Opinia, iunie 1937 (Anul 33, nr. 9046-9069)
1937-06-10 / nr. 9053
cu 250 lei puteți participa la tragerea clasei IV-3 adresându-vă marei corecturi CAMPUS ı BASSA I A ȘI — str. Lăpușneanu No. 16 9 Telefon 19^2 ProTÎncSe resmitesi* !a cerere Sucursala specială,Parfumeria „VULPEA“—strada Cuza-Vodă 1 Trăsurîcă de copil — landou de ocazie, se caută. Adresaţi Mode „Rene“ Cuza- Vodă 69. rarul cărunt îşi recapătă culoarea cu IPigmentoi". Depozit ■ Farmacia Poftak Str Stefan ce! Mare Telefon Un TIKI vecia» delicios ţi foarte eftin găsiţi atât en-gros cât şi în sticle sigilate la Dl. STEFINN NEGRUZZI STR. I. G. DUCA (Muzelor) No. 13 Stofe bune şi efiine mmwuwapn. iJfaairutiwaaBaaBaBMBaaaBgaawaBaaaBaagaB PENTRU SEZONUL DE VARĂ pentru haine bărbăteşti, taieturi şi pardesiuri de damă, vindem en detail cu preţurile v t wjr w t h fixe şi originale ale fabricei M* * M Vizitaţi-ne cu încredere — IAŞI — Strada Ştefan cel Mare Nr. 59 Telefon 1341 Subsemnaţii : I. Simionescu, Dim. Cădere şi I. Iordan în calitate de lichidatori ai soc. civile constituită prin actul aut. de Trib. Iaşi s. llI-a sub No. 4570/1928, potrivit clauzei 14 din acest contract, facem cunoscut că în ziua de 27 Iunie 1937 ora 11 a. m. va avea loc în Iaşi str. Căpitan Păun No. 6, la sediul „Liceului de fete Mihail Kogălniceanu" vânzarea publică prin licitaţie a următoarei averi: a) Imobilul situat în Iaşi, str. Căpitan Păun, No. 6 fost începându-se licitaţia de la suma de 1.000.000 lei. b) emblema : „Liceul de iele Mihail Kogălniceanu'*, şcoală cu drept de publicitate, utilizată de către societate timp de 18 ani şi având valoarea unui bun mobiliar incorporat, incepându-se licitaţia de la suma de 15.000 lei; c) averea mobilă a societăţii, conform reg strună inventar, începându-se licitaţia de a suma de 20.000 lei. Licitaţia va fi orală, făcându-se 3 strigări din 5 în 5 minute şi bunurile se vor adjudeca asupra aceluia care la a treia strigare va oferi preţul ce mai mare. Concurenţii vor depune o garanţie de 10% de sumele arătate mai sus în numerar, sau în efecte de stat socotite la cursul zilei. Adjudecatarul va semna imediat actul de vânzare al cărui concept se află depus la cancelaria liceului, unde poate fi consultat în fiecare zi între orele 15—17 și va complecta prețul in termen de 8 zile. Imobilul poate fi vizitat oricând între orele 15—17, iar inventarul avere mobile se află depus la cancelaria liceului și poate fi cercetat in aceleaș ore. 1 (ss) I. Smiopescu Lichidatori: ((ss) I. Iordan fss) D. Cădere PUBLICAȚIE Consumabi limonadia „ELITAfte PRODUSUL FABRICEI „FOLOSUL“ Iași, Strada Crucei No. 60 I. STEIN & I. BILCHIS De găsit pretutindeni sifonul mare . . . lei 2 SIFONUL MIC .... LEI 1 — La cumpărarea covoarelor orientale — de orice mărime, adresaţi-vă direct primei surse ! EBRI,‘‘ „ - Exproziţie pamanentă—Cumpărând la prima sursă realizaţi 50°/0 reducere faţă de ambulanţi. Centrala Iaşi, Str. Lascar Caţere!« No. 3« Telefon 1682 Or. S* Sheaff Fost Asistent la Viena și Berlin MEDIC DE SPITAL Specialist în Genit o~Urw»«r® (Rinichi, Beşică, Prostată, Venerice, Sifilis) Cisto-uretroscopie, Diatermie Analize microscopice Cons. 3-8 p. m. Sir. Anasi, Panus (lângft Școala Steaua) OP e Băi de Iod la domiciliu Sarea de Iod de Bazna face minuni curative în afecţiuni reumatice, gutoase, limfatice şi ginecologice. Prezintă marele avantaj de a putea face băi la domiciliu în condiţiuni excelente şi cu eficacitate garantată. 1 Pachet Sare de Iod de Bazna la 40 litri apă caldă. După bac se va funcţiona părţile dureroase cu Rheumatonin Dr. Oberth care grăbeşte vindecarea. Sarea naturală de Iod de Bazna se găseşte de vânzare la toate farmaciile şi drogneriile in pachete originale a 1 kgr. şi 4 kgr. Neînţelegere între negustori D-nii Haim sin Haim şi Idei Haim din Pollipae, s'au plâns justiţiei împotriva comerciantului Lupu Goldner din acea localitate. Numiţii arată că au împrumutat în baza unei cambii o sumă de bani de la d. Goldner—sumă pa care ar fi achitată în mai multe rate. D. Goldner refuză însă a le restitui cambia, ba chiar i-a acţionat în judecată pentru întreaga sumă. Singura apă minerală naturală, bună de băut şi dătătoare de sănătate, este numai Borvizul de Borsec. Excursiunile „Mesecemul (Continuarea din pag. II albatici, boi, bizoni şi bivoli", iar în liceu, citind romanul „Călăreţul fără cap" de Fenimore Cooper şi aflând că prin Mexic sunt herghelii de caii sălbatici numiţi mustangi, apoi când mă uitam la imaginea cataractei Niagara tipărită în cartea de citire, suspinam de dorul de a le vedea aievea. Pe lângă acestea, mă emoţiona grozav sonoritatea limbii spaniole (pe care o citeam pe hartă şi pe mărcile poştale) şi nu m’am lăsat până ce n'am învăţat-o mai târziu şi m'am dus chiar la Madrid şi Barcelona. Frumoasă călătorie a fost aceia ! Mi-am luat un bilet circular Berlin-Madrid, am străbătut Elveţia şi m’am suit pe munţii ei, m'am oprit în Berna, Lausanne, Geneva, Chambéry, Marsilia, am intrat în Spania pe malul Mediteranei şi am ieşit pe la Altantic, şi m'am oprit la Biarritz şi la Paris, unde am stat o săptămână. Peste 7-8 luni m’am stabilit în Paris pe şase luni, potolindumi dorul de a-l cunoaşte după cele ce citisem prin romanţuri (mai bine decât romane). Din Paris trăsei o raită până la Neapole şi insula Capri; mă opri prin Roma şi Florenţa şi revăzui iar Elveţia trecând prin tunelul Sfântului Gotard (ori San Gottardo) pe italienele, nu Saint Gothard, că nu-s Franceji pe acolo, ci numai Italieni de o parte şi Germani de alta, şi a-i numi pe franţuzeşte e a fi coana Chiri(a). Mai înainte cutreierasem Belgia până la Ostenda şi Germania, unde am petrecut patru ani. Ce timpuri plăcute ! Dar să revenim în patrie ! Ce humuseţi şi’n ia, (nu ea, ca neştiutorii mici şi mari). Un Englez zicea chear că e mai frumoasă decât Elveţia. Oricum ar fi, România e foarte frumoasă şi bogată, e chiar încântătoare, însă noi nu ştim s’o preţuim cum merită, cum facem şi cu limba noastră, pe care mulţi străini o studiază şi o şi vorbesc. Şi ţara, şi limba noastră îs pline de interes pentru omul cioplit. De aceia, cine are timp şi bani, să se înscrie la aceste excursiuni ale „Meseceului“ ca să-i rămîie pe viaţă cea mai plăcută amintire şi să nu zică că i-a trecut tinereţea degeaba, cum zic eu că n'am putut încă să trec Atlanticul, pe care totuşi sper să-l trec după ce mi-oi tipări dicţionarul limbii româneşti şi vor începe să curgă paralele (Bre ! Aşadar, măi Români, înainte cu curaj, ca să vă cunoaşteţi încântătoarea ţară pe care v'a dat-o Traian ! AUGUST SCRIBAN P. S.Cred că voi participa şi eu „In Mănăstirile noastre se lucrează mult“... a declarat M. S. Regele la deschiderea expoziţiei de gospodărie de la Bucureşti Suveranul a decorat cîteva maice de la Mnăstirea Agafton Despre activitatea gospodarească ce se desfăşoară în monastirile moldoveneşti, ne-am ocupat deseori. Vrednicia măicuţelor cuvioase a ajuns proverbială. Păcat însă că din pricina strâmtorării materiale, comorile artistice ce se făuresc în chiloarele locaşurilor monahale, rar pot fi expuse la vederea lumei laice de la oraş. O ocazie fericită de relevare a muncii mănăstireşti a fost expoziţia de gospodărie ce s'a deschis la Bucureşti în prezenţa M. S. Regele Carol II, din lăudabila iniţiativă a d-nei Aretia Tatărescu, soţia primului mnistru. Pe lângă multe lecţii şi manifestări de gospodărie casnică, s'a putut remarca la această expoziţie lucrări de seamă de la Monastirea Agafton din Moldova. Suveranul vizitând expoziţia, a zăbovit mult timp în faţa lucrurilor prezentate de sârguincioasele măicuţe ale mânăstirei Agafton, felicitând pe expozante pentru chipul strălucit al execuţiei covoarelor şi broderilor de tot felul. Adresându-se d-nei Tătărescu, Suveranul a glăsuit: —„Se lucrează mult in Monăstirele noastre"... Apoi M. S. Regele a decernat câteva decoraţii harnicelor monahii. Gestul şi aprecierea regală se restrâng şi asupra eparhiei Moldovei, deoarece Monastirea Agafton se află în cuprinsul arhiepiscopiei Iaşilor. E vrednic de amintit că această monăstirea s'a mai eviderţiat şi in alte ocaziuni, când la fel a primit laude şi mulţumiri regeşti. M. S. Regina Maria se interesează în de aproape de activitatea gospodărească ce se desfăşoară in monastirile moldoveneşti, multe covoare ce împodobesc castelul dela Balcic, sunt furnizate de mănăstirile Agafton, Agapia şi Varatec. * Printr'o decizie specială, I P. S. Mitropolit Nicodem va felicita la rândul său pe maistrele dela Monăstirea Agafton, ale căror ţesături au provocat admirația regală. GRIG. SPIRU însemnări muzicale Concertul d-rei Evelina Iranckel Domnişoara Eveline Franckel, pianista care s'a produs Sâmbătă 5 Iunie in sala Conservatorului local, are norocul să fie înzestrată cu mult talent pus în valoare de o technică avansată. Ajutată de o inteligenţă vie şi rafinată, dotată cu multă sensibilitate şi delicateţă excelează atât în execuţia meditativă, interpretativă, cât şi in acea energică. Cu desinvoltură trece de la tuşeul delicat din Chopin, Ravel, Debussy, la cel energic, viril, din Beethoven şi Liszt, de la acordurile masive şi clare, ale lui Bach la perlatura fină din Liszt şi Liadov. Inspiraţia înaltă a lui Bach, gândirea senină a lui Beethoven, visul, gingăşia şi dorul de viaţă al lui Chopin acordurile melodioase şi stranii din „Claire de lune“ a lui Si Debussy, susurul visător totuşi grăbit al „Jeux d'au" (Ravel), efemer şi continuu, ca şi clipele care apar şi dispar mereu înlocuite de altele, verva şi virtuozitatea lui Liszt, execuţia minunată a extraordinarei „Campanella", lineţa romantică şi onomatopeică a splendidei ,,Tabatiere a musique“ de Liadov, au impresionat rând pe rând, auditorii. Domnişoara Eveline Franckel s'a consacrat prin debutul ei, iar publicul numeros şi neincăpâtor in sala Conservatorului, a răsplătit-o cu ropote de aplauze, cu rechemări şi visări. Se cuvin toate laudele Doamnei Prob Cioan care a descoperit acest talent şi l'a îndrumat pe calea bună. Auditor. Eliza Conta (Continuarea din pagina I-a] am putut cunoaşte şi pe aceste distinse femei românce, şi suflete nobile de moldovence : Ana şi Eliza Conta. Numele Elizei Conta, rămâne însă nemuritor prin opera sa filantropică, prin creiarea de fonduri pentru ajutorarea copiilor săraci şi merituoşi la studii. Aceste fonduri au fost instituite şi donate ,,Societăţii pentru învăţătura Poporului Român“ din Iaşi, sub forma următoare: 1) Fondul: Mariana Conta- Kernbach, în memoria iubitei sale nepoate, fica profesoarei Ana Conta-Kernbach, de a cărei educaţie s'a îngrijit deopotrivă cu sora sa Ana, a instituit un fond de 39.400 lei, în Efecte publice, donate Societăţii p. Înv. pop. român, în anul 1928 lei 23.400, în anul 1929, lei 5000 şi în anul 1930 lei 11000. II) Fondul „Ana", memoria iubitei şi scumpei sale surori, Eliza Conta a instituit un fond de 80.000 lei în Ef. publice donată Societăţii p. înv. Pop. Român in anul 1932, ei 40.000, iar în an. 1933, lei 40.000 şi lil). Fondul: „Grigoriţă“ în sumă de lei 80.000, depus în Eh publice la Societate şi anume: în an. 1934 August 1, lei 40.000, şi în anul 1935 Octombrie 1 lei 40.000. In total, aceste trei fonduri, instituite de Eliza Conta, reprezintă suma de lei 199.400, din care se distribue în fiecare an şcolar, din venitul lor, ajutoare, date de către Societatea p. înv. Pop. Român, în bani pentru cărţi , rechizite, taxe şcolare şi încălţăminte, elevilor şi elevelor de curs primar şi secundar de la şcolile din Iaşi. Câţi dintre elevele şi elevii nevoiaşi şi merituoşi la studii, ştiu că ajutoarele primite de la Societatea p. Înv. pop. român, se datoresc in cea mai mare parte, acestui subet distins şi caritabil, care poartă numele de Eliza Conta, donatoarea modestă şi tăcută, dar care a fost atât de larg înţelegătoare pentru cei buni şi lipsiţi de mijloace. Câţi dintre ieşenii şi ieşencele noastre, ştiu că această fiinţă nobilă şi umană, adevărată moldoveneancă şi cu iubire pentru laşi şi ieşeni, care a plecat atât de modest din mijlocul nostru, aşa cum i-a fost de altfel şi viaţa, a strâns ban cu ban şi astfel din economiile micei sale pensii, a ţinut, in viaţă fiind încă, să ajute pe cei lipsiţi ?! Şi acest mare sufet de adevărată ieşanca, prin tot ce a lucrat şi înfăptuit, retrasă în ultimul timp, într-o modestă odăiţă, la dispensarul pe care l-a creeat şi prin care ajuta pe atâţi bolnavi şi neputincioşi, sprijinită de toiagul ei— un băţ subţire de alun—pe coruul nostru cu sfinţenie şi de care nu se despărţia niciodată, căci îl avea ca dar de la fratele ei scump-Vasile Conta—astăzi, când trupul ei, gârbovit la vârsta de 87 ani, s'a strâns într'o mână de cenuşă în urna dela crematoriul din Bucureşti, sufletul ei va pluti veşnic in amintirea tuturor de aici şi de pretutindeni, proteguind din sfera ei înaltă, pe toţi acei pe care i-a iubit şi ajutat. Iar Societatea pentru Învăţătura Poporului Român, ca ultimul omagiu adus acestui suflet caritabil de Moldoveancă şi leşancă, pe lângă prezenţa întregului Comitet, în frunte cu preşedintele ei d. prof. univ. N. Costăchescu fost Ministru, la plecarea rămăşiţelor aceleia care a fost Eliza Conta, ţine ca prin această evocare, să dea o pildă vie, demnelor sale urmaşe femei moldovene® şi leşence. Prof. Gh. Obrea-Iaşi Secretarul Societăţii pentru învăţătura Poporului Român Şedinţa Soc. „Generala“ Astăzi Mercuri ora 21 precis, are loc la Sediul Societăţei „Generala" din palatul camerei de muncă, şedinţa de breaslă săptămânală, cu următoarea ordine de zi: 1) orarul de vară. 2) înfiinţarea unui cămin şi case de împrumut. 3) reduceri la tramvai şi ştrandul Iaşilor. 4) asigurarea pe viaţă ca minimum de cotizaţie. 51 comunicări diverse. Sunt invitaţi toţi funcţionarii şi funcţionarele din localitate. Ameninţare.—Învăţătorul C. Bejenaru directorul şcoalei primare din Ţuţora, a reclamat parchetului câ a fost ameninţat de locuitorul C. Vasile din corn. Oprişeni, p® motivul că ar fi obligat pe fiul acestuia, — premilitar, — să presteze munca de folos obştesc. La spitalul „Dr. Ghelerter", se studiază proiectul salarizării şi pensionării corpului medicaL Proectul foarte documentat, se datoreşte d-lui dr. Vaiseiberg, distinsul sub-şef al instituţiei . S'a deschis Bazarul Profilaxiei în strada Lăpuşneanu, alături de Creditul Urban. alpi Vi vizitaţi-1.