Opinia, februarie 1938 (Anul 34, nr. 9248-9271)

1938-02-01 / nr. 9248

r' lUira ioeafâ learn®® Un omagiu Zilele trecute s’a ţinut fa ăas'tii o intrunire fără nisli val» preţid.nţia d­-lul prof . Anifro?, A laliiâitd situaţia politică • d­ualj, d. Andrei a arătat atitudinea d-înl prof. Costi­­dincuţl « er prinial calda omagii pentru profesorul ictan, încheind tu strigătul ‘­­.„Trăiască profesorul Cos­ticescu!“. Sala în roagă a p. VanfSpattt* Desigur, aceasta manifes­tare e caractrisificer9 GGO C69 Cadouri japo­­neze pentru al-nii Mittler iţi Mussolini Asociaţia tineretului din To­k­­o va oferi d-lor Mussolini şi Hitler două spade­­de preţ şi două armuri individuate ja­poneze, complecte. In rându­rile acestei asociaţii militează peste o sută mii de tineri. Ea va trimite o delegaţie la„Roma şi Berlin pentru a oferi celor doi oameni de stat simbolicul ior­dar. Manevre americane In linia pregătirilor militare, —pentru orce eventualitate,— Statele Unite americane or­ganizează mari manevre na­vale şi aeriene care se vor desfăşura în oceanul Pacific, în cursul lunilor Mart şi April. Forţele angajate vor fi de 175 vase de război, 500 a­­vioane şi 60.000 soldaţi. Vor fi cele mai mari ma­nevre organizate vreodată de Statele­ Unite. Ducele Ale­­Win­­dsor şi-a salvat un prieten Ediţia europeană a lui New- York Herald Tribune dă din Londra o informaţie după care Ducele de Windsor a sa­vat d­e faţa plutonului de execu­ţie pe diplomatul spaniol Xa­vier De Berrijillo, vechiu prie­­ten al său. Don Xavier făcuse parte din ambasada spaniolă d­e Lon­dra și fusese închis la Ma­drid ca naționalist. Ducele de Windsor a adresat o scrisoare personală lui Sir .Henry Chil­ton, ambasadorul Marei Bri­­tanii ,la Hendaye, cerându-i să facă toate eforturile să în­­cerce să-i salveze prietenul. Imediat ce republicani au ştiut, de la Ambasadorul em­giez la Madrid, cererea spe­cială a Ducelui, au dat dru­mul diplomatului care astăzi se găseşte in călătorie spre frontieră. un an Mai degrabă demisie, fiecat căsătorie Noua lege a căsătoriilor in Anglia pune diverse piedici divorţurilor. Dezbaterile juridice la des­părţirea căsatoriilor, trebuesc conduse numai de magistraţi căsătoriţi. In urma acestei mă­suri, numeroşi judecători de vază din Anglia, au trebuit să-şi dea demisie din postu­rile lor. Au preferat si demisioneze decât să se însoare. an un Sistema ingenios pentru descope­rirea gangsteri­­ior Sunt cunoscute ravagiile fă­cute în Statele­ Unite de gang­sterii ce se ocupă cu așa nu­mita „kidnapping", — răpirea persoanelor bogate, pentru e­­liberarea căror se cer famili­ilor mari sume de bani. Poliț­a americană a reuşit însă să găsească mijlocul de a identifica pe răpitori după pu­nerea în circulaţie de către a­­ceştia a bani­or primiţi pentru răscumpărare,­deşi gangsterii primesc aceste sume decât în bancnote mici de 5, 10 sau cal mult 50 dolari şi a­le căror numere sâ nu fie in serie. Anume, celor ce nu au in­­co­rp şi trebue să plătească, li se pun la dispoziţie pachete de bancnote uzate, aranjate astfel ca seriile lor să se în­cadreze intr'o „cheie", care e comunicată tuturor băncilor. In felul acesta e uşor oricărui Funcţionar de bancă să desco­­pere b­letele provenite din su­mele plătite răpitorilor. Mulțumită acestui sistem a fost arestat de curând un gang­ster care răpise pe fabricantul Ross din Chicago, tocmai în momentul când dădea la Cassa Hipodromului din Santa-Mo­­nica banii pentru un pariu mutual, 09» ce» un un r ANUL XXXIV No. 9248 ABONAMENTE: Lei 650. . . . . pe un an „ 180. . . . . , 6luni ; «o. . .... 3 luni • 35. . . . • „ 1lună „ 1500. . .Imt'tirii vMica Atelierele tipografic« „O iinîa’* * -a» IAȘI STR. L­UPUSN5 YM­37 La putere şi în opoziţie De-abea, trecut In­­ opoziţie, partidul liberal a şi început seria protestelor. Spre exemplu, liberalii pro­testează­­împotriva modului cum se face acum cenzura. Departe de noi gândul de a aproba cenzura — cu care totdeauna am fost in luptă a­­prigă. Desigur că protestele sunt îndreptăţite, judecând din punct de vedere al libertăţii scri­sului. Cum pot veni insă liberalii s-o facă acum pe inocenţii şi să se adreseze proteste împotriva unei măsuri pe care ei au a­­plicat-o cu vârf şi îndesat ? Cum pot striga ei că nu sunt lăsaţi să publice ceia ce vor, când acum două luni fă­ceau harcea-parcea din pagi­nile gazetelor? Îmi amintesc că la Începu­tul lui Decembrie am înregis­trat la o rubrică de varietăţi, indicele de scumpire a vieţii, luat din ziarul „Argus". Domnii cenzori liberali şi­­au inch­puit că cine ştie ce calcule oculte ascundem noi sub acele dfre, şi au scos notiţa. In altă zi am arătat că nu-i demn pentru gardienii publici să lipească afişe electorale pe străzi şi am indicat cazuri concrete fireşte că notiţa n'a apărut. In ajunul Crăciunului am publicat un colind cu glume politice, nevinovat ca orice glumă. Au trebuit intervenţii stă­­ruitoare pentru ca versurile să apară. Parcă ar fi fost vorba de siguranţa ţârii sau mai ştiu eu ce lucru grav ! Cenzura liberală ajunsese atât de vigilentă şi de bănui­­toare, încât era deajuns să scrii „gramafon“ sau „tenor“ pentru ca să creadă că e vor­ba de dl. Tătărescu , să scrii „sforărie“ şi să se citească­, vaier Pop ! Şi acum, când au trecut In fine in opoziţie, liberalii ţipă şi se agită împotriva cenzurei. Poate că acum înţeleg­e dumnealor că într’un fel vez lucrurile cind eşti la putere şi altfel le simţi in opoziţie. Ce folos însă la această constatare d­in opoziţie protestează pen­­tru că aşa e obiceiul opoziţiei: să protesteze , iar când vor fi la guvern din nou, să vezi a­­tunci regim la cenzură !... AU­R­EL LEON 1 LEU Ziar popular cotidian Excelio25ra die lângă Paris Am anunţat puternica explozie de la Villejuif, lângă Paris. La un laborator chimic de acolo fusese aduse grana­­tele confiscate din depozitele clandestine ale ,,Cagularzilor'‘. Dintr'o neatenţie, 6000 granate au făcut explozie, omo­rând 14 persoane, şi provocând stricăciuni însemnate, la clişeu, un aspect al locului, puţin timp după producerea ne­norocire­. Atitudinea politici a „ferorifului Românesc“ reorganizarea cadrelor. — Punctul de vedere al d-nu­î Vaida. Participarea la alegeri. Câteva lămuriri ale d-lui prof. P. Dragomirescu DL Vaida-Voevod a adunat în ziua de 25 ianuarie In Ca­pitală, pe toţi şefii de orga­nizaţii, procedând la o reor­ganizare a „frontului Româ­nesc". De la Iaşi a participat dl. prof. P. Dragomirescu, şefi organizaţiei locale şi unul din cei mai devotaţi luptători pen­tru programul d-lui Vaida. întors în localitate, am a­­vut prilejul să ştim de vorbă cu dl. Dragomirescu. D-sa ne spune : — „U­­­m."la evenimente politice au produs svârcoliri şi defecţiuni şi în sânul par­tidului nostru. Ele însă au ost fără importanţă, aşa că „Frontul Românesc" şi-a păs­trat organizaţiile. „Dl. Va­di este satisfăcut de med , cum a evoluat si­tuaţia politică. „D-sa ne-a declarat că are toată stima pentru dl. prof. A. C. Cuza, îl cunoaşte de 40 ani şi i-a admirat ţinuta p­olitică intransigentă. Reorganizarea cadrelor vaidiste In consfătuirea de la Bu­cureşti ste icfcului reorgani­­zarea cadrelor vaidiste. S'au complectat organiza­ţiile unde s'au produs defec­ţiuni şi s'a împărţit ţara pe regiuni, pentru a se putea lu­cra mai metodic. Cu conducerea Ardealului a fost însărcinat d. Voicu Ni­­ţescu, iar cu a vechiului re­gat, d. C. Anghelescu. Bucovina e sub conducerea d-lui prof. Cândea. Organizaţiile din Moldova au cerut şef pe d. prof. P. Dragomirescu, ceia ce d. Va­ida a încuviinţat. Pentru Basarabia s'a lăsat deasemenea conducătorului până după alegeri, deoarece mai sunt unele discuţii. D. prof. Dragomirescu a ost însărcinat să cerceteze situaţia din unde judeţe din Moldova şi Basarabia. Alcfel trebue limpezită In jud. Cetatea Albă, unde şe­­ful organizaţiei de acolo, dl. Rotta, a convocat comitetele sectoarelor pentru ziua de 2 Februar­e, când va face pro­puneri de colaborare cu gu­vernul. Pregătiri pentru alegeri Şefii de organizaţii au pri­mit ordin să întocmească ime­diat listele de candidaţi pen­tru alegeri şi să se trimită la centru pentru aprobare. La Iaşi organizaţia vaidistă a ţinut şedinţă joi seara, când de prof. Dragomirescu a făcut comunicări de la centru, şi s-a purces la întocm­rea listei care va fi comunicată centrului. „Nu combatem guvernul“ — „începem campania elec­­torală, ne spune dl. prof. Dra­gomirescu. Nu înţelegem însă sub nici o formă să atacăm actualul guvern. „Noi vom fa­c o propa­gandă de luminare a masse­­lor, de edificare a cetăţenilor asupra programul d-lui Vaida. „Frontul Românesc" este rezerva naţionalismului, care va fi obligată să înlocuească lipsurile din prima linie, în lupta pe care o dă armata guvernu­ui naţional-creştin. „De aceia noi luptăm, fără a combate actualul guvern na­­ţionalist" — Inchee dl. prof. Dragomirescu. AL. Celifl în pag. IV-a ULTIMA ORA încă o lămurire in privinţa deblocării in învăţământul primar de institutor P. DIMITRIU O interpretare greşită a ter­menului de curând încetăţenit „deblocare", a dat naştere la discuţii aprinse în cercul tu­­turor învăţătorilor. Pe câtă vreme in armată o parte din ofiţeri s'au văzut peste noapte trimişi acasă fără a se ţ­nea sumă de vechime, drepturi sau legile vechi relative la pensionare, câţiva colegi din ocalitate confundă acest act de autoritate cu trimeterea la pensie la termenul de 35 ani fixat prin lege, a tuturor în­văţătorilor cari la acea dată şi-au încheiat cariera. Pentru o mai complectă e­­dificare a sensului cuvântului „deblocare", socot că stilul­­telegrami al lui Caragiale­­,picior, spate, rost este defi­­niţia exactă a acestui termen, —ceia ce e cu totul departe de o trecere la pensie la data cu­­prinsă la lege, împotriva cărei dispoziţii am declarat altă dată că nu am de făcut nicio o­­biecţie. Cei ce au urmărit însă li­teratura respectivă în ziarele şi revistele din întreg cuprin­sul ţării, au putut afla că se cere o adevărată deblocare prin înlăturarea de la catedre a învăţătorilor, la 30 ani ser­viţi şi fără a beneficia de drepturile legale actuale de pensionare, ceia ce ar consti­tui o mare nedreptate făcută generaţiei de educatori cari şi au dat pe vremuri contri­buţia morală şi personală în făurirea României întregite şi cărei generaţii i se cuvine re­spectul necondiţionat al urma­şilor în carieră. In acest sens a avut şi Preşedintele Asociaţiei Învă­ţătorilor ieşeni, un aliniat în articolul său, şi Împotriva a­­cestuia am protestat. Gestul d-lui Preşedinte a încurajat până la maximum pe d-l Maximovici, învăţător tânăr, care vi­nne să-şi expue părerile în mod cuviincios îm­proaşcă cu necuviinţe pe înain­taşi, dând dovadă de prost augur in debutul său in viaţă. Realitatea cred că îl va pune pe făgaşul cel bun. D-sa ar trebui să ştie că în alte ţări şi în special in ----------------- | Continuarea at pagina 2-a MARȚI 1 FEBRUARIE 1938 TELEFOANE Redacţia . . . No. 1293 Administraţia n­r . 1299 Serv. de noapte red.* „ 1436 „ admin.n­t. 1567 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Directori c. *. QHIULSS O premieră originală la Teatrul Naţional „Un om care dă palme vie­ţii" e primă lucrare dramatică a cunoscutului romanc­er, d-l Octav Desilă, autorul atâtor lucrări literare de un­­remarca­­bil succes.­­­ Această piesă, a cărei premi­eră are loc la Teatrul Naţio­nal mâine Marţi 1 februarie, a fost primită cu elogii de com­i­­tetul de lectură şi reprezenta­­rea ei va însemna o nouă iz­bândă a literaturei dramalice originale. D. Octav Desilă pune o pro­blemă psihologică de eternă ac­tuai­tate, tratând-o meşteşugit, cu mijloace inedite. In rolul unui savant care se ocupă cu descoperirea unui leac contra cancerului, apare d Aurel Ghiţescu, talentatul ar­tist al naţionalului. Din distribuţie fac parte d-ra Margareta Baciu, d-na Eugenia Protopopescu, şi d-nui Bruna Braeschy, Ştefan Ciobotăraşu şi Neculai Şubă. Direcţia de scenă o are­­. George Mihail Zamfirescu, iar decorurile celor 3 acte sunt lu­crate de pictorul l­u. Kiriacoff, RED. . Se vorbeşte mareu de în j? imb­usetarea Iaşului şi de mo*­dernizarea cartierelor. Unul din principalele car­ tiere—de­sigur — e cartierul­ Titaiaş’. Aici a Început pe vremuri o activitate culturală in jurul Ateneului. Sufletul a­­celei mişcări a fost dl. Ifrim. Serbările, şezătorile, conferin­ţele, corurile, precum şi ex­­cursiunile anuale, au dus fai­ma Tatarasului şi a Iaşului în toate părţile ţării. Nu se poate uita activitatea aceasta plină de idealism, care a pus in mişcare un cartier întreg, tre­zi­ndu-l la o nouă viaţă. Activitatea culturală Insă, ori­cât de inteligent ar fi ea condusă, fără un piedestal e­­conomic, fără surse materiale, ea e sortită să lânceziască, până când îşi dă chiar sfâr­­ş­tul. Aşa s'a întâmplat şi cu Ateneul Tatar­aşi, care—după plecarea d-lui K­rim — Îşi în­chisese porţile şi vi­rase în­­tr'o grea agonie. Au mai încercat şi alţi să-i dea viaţă, dar s'au lovit de aceleaşi lipsuri şi de ace­iaşi indiferenţă din partea au­torităţilor, Ateneului şi să puie să des­chidă porţile Ateneului şi să puie din nou lumea în miş­care. Cu mari sacrificii şi cu multă trudă s'a înfiinţat un cinematograf şi se continuă vechea mişcare culturală din vremea d-lui Ifrim. S-au re­luat şezătorile, corurile serbă­rile etc. Tot in jurul Ateneului a luat fiinţă cu scop economic şi educativ, „Cercul gospodi­nelor*, de sub înţeleaptă şi distinsa conducere a d-nei dr. Panaitescu. Tot la Ateneu şi-a găsit a­­dăpostul­­ un subcentru pre­­militar, care pregăteşte tine­retul în scop naţional-patrio­­tic, potrivit legilor în vigoare. Ateneul la taraşi e deci în­­tr'o co­ntinuă activitate plini de nădejdi de viitor. Din ne­­fer­cire însă activitatea acea­sta plină de nădejdi era bu­curat de foarte puţin sprijin d­e partea autorităţilor. Ea e mereu ameninţată să aibă soar­ta activităţii înaintaşilor. Şi e păcat. Cartierul Tataraşi e un car­­tier curat românesc. Mai toţi locuitorii sunt modeşti func­ţionari, parte militari şi cei mai mulţi sunt muncitori , meseriaşi. Aceşti cetăţeni, în majoritate sunt săraci. Ei nu pot progresa în ritmul vre­­mei fără sprijin dinafară, dar tocmai acest sprijin lipseşte aproape cu desăvârşire. Tătărăşănii au pornit in pre­zent şi o mişcare da ordin pur economic tot în jurul A­­teneului Tataraşi. Iniţiatorii se trudesc să deie viaţă unei cooperative de desfacere şi consum, care să desvolte spi­ritul de economie şi negoţ in cartierul nostru. Iniţiativa e pe drum bun şi nădăjduim că în scurt timp, această operă va putea fi rea­lizată. Dragostea de muncă şi en­tuziasm avem, oameni price­puţi sunt, dar lipsa de capi­tal şi sărăcia cartierului întâr­zie realizarea multor opere de seamă, necesare mai ales in aceste vremuri. Tânguiri au fost destule, dar toate au ră­mas încă fără de ecou. * Liga Culturală, prin glasul conducătorilor săi, îndemna mun­cipalitatea la înfrumuse­ţarea cartierelor româneşti. S-a vorbit atunci mai mult de cartierul Copou. E drept că acest .­cartier progreseează pe fiecare an, cu sprij­iul co­munii. El va trebui să devină un cartier al intelectualităţii Iaş­ului. Frumoasele clădiri şi vile ce se ridică mereu, îi dau un aspect frumos , aproape occi­dental. Dar In timp ce car­tierul Copou progresează, car­tierul Tataraşi lâncezeşte. E vorba In prezent de con­struirea unei noui fabrici de tutun. Manufactura de tutun din cartierul Păcurari, lovită de cutremurul şi inundaţii, a­­şezată pe un teren slab şi in­salubru, nu-şi mai poate con­tinua activitatea in vech­ul local. Directorul fabricei, dl. in­giner Petrini, un distins inte­lectual al Iaşului, a obţinut— pe cât se spune — aprobarea de a se construi un nou local. De asemeni—se spune—că acest local să fie ridicat în cartierul Copou, pe terenul ministerului educaţiei naţio­nale, destinat din vremuri şcolii norma­l de fete. Ce (Continuare în pagina 2-a) Probleme ieşene Tataraşu­-un cartier fără sprijin Chestia construirea unei noui fabrici de tutun

Next