Opinia, iunie 1937 (Anul 33, nr. 9046-9069)

1937-06-10 / nr. 9053

cu 250 lei puteți participa la tragerea clasei IV-3 adresându-vă marei corecturi CAMPUS ı BASS­A I A Ș­I — str. Lăpușneanu No. 16 9 Telefon 19^2 ProTÎncSe resmitesi* !­a cerere Sucursala specială,­Parfumeria „VULPEA“—strada Cuza-Vodă 1 Trăsurîcă de copil — landou de ocazie, se caută. Adresaţi Mode „Rene“ Cuza- Vodă 69. rarul cărunt îşi recapătă culoarea cu IPigmen­toi". Depozit ■ Farmacia Poftak Str Stefan ce! Mare Telefon Un TIKI vecia» delicios ţi foarte eftin găsiţi atât en-gros cât şi în sticle sigilate la Dl. STEFINN NEGRUZZI STR. I. G. DUCA (Muzelor) No. 13 Stofe bune şi efiine mmwuwapn. iJfaairutiwaaBaaBaBMBaaaBgaawaBaaaBaagaB PENTRU SEZONUL DE VARĂ pentru haine bărbăteşti, taieturi şi pardesiuri de damă, vindem en detail cu preţurile v t wjr w t h fixe şi originale ale fabricei M* * M Vizitaţi-ne cu încredere — IAŞI — Strada Ştefan cel Mare Nr. 59 Telefon 1341 Subsemnaţii : I. Simionescu, Dim. Cădere şi I. Iordan în calitate de lichidatori ai soc. civile constituită prin actul aut. de Trib. Iaşi s. llI-a sub No. 4570/1928, potrivit clau­zei 14 din acest contract, fa­cem cunoscut că în ziua de 27 Iunie 1937 ora 11 a. m. va avea loc în Iaşi str. Căpi­tan Păun No. 6, la sediul „Liceului de fete Mihail Ko­­gălniceanu" vânzarea publică prin licitaţie a următoarei a­­veri: a) Imobilul situat în Iaşi, str. Căpitan Păun, No. 6 fost­­ începându-se licitaţia de la suma de 1.000.000 lei. b) emblema : „Liceul de iele Mihail Kogălniceanu'*, şcoală cu drept de publicitate, utili­zată de către societate timp de 18 ani şi având valoarea unui bun mobiliar incorporat, incepându-se licitaţia de la suma de 15.000 lei; c) averea mobilă a societăţii, con­form reg strună inventar, începându-se licitaţia de a suma de 20.000 lei. Licitaţia va fi orală, făcân­du-se 3 strigări din 5 în 5 minute şi bunurile se vor adjudeca asupra aceluia care la a treia strigare va oferi preţul ce mai mare. Concurenţii vor depune o garanţie de 10% d­e sumele arătate mai sus în numerar, sau în efecte de stat so­cotite la cursul zilei. Adjudecatarul va semna imediat ac­tul de vânzare al cărui concept se află depus la cancelaria liceului, unde poate fi consultat în fiecare zi între orele 15—17 și va complecta prețul in termen de 8 zile. Imobilul poate fi vizitat oricând între orele 15—17, iar inventarul avere mobile se află depus la cancelaria li­ceului și poate fi cercetat in aceleaș ore. 1 (ss) I. S­miopescu Lichidatori: ((ss) I. Iordan fss) D. Cădere PUBLICAȚIE Consumabi limonadia „ELITAfte PRODUSUL FABRICEI „FOLOSUL“ Iași, Strada Crucei No. 60 I. STEIN & I. BILCHIS De găsit pretutindeni sifonul mare . . . lei 2 SIFONUL MIC .... LEI 1 — La cumpărarea covoarelor orientale — de orice mărime, adresaţi-vă direct primei surse ! EBRI,‘‘ „ -­­ Exproziţie pamanentă—Cumpărând la prima sursă realizaţi 50°/0 reducere faţă de ambulanţi. Centrala Iaşi, Str. Lascar Caţere!« No. 3« Telefon 1682 Or. S* Sh­eaff Fost Asistent la Viena și Berlin MEDIC DE SPITAL Specialist în Genit o~Urw»«r® (Rinichi, Beşică, Prostată, Venerice, Sifilis) Cisto-uretroscopie, Diatermie Analize microscopice Cons. 3-8 p. m. Sir. Anasi, Panu­s (lângft Școala Steaua) O­P e Băi de Iod la domiciliu Sarea de Iod de Bazna face minuni curative în afecţiuni reumatice, gutoase, limfatice şi ginecologice. Prezintă marele avantaj de a putea face băi la domiciliu în condiţiuni excelente şi cu eficacitate garantată. 1 Pachet Sare de Iod de Bazna la 40 litri apă caldă. După bac se va funcţiona părţile dureroase cu Rheuma­­tonin Dr. Oberth care gră­beşte vindecarea. Sarea naturală de Iod de Bazna se găseşte de vânzare la toate farmaciile şi drogne­­riile in pachete originale a 1 kgr. şi 4 kgr. Neînţelegere între negustori D-nii Haim sin Haim şi Idei Haim din Pol­­lipae, s'au plâns justiţiei împotriva comer­ciantului Lupu Goldner din acea localitate. Numiţii arată că au împru­mutat în baza unei cambii o sumă de bani de la d. Gold­ner—sumă pa care ar fi achi­tată în mai multe rate.­ D. Goldner refuză însă a le restitui cambia, ba chiar i-a acţionat în judecată pentru întreaga sumă. Singura apă minerală natu­rală, bună de băut şi dătă­toare de sănătate, este numai Borvizul d­e Borsec. Excursiunile „­Mesecemul (Continuarea din pag. II al­batici, boi, bizoni şi bivoli", iar în liceu, citind romanul „Călăreţul fără cap" de Feni­­more Cooper şi aflând că prin Mexic sunt herghelii de caii sălbatici numiţi mustangi, apoi când mă uitam la imaginea cataractei Niagara tipărită în cartea de citire, suspinam de dorul de a le vedea aievea. Pe lângă acestea, mă emoţio­na grozav sonoritatea limbii spaniole (pe care o citeam pe hartă şi pe mărcile poştale) şi nu m’am lăsat până ce n'am învăţat-o mai târziu şi m'am­ dus chiar la Madrid şi Bar­celona. Frumoasă călătorie a fost aceia ! Mi-am luat un bilet cir­­cular Berlin-Madrid, am stră­bătut Elveţia şi m’am suit pe munţii ei, m'am oprit în Berna, Lausanne, Geneva, Chambéry, Marsilia, am intrat în Spania pe malul Mediteranei şi am ieşit pe la Altantic, şi m'am oprit la Biarritz şi la Paris, unde am stat o săptămână. Peste 7-8 luni m’am stabilit în Paris pe şase luni, potolindu­­mi dorul de a-l cunoaşte după cele ce citisem prin romanţuri (mai bine de­cât romane). Din Paris trăsei o raită până la Neapole şi insula Capri; mă opri prin Roma şi Florenţa şi revăzui iar Elveţia trecând prin tunelul Sfântului Gotard (ori San Gottardo) pe italie­ne­le, nu Saint Gothard, că nu-s Franceji pe acolo, ci nu­mai Italieni de o parte şi Ger­mani de alta, şi a-i numi pe franţuzeşte e a fi coana Chi­­ri(a). Mai înainte cutreierasem Belgia până la Ostenda şi Ger­mania, unde am petrecut patru ani. Ce timpuri plăcute ! Dar să revenim în patrie ! Ce humuseţi şi’n ia, (nu ea, ca neştiutorii mici şi mari). Un Englez zicea chear că e mai frumoasă de­cât Elveţia. Ori­cum ar fi, România e foarte frumoasă şi bogată, e chiar încântătoare, însă noi nu ştim s’o preţuim cum merită, cum facem şi cu limba noastră, pe care mulţi străini o studiază şi o şi vorbesc. Şi ţara, şi limba noastră îs pline de interes pentru omul cioplit. De aceia, cine are timp şi bani, să se înscrie la aceste excursiuni ale „Meseceului“ ca să-i rămîie pe viaţă cea mai plăcută amintire şi să nu zică că i-a trecut tinereţea degeaba, cum zic eu că n'am putut încă să trec Atlanticul, pe care totuşi sper să-l trec după ce mi-oi tipări dicţiona­rul limbii româneşti şi vor începe să curgă paralele (Bre ! Aşa­dar, măi Români, în­ainte cu curaj, ca să vă cu­noaşteţi încântătoarea ţară pe care v'a dat-o Traian ! AUGUST SCRIBAN P. S.Cred că voi participa şi eu „In Mănăstirile noastre se lucrează mult“... a declarat M. S. Regele la deschiderea expoziţiei de gospodărie de la Bucureşti Suveranul a decorat cîteva maice de la Mnăstirea Agafton Despre activitatea gospoda­­rească ce se desfăşoară în mo­­nastirile moldoveneşti, ne-am ocupat dese­ori. Vrednicia măicuţelor cuvioase a ajuns proverbială. Păcat însă că din pricina strâmtorării materiale, comorile artistice ce se făuresc în chi­­loarele locaşurilor monahale, rar pot fi expuse la vederea lumei laice de la oraş. O ocazie fericită de rele­vare a muncii mănăstireşti a fost expoziţia de gospodărie ce s'a deschis la Bucureşti în prezenţa M. S. Regele Carol II, din lăudabila iniţiativă a d-nei Aretia Tatărescu, soţia primului mnistru. Pe lângă multe lecţii şi ma­nifestări de gospodărie cas­nică, s'a putut remarca la a­­ceastă expoziţie lucrări de seamă de la Monas­tirea Agaf­­ton din Moldova. Suveranul vizitând expozi­ţia, a zăbovit mult timp în faţa lucrurilor prezentate de sârguincioasele măicuţe a­l­e mânăstirei Agafton, felicitând pe expozante pentru chipul strălucit al execuţiei covoa­relor şi broderilor de tot felul. Adresându-se d-nei Tătă­­rescu, Suveranul a glăsuit: —„Se lucrează mult in Mo­­năstirele noastre"... Apoi M. S. Regele a de­cernat câteva decoraţii harni­celor monahii. Gestul şi aprecierea regală se restrâng şi asupra eparhiei Moldovei, deoarece Monasti­­rea Agafton se află în cuprin­sul arhiepiscopiei Iaşilor. E vrednic de amintit că a­­ceastă monăstirea s'a mai e­­vide­rţiat şi in alte ocaziuni, când la fel a primit laude şi mulţumiri regeşti. M. S. Re­gina Maria se interesează în de aproape de activitatea g­os­­podărească ce se desfăşoară in monastirile moldoveneşti,­­ multe covoare ce împodobesc castelul dela Balcic, sunt fur­nizate de mănăstirile Agafton, Agapia şi Varatec. * Printr'o decizie specială, I P. S. Mitropolit Nicodem va felicita la rândul său pe mais­­trele dela Monăstirea Agafton, ale căror ţesături au provo­cat admirația regală. GRIG. SPIRU însemnări muzicale Concertul d-rei Evelina I­ranckel Domnişoara Eveline Franc­kel, pianista care s'a produs Sâmbătă 5 Iunie in sala Con­servatorului local, are norocul să fie înzestrată cu mult talent pus în valoare de o technică avansată. Ajutată de o inteli­genţă vie şi rafinată, dotată cu multă sensibilitate şi delicateţă excelează atât în execuţia meditativă, interpretativă, cât şi in acea energică. Cu desinvoltură trece de la tuşeul delicat din Chopin, Ravel, Debussy, la cel ener­gic, viril, din Beethoven şi Liszt, de la acordurile masive şi clare, ale lui Bach la perla­­tura fină din Liszt şi Liadov. Inspiraţia înaltă a lui Bach, gândirea senină a lui Beetho­ven, visul, gingăşia şi dorul de viaţă a­l lui Chopin acor­durile melodioase şi stranii din „Claire de lune“ a lui Si Debussy, susurul visător totuşi grăbit al „Jeux d'au" (Ravel), efemer şi continuu, ca şi clipele care apar şi dispar me­reu înlocuite de altele, verva şi virtuozitatea lui Liszt, exe­cuţia minunată a extraordina­rei „Campanella", lineţa ro­mantică şi onomatopeică a splendidei ,,Tabatiere a musi­­que“ de Liadov,­­ au impre­sionat rând pe rând, auditorii. Domnişoara Eveline Fran­­ckel s'a consacrat prin debu­tul ei, iar publicul numeros şi neincăpâtor in sala Conserva­­torului, a răsplătit-o cu ropote de aplauze, cu rechemări şi visări. Se cuvin toate laudele Doamnei Prob Cio­an care a descoperit acest talent şi l'a îndrumat pe calea bună. Auditor. Eliza Conta (Continuarea din pagina I-a] am putut cunoaşte şi pe a­­ceste distinse femei românce, şi suflete nobile de moldo­­vence : Ana şi Eliza Conta. Numele Elizei Conta, ră­mâne însă nemuritor prin o­­pera sa filantropică, prin creia­­rea de fonduri pentru ajutora­rea copiilor săraci şi merituoşi la studii. Aceste fonduri au fost instituite şi donate ,,So­cietăţii pentru învăţătura Popo­rului Român“ din Iaşi, sub forma următoare: 1) Fondul: Mariana Conta- Kernbach, în memoria iubitei sale ne­poate, fica profesoarei Ana Conta-Kernbach, de a cărei educaţie s'a îngrijit de­opotrivă cu sora sa Ana, a instituit un fond de 39.400 lei, în Efecte publice, donate Societăţii p. Înv. pop. român, în anul 1928 lei 23.400, în anul 1929, lei 5000 şi în anul 1930 lei 11000. II) Fondul „Ana",­­ memo­ria iubitei şi scumpei sale su­rori, Eliza Conta a instituit un fond de 80.000 lei în Ef. pu­blice donată Societăţii p. înv. Pop. Român in anul 1932, ei 40.000, iar în an. 1933, lei 40.000 şi lil). Fondul: „Gri­­goriţă“ în sumă de lei 80.000, depus în Eh publice la Soci­etate şi anume: în an. 1934 August 1, lei 40.000, şi în anul 1935 Octombrie 1 lei 40.000. In total, aceste trei fonduri, instituite de Eliza Conta, re­prezintă suma de lei 199.400, din care se distribue în fiecare an şcolar, din venitul lor, a­­jutoare, date de către Socie­tatea p. înv. Pop. Român, în bani pentru cărţi , rechizite, taxe­ şcolare şi încălţăminte, elevilor şi elevelor de curs primar şi secundar de la şco­lile din Iaşi. Câţi dintre elevele şi elevii nevoiaşi şi merituoşi la studii, ştiu că ajutoarele primite de la Societatea p. Înv. pop. român, se datoresc in cea mai mare parte, acestui sub­et distins şi caritabil, care poartă numele de Eliza Conta, donatoarea modestă şi tăcută, dar care a fost atât de larg înţelegătoare pentru cei buni şi lipsiţi de mijloace. Câţi dintre ieşenii şi ieşen­­cele noastre, ştiu că această fiinţă nobilă şi umană, adevă­rată moldoveneancă şi cu iu­bire pentru laşi şi ieşeni, care a plecat atât de modest din mijlocul nostru, aşa cum i-a fost de­ altfel şi viaţa, a strâns ban cu ban şi astfel din e­­conomiile micei sale pensii, a ţinut, in viaţă fiind încă, să ajute pe cei lipsiţi ?! Şi acest mare suf­et de a­­devărată ieşanca, prin tot ce a lucrat şi înfăptuit, retrasă în ultimul timp, într-o modestă odăiţă, la dispensarul pe care l-a creeat şi prin care ajuta pe atâţi bolnavi şi neputin­cioşi, sprijinită de toiagul ei— un băţ subţire de alun—pe coruul nostru cu sfinţenie şi de care nu se despărţia nici­odată, căci îl avea ca dar de la fratele ei scump-Vasile Conta—astăzi, când trupul ei, gârbovit la vârsta de 87 ani, s'a strâns într'o mână de ce­nuşă în urna dela crematoriul din Bucureşti, sufletul ei va pluti veşnic in amintirea tu­turor de aici şi de pretutin­deni, proteguind din sfera ei înaltă, pe toţi acei pe care i-a iubit şi ajutat. Iar Societatea pentru Învă­ţătura Poporului Român, ca ultimul omagiu adus acestui suflet caritabil de Moldoveancă şi leşancă, pe lângă prezenţa întregului Comitet, în frunte cu preşedintele ei d. prof. univ. N. Costăchescu fost Mi­nistru, la plecarea rămăşiţelor aceleia care a fost Eliza Conta, ţine ca prin această evocare, să dea o pildă vie, demnelor sale urmaşe femei moldovene® şi leşence. Prof. Gh. Obre­a-Iaşi Secretarul Societăţii pentru învăţătura Poporului Român Şedinţa Soc. „Generala“ Astăzi Mercuri ora 21 pre­cis, are loc la Sediul Socie­­tăţei „Generala" din palatul camerei de muncă, şedinţa de breaslă săptămânală, cu urmă­toarea ordine de zi: 1) orarul de vară. 2) înfiinţarea unui cămin şi case de împrumut. 3) reduceri la tramvai şi ştrandul Iaşilor. 4) asigurarea pe viaţă ca minimum de cotizaţie. 51 comunicări diverse. Sunt invitaţi toţi funcţionarii şi funcţionarele din localitate.­­ Ameninţare.—Învăţătorul C. Bejenaru directorul şcoalei primare din Ţuţora, a recla­mat parchetului câ a fost a­­meninţat de locuitorul C. Va­sile din corn. Oprişeni, p® motivul că ar fi obligat pe fiul acestuia, — premilitar, — să presteze munca de folos obştesc.­­ La spitalul „Dr. Ghelerter", se studiază proiectul salarizării şi pensionării corpului medicaL Proectul foarte documentat, se datoreşte d-lui dr. Vaiseiberg, distinsul sub-şef al instituţiei . S'a deschis Bazarul Pro­filaxiei în strada Lăpuşneanu, alături de Creditul Urban. alpi Vi vizitaţi-1.

Next