară o activitate din cele mai rodnice, ajutată fiind şi de secţiunea locală a Soc. Profilaxiei tuberculozei de sub conducerea d-nei Agi. Hurmuzescu. Dispensarul anti-tuberculos din localitate a căpătat chiar în cursul acestui an, sprijinul material necesar, pentru a-şi mări localul, încât credem că acest dispensar va fi unul din cele mai bine organizate din ţară. Serviciile speciale ale caselor de asigurări sociale, (casa asig. sociale, casa Autonomă C. F. R.) cât şi serviciile medicale de Circ. Municipale, execută într-o largă măsură depistarea, cât şi tratarea bolnavilor , iar Serviciul nostru de dezinfecţie execută dezinfecţiunile la locuinţele contaminate. Asistenţa socială a familiilor de tuberculoşi capătă din ce în ce o organizare mai temeinică şi Serv. Sanitar al Municipiului a pus la dispoziţia familiilor contaminate de tuberculoză, ajutoare însemnate. Intr'un număr viitor vom vorbi despre celelalte boli sociale. nă, bec. Două icoane mari 23 m. în ramă sculptată. Tăerea capului Sf. loan Botezătorul şi Sf. Treime. Curtea mare e arendată unui florar, cu 1000 lei pe an. In jur, straturi de flori, plantaţie. Casă parohială nu-i. Biserica Sf. Gheorghe. E paroh Păr. Doniga, absolvent de la Iaşi în 1901. Are aspect de catedrală. Crucile de la turle, aurite. La intrare, sub icoana hramului, un ceas mare, care a costat lei 75.000. Uşa de la intrare mare de stejar în 2 părţi. Sculptat pe ea : Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, Sf. Neculai, Sf. împăraţi Constantin, şi Elena. Biserica-i în formă de cruce. Cafasul în semicerc. Catapeteazma nouă, joasă; pe deasupra ei, privirea pătrunde în altar. Pe jos, parchet. Altarul încăpător de tot. Pe păretele de răsărit, parcă-i fixată o a doua tâmplă. Chipurile mari au sf.ierarhi. Deasupra, dumnezeiasca Liturghie şi in vârf Bolile sociale Tuberculoza la laţi inarclaeaa:® o iesiditnlia. «Ie descreştere Nlăjloaceîe die prevenire şa corrabateiie Constatările d-lui «II. III. Cădere, medicul şef al oraşului Vizitind Aspectul oraşului La 28 August ora 3 luni, dimineaţa am descins din tren în Gara Brăila. Portul dunărean este al 11-lea oraş din ţară, cu o populaţie de 68.984 suflete. Pe bulevardul gării, îndreaptă e Ateneul Popular : „C. Sandu-Aldea“. O clădire impunătoare. In el funcţionează într'o aripă, şcoala primară de băeţi No. 10. In faţa bulevardului se înalţă maestoasă bis. Sf. Gheorghe. Oraşul e întins, pe Ioc drept. E croit — mi se spune de un intelectual local — după planul Moscovei. Bulevarde şi străzi largi. In această privinţă, se aseamănă cu Chişinăul. Curăţenia însă, lasă mult de dorit. Străzi cu praf şi pietriş, ca drumuri de ţară. Trotuare largi pavate cu piatră sfărâmată şi gropi. Mote gre drum Brăila Bisericile aşa că, dacă nu calci cu atenţie, poţi lesnie cădea jos. Tramvae mici, vechi, cu aspect de sărăcie. Pe-o stradă nu departe de centru, clădiri vechi, joase, prăvălii, cu marfă expusă în stradă, ca'n târgurile orientale. Vizitez şi aici câteva biserici. Mă opresc la biserica Sf. Ilie, unde-i paroh. Păr. D. Tebeica, un coleg al meu. E o biserică mare zidită în 1873 de hamali şi căruţaşi. Pictura e refăcută în 1932 şi lucrul a costat 100.000 lei. Geamurile sunt de 2 jum. pe 5 m. înălţime. N'am văzut la nici o biserică ferestre aşa de mari. Cu un singur rând, iar aia e imposibil de-a încălzi biserica, chiar cu 2—3 sobe. Altarul are 3 trepte. Instalaţii de lumină electrică. La fiecare iconRecordul mondial de altitudine a fost recent bătut de pilotul englez F. R. D. Swain. Acesta a zburat cu un avion „Bristol" atingând înălţimea de 15.230 metri. Pân'acum, recordul zborului în înălţime îl deţinea francezul George Detré care atinsese 14.836 metri. Aviatorul F. R. D. Swain a decolat de pe aerodromul Farnborough și zborul a durat 3 ore și 30 minixte. Recordmanul era îmbrăcat intr'un costum special, încălzit pe cale electrică. La coborâre, viziera transparentă a cascei era acoperită cu un strat gros de ghiață, tronează Tf. Theime. In apropiere de stranele cîntăreţilor, 2 sobe de tablă, noi, căptuşite cu cărămizi refractare. Is lucrate de un maistru de la Şcoala de meserii şi au costat câte 2500 lei, fiecare, încălzesc mai bine decât cele de teracotă. In părţi la sânuri, sus, 2 tablouri mari: Naşterea şi Răstignirea Domnului. Deasupra, în cafas : Adormirea. Curtea e numai flori. E arendată cu 5000 lei pe an. E Vineri. Vin credincioşi se închină, aprind lumânări. Imprejmuirea-i din grilaj de fier pe soclu de beton, Biserica Sf. Ioan Botezătorul. Se face curăţenie pentru hram. Paroh e Pr. Georgescu. La intrare, terasă asfaltată cu 8 stâlpi. Uși de stejar, sculptate. Parchet pe jos. Stranele, semnate. Catapeteazma nouă, joasă. La icoane, becuri. Sânuri (Continuarea în pagina 2-a) MARȚI 27 OCTOMBRIE 1936 Premii gratuite Bon No. OPINIA Soria 68-a Ministerul Sănătăţii, dispunând aplicarea taxelor impuse de regulamentele în vigoare, colegiul farmaceutic din Iaşi, a hotărât uniformizarea taxelor la reţete. Pe viitor, nu se vor mai putea elibera de ei medicamente cu reducere la preţ. Ţinându-se însă seama de faptul întristător că mulţi cetăţeni nu-şi pot permite luxul de a plăti atât cât scrie la carte, s-a recomandat de către d. Adace, preşedintele colegiului cu pricina, să se acorde medicamente absolut gratuit, în cazuri când bolnavii nu dispun. Drept consecinţă a acestei hotărâri, se va putea constata de la 1 Noembrie o afluenţă extraordinară de clienţi la farmaciile de la spitale. Vor avea şi domnii farmacişti de turca cu cei cărora le va lipsi de cele mai multe ori suta de lei, ca sa poată scoată un medicament în valoare de o sută patruzeci. Să se recunoască totuşi că hotărârea aceasta importantă se întemeiază pe o motivare foarte serioasă: reţetele să fie efectuate conform prescripţiilor medicale. Ar fi de dorit ca măsura să capete o extindere cât mai mare. Să se ceară pretutindeni cumpărătorului un preţ fix. Să nu se facă nicăieri reduceri, nici în hală, nici la prăvălii. E notoriu doar faptul că, deşi se obţine reduceri „importante“, cel sărac plăteşte întotdeauna mai scump: dânsul vrea să cumpere ieftin, iar negustorul se vede adesea silit să-i dea clientului o satisfacţie aparentă, adică o marfă proastă pe un preţ derizoriu. Preţuri fixe, aşadar. De unde însă certitudinea că vor fi întotdeauna socotite cu dreptate? I. L. BASARABEANU Idei şi fapte Preţuri fixe Recordul oborului în înnălţie (Continuarea în pag. 2 a) IWM cariilor ruşier şi de caie o grea povară pentru meseriaşii patroni şi muncitori Se impune o termenului «re într'o recentă şedinţă a Frontului comun al organizaţiilor profesionale, s'a luat în discuţie legea meseriilor, prin care se stabilesc noui taxe ce apasă grupe meseriaşii-patroni şi lucrători. Redăm interesanta expunere făcută de d. Gh. Colcea, preşedintele „Frontului Comun“, Legea meseriilor promulgată la 30 Aprilie 1936, până în prezent a rămas neaplicabilă lungă amânare a preschimbare din cauza regulamentului legei care nu-i încă întocmit. Când meseriaşii şi lucrătorii solicită unele drepturi ce le dă legea, Camera de Muncă şi Inspectoratul Muncii răspund că nu le pot satisface, deoarece lipseşte regulamentul. Dar Comisia Interimară a Camerei de Muncă, în scopul de a stoarce noui fonduri dela meseriaşii lucrători, a ştiut să intervie la Ministerul Muncii pentru a aplica anumite prevederi din lege. Şi astfel s'au primit circulări la Camera de Muncă şi la Inspectoratul Muncii cu până la 30 Oct a.c*« toţi meseriaşii patroni şi lucrători ce posedă cărţi de meşteri şi cărţi de calfă, să le preschimbe , iar cei ce nu le posedă încă, să se conformeze, în caz contrar vor suferi amenzi de la 1000—10.000 lei, închiderea atelierului şi închisoare. Fără a ţine seamă de criza de lucru, de starea mizeră în care se găsesc meseriaşii muuncitori,care peste o lună sau două vor face coadă la Primărie pentru 3 Kgr. de cartofi), li se cere preschimbarea cărţilor de capacitate. Spre lămurire, arătăm că preschimbarea unei cărţi de meştercostă 50 lei taxa de preschimbare şi 200 lei brevet de meserie ce trebue să-l aibă meseriaşul patron pe lingă cartea de meşter (un nou titlu). In afară de aceasta, preschimbarea nu se face fără autorizaţie de la serv. sanitar care costă şi aceia încă 400- 800 lei. Cererea de preschimbare se face pe timbru fiscal de 14 lei plus 2 lei aviaţie, adeverinţa ce ţine loc de dovadă până ce capătă nouă carte de meşter, se eliberează cu timbru fiscal de 14 lei plus 2 lei aviaţie şi 2 fotografii ce costă cel puţin 20 de lei. Iar cel ce nu posedă carte de meşter veche şi trebue să scoată una nouă, trebue să plâtescă încă 500 lei taxă,plus timbrele respective pentru eliberare. Pentru preschimbarea unei cărţi de calfă, costă 50 lei taxa de preschimbare, 14 lei timbre fiscale şi 2 aviaţie pe cerere , şi încă 14 lei şi 2 lei aviaţie pe adeverinţa ce ţine