Opinia, ianuarie 1938 (Anul 34, nr. 9225-9247)

1938-01-01 / nr. 9225

Pare a fi o minune IFotografiî autentice arătând ice poate face pentru tenul Dv. descoperî­­rea aceasta uimitoare I­ntr'o săptămână abia I Mii de femei încântate au ajuns să aibă o înfăţişare cu ani mai tânără. Sbârciturile şi încreţitu­rile lor au dispărut comp­act. Pentru ele pare că ar fi o mi­nune, pentru ştiinţa modernă nu este decât incă un triumf după ani de Încercări şi de si­linţă. Savanţi au găsit că sbâr­citurile se formează din cauză că, îmbătrânind, pielea noastră pierde nişte elemente vitale. Dacă se redă pielei aceste ele­mente preţioase, redevine fra­gedă şi tânără. Aceasta este uimitoarea descoperire făcută de către Prof. Dr. Stejskal de la Universitatea din Viena. Ex­tractul din celule cutacee viu numit MBiocel“,e conţinut acum în Crema Tokaion culoarea ro­ză. Aplicaţi-o in fiecare seară Ea va nutri şi întineri pie la Dv. in timp ce dormiţi Sbârci­turile dispar repede. După o săptămână veţi arăta cu ani mai tân ra. Ziua întrebuinţa­­ Crema Tokaion aliment pentru piele, celebra Cremă de Pas­is. Ea dizolvă coşurile, strânge porii dilataţi şi face In puţine zile moale, albă şi catifelată, pielea cea mai întunecată şi as­pră. Se garantează rezultate sa­­t­sfăcătoare, altfel ce restituie banii. dar are O pricină Ştiinţifică PERNODIN Balsam contra degerăturilor Depozit: Farmacia Warner Iaşi, Piaţa Unire­a PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţă ce­lor interesaţi că in ziua de 21 Ianuarie 1938 ora 11 a. m. se va ţine in localul Cer­­nul pentru Ocrotirea Cornilor Iaşi, str. Vasile Lupu 39, 1 - citaţie publică cu oferte inchi­se pentru concesionarea fabri­­caţiunei de mobilier divers, de f­er, lemn, procurarea de veselă şi unelte de bucătăr­e, confecţionare de aş­er­uturi rufăr­e diftrate şi ustensile di­verse. Licitaţia se va ţine în con­­formitate cu art. 88-110 inclu­siv, din Legea Comptabilitaţei publice, Regulamentul Oficiului Central de Licitaţie şi nor­mele publicate in Monitorul Oficial No 127, d­in 4 iunie 1931. Garanţia provizorie va fi de 5 la sută asupra valon- devi­­zu­lui­­a numerar sau efecte­­rantaje de stat la cursul znei. Devizul, planul şi caetul de sarcini se pot consulta in toa­te z­­ele de lucru intre orele 11—12 a. m. in cancelaria­­Centru pentru „ rotirea co­piilor“ Iasi str. Vale Lupu 39. La licit­atie vor fi prim­ii maiştri cu u­rme înscrise cu garanţii morale şi ma­­riale. Cetiţi „Opinia“ sL s**“ AZI f . —■ UN FILM DE­­SACRA CUITRY . A-S'.' COROANEI *POVE'ST5A,MÍNÜNATAi»1 *A * 7* MARGAPiTAßE* >0Cüt 1518-ltelLf LbN0«rcpr AL DOILEA FiL.vl iaeele ■ Pecos Cel mai ser zi fonal film de cowboy cu JJjifaam W©yoe Zilnic m­it nou dela ora 10 d mineata NI­ I- I­I StwbffBC­­SSt c­itaematocfraficft Pentru Anul Nou, cinema­­tografele ieşene reprezindâ programe bine întocmiţi. TRIANON prezintă două filme: „Broad­way Melody 1938“ cu râsfă­­ţaru actor american Robert Tay­or, şi „O crimă cerebra“ cu Warner Q­ aad, SIDOLI ...ne aduce vit, probam nou două filme americane : „Or­i­zontul pierdut" un film de proporţii epice, du-pă romanul lui James Hilton in regia lui Frank Kapra, cu Ronald Col­ma­ti. Al doilea film este o co­medie, „Dragoste în culise" cu fratii Ritz, Adolf Mertou, Alice Faya şi Gregory Raton­. Complectată jurnal Patté U^ALA Acela? program frumos. .­­„Perlele coroanei“ cu Sach­a Guilly iar al doilea „Regele de tec­os“ un senzaţional film de cowboy cu John Waine. ROXY prezintă două reluări : „Ven­i’ cu trofca“ cu răsfăţaţii cansa­­tori Fred Astair şi Gingers Roger, iar al doilea film este „Patima“ cu bette Davis ş­i Iam hot Tone. PHOfcNiX ne a­duce două filme atră­gătoare : „Timpuri noui“ cu Charlie Chapline, şi al doilea „Păianjenul negru'V­I► ATENEJub TATAR­AŞI Două filme deosebit de in­teresantă ! „Eu şi împără­teasa “ , Charles Boyer şi Liliajsi­ Tiarvey ; şi „Ferma morţii“ cu Dirk Forau. Complectată jurnal româ­nesc. Lzr. ÎNŞTIINŢARE se aduce la cunoşt­iţa ne­­începând de la data de 1­anuarie 1933, Dr. So­l­­mon Holiender, încetează de a mai fi funcţionar al firmei „Ferrum“ S. A. din laşi str. I. C. Boit­­anu No. 136—138. ..FERRUri“­i C. A. C. PARROM ŞTEFANESCU Medic primar al boii Socola Boale nervoase şi ale glan­delor cu secreţiuni interne METABOLISM RA2AL Cons. 2—4 p. m. Str. Tăutu 2 Tel. 221 • Dr. m. SEGAL Medic de spital fost asistent de clinică la Berlin BOU Şi OPERAŢiUNI OL u as, iu ăi şi 'iir&ci*. Consult.: 3—7 p. m. Str. Ştefan cel Mare ti Telefon 171 CABINEI DEN IAR Or. Joan David Media stomatolog­ie'­i şi operaţiuni de dini* »' gură Str. Lăpuşneanu 47 Cons. 9—12 și 3—7 p. m Darurile Crăciunului şi pustia românului (Continuare din narfina, i-ar găsi fel de fel de laturi din care să a­bă de spus ceva despre fi­ul Hristos sau des­pre urmările legii lui asu­ri omenirii, fiindcă vor păşi ne­număraţi ostenitori d­e tagma lor care au făcut aceasta mai naint­e de dânşii. Obştea noagră ar fi cres­cută altfel, dacă a vedea că toţi oamen­i lumii aţi ai ei nu vorbesc in vremea aceasta decât despre Hristos şi cuge­tarea lui revărsată asupra lu­­mii. În adevăr, nici nu poate fi materie mai vrednică de vorbit decât aceasta, fiindcă Iisus Hristos este neasemă­natul, neîntrecutul, singurul de felul lui. A ciopli pe oa­meni Înseamnă tocmai a le pune Înainte tot ce omenirea aceasta ara mai vred­u­i şi mai neajuns. Dacă pentru felurite echipui mari ale omenirii este mai greu să câştigi ascultarea sau inţe e jerea oa­menilor, fiii d.â nici n'au auzit despre ei şi prin aceas­t totdeauna pot rămânea reci faţâ de ei, — când vorbim despre Hristos avea înlesnirea că vorbim despre un chip prea cunoscut ce care lumea ştie. Avem nu­mai să adâncim ceiace ştim, nu să spunem oamenilor ce n'au mai văzut şi n'au mai auzit.* 2). Ce uimitor şi jalnic lu­cru, că în sărbătorile Crăciu­nului lumea vorbeşte atât de puţin de Hristos, nici maest cu­ ţăranii din Germania de sus, spre Marea Nordului, către care vorbea Gustav Fren­sen ! Să fie oare lumea tocmai lumea noastră, celor trecuţi prin osteneala cărţii, mai pre­jos de oamenii aceia fără carne ? Şi totuşi aşa este. Lumea vorbeşte de cât în soare şi m­­âna, de lucruri şterse şi a­­mănunte de 2 parale, iar des­pre faptul cu­minant al is­o­­riei omen­iii, atât de puţin ! Atunci nu e de mirare că şi ei rămân atât de şterşi. Dacă nu te şti la înălţimea marilor mijloace şi a celui mai scump aluat de gând re, rămâi la treapta mărunţişul­­­or pe care le frămânţi cu mintea. Aţi auzit , la teatrul lui Tănase, pe care l-a cuprins focul, era o lume de nu mai încăpea. Se făcuseră şi chel­tuieli de milioane. Nu mai erau decit câteva zile pâna'n Crăciun, z le in care ţăranii de pe malurile Balticei vorbeau numai despre Crăciun. Ai noştri insă au alergat cu duiumul să aştepte grâindu-le „înţelepciunea lui lănase, adică tocmai uşură­tăţi care se potriveau cu Cră­ciunul ca nuca’n părete ! iaca hal de oamenii Iată ispravă de cetăţeni ai Capi­talei, veniţi la teatru cu hai­nele cele mai scumpe, ca sâ audă şi sâ cinstească, ce ? Uraturi e deochia e ale unui teatru care pofteşte lumea spre astfel de gusturi ! Este aceasta ispravă de oameni luminaţi 7 Dovedesc aceştia că au gusturile subţiri şi curate ale omului înălţat peste ceilalţi . Cum să ajungă ţara aceasta la lumină şi cuminţenie, când oamenii socotiţi mai cioplite ca aii , aleargă la astfel di­sorbiri din preajma Crăciunulu­i Da aceia n'a fost mai bună osindă pentru ea decit focul, i-a venit ce i se cuvenea, fiindcă a avut atita bădărănie de a părăsi gândurile cele mai alese pe care se cuvenea să le aibă atunci, gândurile către Hristos, şi a dat goana la T&Case. Tănase şi Hristos!­in loc de a căuta vechile şi nouăle seri­ri prin care să se pregătească sufleteşte pen­tru venirea Crăciunului, — ca nişte închinător la idoli, ei au dat goana la teatrul unde numai lucruri de înălţare nu se aud şi unde văd jocu­rile dezbrăcate ale tinerelor care spurcă astfel marea ani­versare a lui Hristos . De aceia incă odat­ă, Foc au meritat, fiindcă focul cu­răţ­. Oare se vor curăţi ? Se vor cuminţi? O lutm­plara neaşteptată a grăit Oamenii nu prind ni­mic din aceasta . Paguba şi rănile şi moartea nu le spun nimic ? Au grăit limbile de foc. Tot aşa Crăciun vor să mai şi de acum înainte ? Piaţa păcatului este moartea, a spus St. Pavel (Romini 6,23). Acum au vorbit flăcările, aducind pagubă şi moarte. Ce mai aşteaptă dumnealor pen­tru a se cuminţi ? ARHIM. SCRiu AN plăcut. Mae organizat, netreesti anul acesta la Restaurant si bo­iem­ copios, vinuri ex Preturi modeste. ii BAIAN PIAŢA UNIREI Orchestră de prim rang. Reţineţi mese din timp. Sâmbătă Hramul bisericii Sf. Vasile Tataraşi Sâmbătă 1 Ianuarie, bise­rica Sf. Vasile din cartierul Tataraş, de sub parohialul părintelui Vasile Chir­ia î® va sam­botor­ /un­ul cusebit last Bramul. Dim­neaţa la ora 9 va în­cepe slujba religioasă oficiată de un numeros sobor de preoţi. Răspunsuri­e vor fi date de vot­r 1l bisericii. Credinc­oşii ieşeni şi eno­riaşii parohiei sân­t înv­iaţi a­u* parte un număr cât mai ar re.__________________________ Curiozităţi calendaristice Continuareg^n pagina Ta­­ b.swCĂ zmmmne aerioadA de patru ani. Deci tot al pa­trulea an e bisec. De aceea aceiaşi zi c i r săptămână cade in aceiaşi dată după 28 ani 7X4=28. Locul pe care îl ocupă a­u respectiv în acest ciclu de 28 im, ii indică cercu solar. Anul acesta cerul solar e indicat de numărul 14, asta m­eamnă că după 14 ani a­­celeaşi date lunare cad in a­­celeaşi zi din săptămână, aşa cum a fost in anul 1923. In afară de toate acestea, la calendarele de care ne o­­cupăm mai era însemnată­­ perioada de 15 ani, care a început cu al trei­ea an îna­inte de Naşterea Fecioarei '•\aria. Ciclul acesta multă vreme n'a fost cunoscut. Fo­rte târz­ii Charles de ia\i y a constatat că ea co­respunde sistemuli de dări introdus de împăratul Cons­­a­tin in sec­ iV după Cris­os, in a ară de a e t fapt, se mai s­us că iegionarii romani erau obligaţi sa servească in armată 15 ani, după care erau trimişi acasă. n calendarul actual peri­oade­i acestea au pierdut im­portanţa lor de altă dată. Si mai menţ­i insă în unele de ele, datorit obişnuinţei. (Ceps) La MilropoD® continuă a se depune ultimele candidaturi pentru legil^8 eparhiale. Zilele acilea şi-au pus candidaturile vrednicii preoţi ieşeni care fac parte din ge­neral,a tânăr 3. Neculae Lu­chian şi Peru Pralea. Părinte­ Luchian candidea­ză în circumscripţia Ţiganaşi, având com­n“tanti dat pe pă­rintele Gh.­­Niculea. Se luae întrebarea, cine va reuşi la această circumscrip­ţia ? In orce caz, ambii candi­daţi fac o intensă propagandă. Dintre mireni şi-a mai a­­nunţat candidatura de ministru A. C. Cuza, care desigur va reuşi, ca in toate alegerile de până acum. Părintele stareţ Ghen­adie Coroza la Mitropolie Eri a sosit la Iaşi părintele Ghenadie Coroza, stareţul Mâ­­năstirei Bistriţa. Distinsul monah a fost pri­oit intr-o lungă audienţă de către I. P. S. Mitropolit Ni­­codim, căruia i-a expus si­tuaţia de la locaşul monahal ce-i conduc®. Părintele Ghenadie a avut o consfătuire şi cu P. S. Vicar Valerie Moglan. SP. i­ngser­cesti ii ciu­liiiipi­csu­ri alegerile spaniaie Preoţii Neculae Luchian şi Petre Pralea candidează la ţiganaşi şi Tg.­Frumos „Cântarea Moldovei“ la Sărbătoarea Datinelor Este a treia oară, când Asoc. Corală „Cânt­area Moldovei“ colaborează cu Teatrul Naţio­nal pentru a serba in mod de­săvârşit Datineie strămoşeşti. Anul acest ca şi in cei­lalţi ani, Datineie au fost ser­bate pe scena Teatrului Naţi­onal in seara de 23 Dec. - Le’?1 -grupele de colindă­tori, capra sorcova, plugul şi Vasilca au stârnit roluri din entuziasm in rândurile audito­riului, care — numeros ca la toţi anii, — a venit si se îm­părtăşească din bucuria ser­­bărei Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hris­­tos. Rolul lui Irod a fost exce­lent interpretat de Const Savai* iar rolul marelui arhiereu a fost interpretat în aceleaşi con­­diţiuni de d. N. Şuba. Concertul da colinde a fost executat de renumitul cor al Asoc. „Cântarea Moldovei** de sub conducerea d-lui Prof. Vasile Popovici. Dintre bucățile de concert s-au remarcat colindele d-lui prof. C. I. Bariu. iriasnca Expoziţia pictoru­lui A. Panciu (str. Lăpuşneanu) in localul unui magazin de teracotă, alături de Folescu, ş.-a cuibărit expoziţia sa a­­nuală pictorul A Panciu, unul din artiştii apreciaţi ai Iaşului. Dl. Panciu a stârnit admi­rat a tuturor cunoscătorilor plastici prin bucăţile expuse. Mare parte din pânze au fost reţinute. Printre persona­lităţile care au oprit tablouri din expoziţia Panciu se­­nu­mără şi dl. ministru al edu­caţiei naţionale, J. Pe­rov­ei. Expoziţia Panciu rămâne deschisă până după sărbători. Ocazie pentru ieşeni de a-şi imp­odobi interiorul cu fiori minunate, peisagii pline de poezia câmpului sau compo­ziţii reuşite. Expoziţia Briese.—Expo­ziţia d-lui prof. O­to Briese, din localul Creditului Urban, mai rămâne deschisă câteva zile. E o expoziţie bogată de o valoare clas­ei şi care merită ■s vizdată. Extract de pe Sentinţa Ci­vilă a Tribunalului Jud. laşi Secţia l-a No. 54 din 8 Februarie 1937 EXTRACT „Asociaţiunea Prietenii Uni­versităţii“ din laşi, fiind re­cunoscută persoană juridică prin sentinţa civilă No. 54 din 8 Februarie 1937 a aces­tui Tribunal, a fost trecută in registrul special de asocia­­tunn al persoanelor juridice dela acest Tribunal, sub No. 156 din 31 Decembrie 1937. Pentru Grefier, indiscu­tabil No. 34906 1937 Decerobrie 30. _______ _ Sâmbătă 1 ianuar, cu prilejul anului nou, se va o­­ficia in catedrala metropoli­tană, a ora 11 dim. un Te- Deum, în prezenta autorități­­lor civile si militare.

Next