Opinia, octombrie 1937 (Anul 33, nr. 9147-9173)
1937-10-27 / nr. 9169
. Un mamut per* fed conservat Din Moscova se anunţă că, in partea orientală a insulei Wrinjel, pe coasta Siberiei, a fost descoperit un mamut perfect conservat in ghiaţa. Monstrul măsoară 6 metri şi 50 în lungime şi e acoperit cu păr lung de 1 metru şi 20. Carnea e roşie pe spate şi albă pe pântece. După descrierea ce au primit-o, membrii Academiei de ştiinţe din Moscova, cred că e vorba de specimenul cel mai complect ce s-a descoperit până acum şi organizează o expediţie în scopul de a-l aduce la Moscova, un ANUL XXXIII nr. 9169 ABONAMENTE: Lei 350. „ 130. „ 90. „ 35. „ 1500. . . . pe un ar. . . . „ 6 luni . . . „ 3 luni . . . „ 1 lună . Instituții publice Atelierele tipografice „Opinia“ IAȘI STR. LĂPUŞNEANU 37 ACTIALSTĂŢĂ POLITICE ZVONURI ŞI IPOTEZE IMPMIVIMŢA SUCCESSUNIIÎ In complicaţiile situaţiei noastre politice, în lipsă de date precise, trebue să ne orientăm şi după zvonuri, iar unul din zvonuri, cu anumite substraturi, este acel despre intenţa d-lui Mihalache de a părăsi şefia partidului ţărănist E posibil ca zvonul să fie lansat cu intenţie, chiar de către conducerea partidului ţărănist Scopul ? Să se dea a se înţelege în loc înalt că, dacă se fac dificutăţi d-lui Mihalache în chestia succesiunii, va fi adus d. Maniu în fruntea mişcării ţărăniste. Adică, o manevră politică. Dar se mai poate ca zvonul să aibă o bază reală, —şi atunci ar însemna că partidul ţărănist nu-i tocmai sigur de felul cum se va rezolva criza de guvern. Şi într'un caz şi în altul, trebue pusă surdină la optimismul ţărăniştilor. Dacă există într’adevăr dificultăţi e despre care se vorbeşte şi s‘ar putea ajunge la înlăturarea] d-lui M.Jxa ache de la succesiune— ce perspective se deschid Nu se pot deschide decât două : 1j Sau prelungirea guvernării liberale. 21 Sau o formaţie de colaborare, tranzitorie. Insă cum această formaţie n‘ar avea o suficientă bază electorală, va trebui să ceară sprijinul electoral al partidului liberal. Adică, tot liberalii ar stăpâni situaţia. In ambele ipoteze, s’ar deschide lupta aprigă între cele două partide mari: liberal şi ţărănesc. Dar împrejurările sânt foarte puţin potrivite pentru o luptă de asemenea proporţii. Mai trebue avut în vedere o probabilitate. Anume : să se încerce repetarea cazului Duca, de acum patru ani. Adică, să se încerce a se impune ţărăniştilor uneie colaborări. Iar în caz de nereuşită, să ramân d, Mihalache stăpânul situaţiei. Dar afirmațiuni precise, încă nu se pot face. REP. Dim Soatu Imam® Daru! restului pentru Voevodu) Mihai Erica a fost pârnit spre Sinaia, căluşul pe care maicijinul îl dfoaează Marelui Voevod! Mihai Cibu', e un crmăsar pur lânge englez, in etate de 3 ani ţi un minute ţi provine din fostul grajd al lui Marguilavian. Proprietarul său, dl. Cmaadi din Bucovina, a cedat săgntul Primăriei laţi, la condiţiuni. modeste. top cop Dispare fildeşul ! Fabricanţii de bile de biliard sunt foarte îngrijorăţi de faptul că o ştire oficială a anunţat dispariţia, într'un viitor apropiat, a elefanţilor. Se ştie că bilele de biliard sunt făcute din fildeşul elefantului. Fabricanţii sunt întăriţi a interveni ca să se interzică pe un timp de câţiva ani, vânătoarea elefanţilor. In acest chip producţia de bile—spun ei—este asigurată pe un timp de 10 ani. Ce se vor face însă fabricanţii, când elefanţii vor dispare cu desăvârşire ? COI, UT) La expozifia «SIhle Pari» Problema copiilor rătăciţi în vasta expoziţie de la Paris, devine acuţi. Se ştie că, copiii găsiţi, care sau rătăcit de persoanele ce-i însoţeau, sunt predaţi la un comisariat special. Acolo un personaj adhoc, încearcă să obţină de la micii vizitatori informaţii privitoare la adresa părinţilor lor, unde urmează a fi trimişi. De cele mai multe ori, le este foarte greu agenţilor de poliţie să obţină informaţiile dorite. De aceia direcţia expozţiei a luat iniţiativa creării câtorva puternice difuzoare, prin care se transmit semnalmentele copiilor pierduţi. Dar şi această măsură a părut insuficientă d-ru ui Le Mee. D-sa, cunoscut ca un mare prieten al copiilor, a ilicit hotărîrea de a crea în cadrul expoziţei o zonă unde copii vor fi supravegheiaţi îndeaproape. In acest vestiar al expoziţiei, copilul prea mic spre a putea însoţi persoanele cu care a venit, va fi încredinţat unui personal fidel, care îi va preda părinţilor la ieşirea din expoziţie. Dar drul Le Mée nu vrea să facă o închisoare din acest vestiar şi de aceia d-sa a creat un oraş al copiilor, un oraş în miniatură cu fel de fel de magazine şi cu fel de fel de minunăţii capabile să reţină atenţia micior vizitatori. IF«abrIcaiH» fără scrupul« La H ghate, un cartier al Londrei, a fost descoperită de cărând o fabrică de ţigarete, ele cărei procedee întrec cu mult lucrurile cele mai respingătoare. Fabrica angajase numeroase rele tinere, care aveau însărcinarea să adune muicuri de ţigarete aruncate şi să le furnizeze fabricei. Acest tutun adunat de prin gunoiu era împrospătat în cuptoare, apoi presat în tuburi curate şi puse în comerţ, ca ţigarete speciale garantate. Numita fabrică de ţigarete cumpărase în timp de un an asemenea gunoaie în sţinstă de 2000 lire sterline (ut) nphon şi jum. leij. Beneficiul fabricii prin întrebuinţarea acestor resturi de ţigarete s-a urcat la 1700 la sud. Fabricantul a fost dat în judecată şi condamnat la câteva luni închisoare,un an 1 LEU Zsai* popular* cotidian Premiul de compoziţie muzicală . D. Victor Iamandi, ministrul cultelor şi artelor a făcut o vizită la „Societatea compozitorilor români". Apoi a prezidat juriul pentru acordarea îpremului naţionalde compoziţie muzicali. Premiul a fost conferit distinsului autor şi dirijor d. M. Jora, un element de înaltă valoare muzicală şi care şi-a făcut cultura în Iaşi. In clişeu, d. ministru Iamandin Societatea compozitorilor, avînd în dreapta pe maestrul George Enescu. Ui fel de refacere e sufler care îngrijorează pe locuitorii ieșeni Cetățenii Iaşului au tot cerut mereu să li sa refacă străzile, ca să aibă măcar atâta înlesnire , să poată circula. Administraţia actuală a tot cârpt din loc în loc, fără să aibă curajul de a începe lucrări mai de seamă. Doar in preajma alegerilor de astă-primăvară, s'au înşirat movili de pietre pe mai multe străzi, de se credea că dorinţa ieşenilor va fi adusă la îndeplinire. Dar a trecut vara şi grămezile de pietre stau şi azi înşirate pe ambele trotuare. Pe unele străzi s'a ocepit lucrul, dar când să ne bucutrăm şi noi, totul a Încetat • Lucrătorii au plecat şi au rămas la locul lor mormanele de pietre. Păcat de vremea asta bună că nu e întrebuinţată cum se cuvine ! Cetăţenii merg tot prin mijlocul străzii, făcând echilibristică pe bolovani şi gropi, stricându-şi încălţămintea, ocolind mereu grămezile de pe trotuare. O doamnă din str. Eternităţii se plângea chiar azi, că fiul ei, elev la seminar, venindspre casă pe seară şi coborând din Târgul Cucului. Şi-a pierdut echilibrul şi în cădere şi-a rupt mâna... Pe cine să reclame şi cui să-i ceară socoteală ? Mai zilele trecute, un biet cotiugaragiu, venind noaptea spre casă, a dat într-un şanţ ce era în mijlocul străzii, piergându-şi calul cu care se hrănia. Administraţia comunală grăbeşte cu dărâmarea caselor din centru, dar neglijează să se ocupe cerol cu terminarea străzilor. Dacă nu sunt fonduri, atunci de ce au început atâtea lucrări ? S'a procedat cu refacerea străzilor, la fel cu dărâmările din centru : s'au început prea multe deodată, s'au spart, s'au blocat cu bolovani şi apoi a încetat lucrul. Şi când ne gândim că iarna bate la uşă, ne înfiorăm că va trebui să rup m troenile prin mijlocul străzilor sparte, păşind încet, cu zilele în mână ! Administraţia comunală nu se gândeşte la asta ? CONST. ROLLEA Festie §1 li Stit Marele Voevod Mihai a împlinit ieri vrâsta de 16 ani şi totodată a căpăat tresa de sublocotenent,—ceia ce a prilejuit impresionantele festivităţi de la Sinaia. In clişeu, M. S. Regele Carol, împreună cu Marele Voevod Mihai. jaral^efs^snos&r#ea I. I_. Caroffimie 0 vizită la „caragiaiistul“ C. Vernescu-Vâlcea Marele interpret al personagiilor lui Caragiale, istorisește. .—întâlnirea lui Caragiale cu unul din personagiile sale.—D. C. Vernescu-Vâlcea, în campaniile electorale de odinioară.— Memoriile sale.—Debutul la Naţionalul ieşan. Cu ocazia aniversării celor 25 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale, Teatrul Naţional din Iaşi deschizându-şi noua stagiune cu „O scrisoare pierdută", una din cele mai bune realizări ale marelui dramaturg, a apelat la concursul veneratului actor C. Vernescu- Vâlcea. Un credincios „caragialist“, d. C. Vernescu-Vâlcea, deşi înaintat in vârstă şi despărţi de câţiva ani de lumina rampei, a acceptat cu dragă inima. Ovizită la„ caragialistul“ C. Vernescu- Vâlcea Şi motivul l-am aflat când vizitându-i ln cuibu-i de pensionar sătul de lume—pe care a cunoscut-o îndeajuns—nu s'a spovedit. „Am consimţi să-mi reiau rolul Cetăţeanului turmentat" pentru cultul şi rerecunoştinţa ce i-o port lui Caragiale. Căci rolurile pieselor sale mi-au dat posibilitate să mă valorific ca actor". Gustând câte un păhărel de must, producţie proprie—căci marele interpret „caragialist“ pe lângă grădina ce-o are in str. Lăţescu şi pe care o îngrijeşte cu drag şi meticulos, mai are şi câţiva biţi,uci de vie — am început să discutăm despre trecut. Deşi poartă povara celor 81 de ani, d. C. Vernescu-Vâlcea are o memorie ageră şi povesteşte cu tâlc, fapte petrecute cu zeci de ani în urmă. Memoriile d-lui C. Vernescu-Vâlcea Încă de acum câţiva ani a 99 C grupul juridic Polono Român în vizitat la Iaşi Mâine Mărcuri 27 c. ora 7,50 dim. sosesc în localitate un număr de 12 jurişti polonezi, însoţiţi de Doamne, pen- tru a vizita oraşul nostru. Făcând parte din „grupul juridic polono-român" înalţii oaspeţi polonezi, reântorcând vizita juriştilor români făcută la Varşovia, ţin să viziteze şi vechea cetate culturală de scaun domnesc Iaşii. Acest grup care are în fruntea sa pe Procurorul general de la Înalta Curte de Casaţie de Varşovia, cuprinde pe cei mai de seamă jurişti, profesori universitari de drept şi decani ai barourilor ţării vecine şi amice. Societatea „Amicii Poloniei“ Iaşi, invită pe această cale pe toţi membrii Comitetului, pe toţi membrii Societăţii cât şi pe toţi intelectualii şi Societatea Femeilor Române din Iaşi, de a participa, atât la sosirea in gară, cât şi la desfăşurarea programului în cinstea distinşilor oaspeţi poloni. Secretarul general ai Societ. „Amicii Poloniei" Iaşi. Prof. Gh. Obreja-Iaşi . MERCURI 27 OCTOMBRIE ÎPPI TELEFOANE Redacţia ...» No. 1353 Administraţia « « „ 1295 Serv. de noapte red. 1135 „ admin., 1567 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Director C. R. 8HSUL5» Mele iiimii! chiriaşilor,ei Astăzi de St Dumitru, cînd la orice întretăiere de străzi te isbeşti de convoiul cotiugarelor cu şifoniere, balii şi dulapuri, fără să vrei reciţi începutul şi sfârşitul baladei lui Topîrceanu : Trec anii, trec lunile'n goană Şi'n zbor săptămânile trec. Rămâi sănătoasă cocoană Că-mi iau geamandanul şi plec. Şi urmărind sub coviltirul toamnei necazul cetăţeanului care merge după căruţă cu aripa şi cu javra în braţe, gândul te duce spre restabilitatea vieţii în care toate sunt trecătoare, cum a spus-o Eclesiastul şi cum o demonstrează filosofia. Sunt doi sfinţi un calendar bine cunoscuţi de chiriaşi. Astăzi, când prăznuim pe unul din ei, stăpânii caselor stau în poartă cu mâinele pe burtă şi compătimesc şiragul din mijlocul străzilor, plecat spre al te mahalale odată cu buzele toamnei şi cu mutarea cocorilor... La un hârtop cade ligheanul ; la o cotitură se sparge oglinda dulapului ; burniţa strică furnirul mobilei şi bulionul se varsă pe lingerie. Peste toate se ridică înjurătura vizitiilor şi altarul gloatei de chiriaşi, complectând cadrul dezolant al zilei de toamnă. Totuşi, în migraţiunea tradiţională a acestei sărbători sunt sădite multe nădejdi şi planuri de viitor. Atât chiriaşul de la centru, care transportă mobilă de lux, in reflexe de abanos şi fildeş, cât şi săracul de la mahala care-şi duce în spate salteaua şi patul, pleacă din casa veche cu gânduri de viaţă nouă, de acel,,mai bine“ visat de om până ln clipa când îşi priponeşte sufierul de lumânare. Odată cu aranjarea bibelourilor la nouile odăi, gospodarul îşi aminteşte zicala că „omul dacă schimbă locul „schimbă norocul“ şi,,, trage nădejde. Aceasta îl face să înfrunta cu sufet tare, zâmbetele de compătimire şi melancolia toamnei târzii. Nădejdea aceasta reînăscută cu fiecare Sf Dumitru sau Sf. Gheorghe, Ii prelungeşte existenţa in etape mai uşor de suportat decât monotonia vieţii de om necăjit. De aceia şi astăzi pe chipul cetăţeanului din urma cotiugarului cu boarfe, stătue un zâmbet, fără sens, pentru acel ce nu cunoaşte farmecul schibării de decor şi de speranţe. Măcar aşa se răzbina bietul chiiaş pe soarta care l-a alăturat potârnichior şi cocostârcilor călători. AUREL LEON început să-şi scrie memoriile, pe care le-a abandonat însă, deoarece cum o spune singur — mare răbdare. Ş-i păcat, căci memoriile d-sale ar constitui interesante documente din trecutul teatrului din Muntenia şi Moldova—din ultimii 65 de ani—şi mai ales ar fui D. C VERNESCU-VÂLCEA niza date și caracteristice inedite asupra lui Caragiale. întâlnirea lui Caragiale, cu unul din personagiile sale Iată de exemplu un episod al d-lui C. Vernescu, care ne ilustrează caracterul marelui dramaturg. „Caragiale—povestește d. Vernescu-Vâlce—era cam zgîrcit. Orice trupă care i-ar fi jucat una de piese, trebuia să trimită tantpma. Altmintrelea îl purta pe la procese. „Eu, care jucam pe atunci mai ales piese de-ale lui, li trimeteam regulat tantiemele respective. Fapt care-l bucura şi-l mira în acelaş timp. Şi‘ intr’una din zile, întrebă pe alţii : — Cine-o fi Vernescu ăsta care-mi trimite mereu tantieme ? Aş vrea să-l cunosc, că-i băiat de treabă. Şi ocazia veni. trecând odată cu trenul prin Slatina, în drum spre Craiova, văzu în gară un afiş care anunţa un spectacol cu „Noaptea furtunoasă", jucată de o trupă în frunte cu d. Vernescu. Uită de drum și cobori în Slatina. Seara, după primul act, d. Vernescu se trezește cu un bărbat în cabină, care-i spuse pe un ton răstit: — Cine ți-a dat voie să-mi joci piesa ? Dl. Vernescu își zise : — Na, că am dat de dracu cu Caragiale! (Continuarea în pag. 2 a)