Opinia, februarie 1938 (Anul 34, nr. 9248-9271)
1938-02-01 / nr. 9248
r' lUira ioeafâ learn®® Un omagiu Zilele trecute s’a ţinut fa ăas'tii o intrunire fără nisli val» preţid.nţia d-lul prof . Anifro?, A laliiâitd situaţia politică • dualj, d. Andrei a arătat atitudinea d-înl prof. Costidincuţl « er prinial calda omagii pentru profesorul ictan, încheind tu strigătul ‘.„Trăiască profesorul Costicescu!“. Sala în roagă a p. VanfSpattt* Desigur, aceasta manifestare e caractrisificer9 GGO C69 Cadouri japoneze pentru al-nii Mittler iţi Mussolini Asociaţia tineretului din Toko va oferi d-lor Mussolini şi Hitler două spadede preţ şi două armuri individuate japoneze, complecte. In rândurile acestei asociaţii militează peste o sută mii de tineri. Ea va trimite o delegaţie la„Roma şi Berlin pentru a oferi celor doi oameni de stat simbolicul iordar. Manevre americane In linia pregătirilor militare, —pentru orce eventualitate,— Statele Unite americane organizează mari manevre navale şi aeriene care se vor desfăşura în oceanul Pacific, în cursul lunilor Mart şi April. Forţele angajate vor fi de 175 vase de război, 500 avioane şi 60.000 soldaţi. Vor fi cele mai mari manevre organizate vreodată de Statele Unite. Ducele AleWindsor şi-a salvat un prieten Ediţia europeană a lui New- York Herald Tribune dă din Londra o informaţie după care Ducele de Windsor a savat de faţa plutonului de execuţie pe diplomatul spaniol Xavier De Berrijillo, vechiu prieten al său. Don Xavier făcuse parte din ambasada spaniolă de Londra și fusese închis la Madrid ca naționalist. Ducele de Windsor a adresat o scrisoare personală lui Sir .Henry Chilton, ambasadorul Marei Britanii ,la Hendaye, cerându-i să facă toate eforturile să încerce să-i salveze prietenul. Imediat ce republicani au ştiut, de la Ambasadorul emgiez la Madrid, cererea specială a Ducelui, au dat drumul diplomatului care astăzi se găseşte in călătorie spre frontieră. un an Mai degrabă demisie, fiecat căsătorie Noua lege a căsătoriilor in Anglia pune diverse piedici divorţurilor. Dezbaterile juridice la despărţirea căsatoriilor, trebuesc conduse numai de magistraţi căsătoriţi. In urma acestei măsuri, numeroşi judecători de vază din Anglia, au trebuit să-şi dea demisie din posturile lor. Au preferat si demisioneze decât să se însoare. an un Sistema ingenios pentru descoperirea gangsteriior Sunt cunoscute ravagiile făcute în Statele Unite de gangsterii ce se ocupă cu așa numita „kidnapping", — răpirea persoanelor bogate, pentru eliberarea căror se cer familiilor mari sume de bani. Polița americană a reuşit însă să găsească mijlocul de a identifica pe răpitori după punerea în circulaţie de către aceştia a banior primiţi pentru răscumpărare,deşi gangsterii primesc aceste sume decât în bancnote mici de 5, 10 sau cal mult 50 dolari şi ale căror numere sâ nu fie in serie. Anume, celor ce nu au incorp şi trebue să plătească, li se pun la dispoziţie pachete de bancnote uzate, aranjate astfel ca seriile lor să se încadreze intr'o „cheie", care e comunicată tuturor băncilor. In felul acesta e uşor oricărui Funcţionar de bancă să descopere bletele provenite din sumele plătite răpitorilor. Mulțumită acestui sistem a fost arestat de curând un gangster care răpise pe fabricantul Ross din Chicago, tocmai în momentul când dădea la Cassa Hipodromului din Santa-Monica banii pentru un pariu mutual, 09» ce» un un r ANUL XXXIV No. 9248 ABONAMENTE: Lei 650. . . . . pe un an „ 180. . . . . , 6luni ; «o. . .... 3 luni • 35. . . . • „ 1lună „ 1500. . .Imt'tirii vMica Atelierele tipografic« „O iinîa’* * -a» IAȘI STR. LUPUSN5 YM37 La putere şi în opoziţie De-abea, trecut In opoziţie, partidul liberal a şi început seria protestelor. Spre exemplu, liberalii protesteazăîmpotriva modului cum se face acum cenzura. Departe de noi gândul de a aproba cenzura — cu care totdeauna am fost in luptă aprigă. Desigur că protestele sunt îndreptăţite, judecând din punct de vedere al libertăţii scrisului. Cum pot veni insă liberalii s-o facă acum pe inocenţii şi să se adreseze proteste împotriva unei măsuri pe care ei au aplicat-o cu vârf şi îndesat ? Cum pot striga ei că nu sunt lăsaţi să publice ceia ce vor, când acum două luni făceau harcea-parcea din paginile gazetelor? Îmi amintesc că la Începutul lui Decembrie am înregistrat la o rubrică de varietăţi, indicele de scumpire a vieţii, luat din ziarul „Argus". Domnii cenzori liberali şiau inchpuit că cine ştie ce calcule oculte ascundem noi sub acele dfre, şi au scos notiţa. In altă zi am arătat că nu-i demn pentru gardienii publici să lipească afişe electorale pe străzi şi am indicat cazuri concrete fireşte că notiţa n'a apărut. In ajunul Crăciunului am publicat un colind cu glume politice, nevinovat ca orice glumă. Au trebuit intervenţii stăruitoare pentru ca versurile să apară. Parcă ar fi fost vorba de siguranţa ţârii sau mai ştiu eu ce lucru grav ! Cenzura liberală ajunsese atât de vigilentă şi de bănuitoare, încât era deajuns să scrii „gramafon“ sau „tenor“ pentru ca să creadă că e vorba de dl. Tătărescu , să scrii „sforărie“ şi să se citească, vaier Pop ! Şi acum, când au trecut In fine in opoziţie, liberalii ţipă şi se agită împotriva cenzurei. Poate că acum înţelege dumnealor că într’un fel vez lucrurile cind eşti la putere şi altfel le simţi in opoziţie. Ce folos însă la această constatare din opoziţie protestează pentru că aşa e obiceiul opoziţiei: să protesteze , iar când vor fi la guvern din nou, să vezi atunci regim la cenzură !... AUREL LEON 1 LEU Ziar popular cotidian Excelio25ra die lângă Paris Am anunţat puternica explozie de la Villejuif, lângă Paris. La un laborator chimic de acolo fusese aduse granatele confiscate din depozitele clandestine ale ,,Cagularzilor'‘. Dintr'o neatenţie, 6000 granate au făcut explozie, omorând 14 persoane, şi provocând stricăciuni însemnate, la clişeu, un aspect al locului, puţin timp după producerea nenorocire. Atitudinea politici a „ferorifului Românesc“ reorganizarea cadrelor. — Punctul de vedere al d-nuî Vaida. Participarea la alegeri. Câteva lămuriri ale d-lui prof. P. Dragomirescu DL Vaida-Voevod a adunat în ziua de 25 ianuarie In Capitală, pe toţi şefii de organizaţii, procedând la o reorganizare a „frontului Românesc". De la Iaşi a participat dl. prof. P. Dragomirescu, şefi organizaţiei locale şi unul din cei mai devotaţi luptători pentru programul d-lui Vaida. întors în localitate, am avut prilejul să ştim de vorbă cu dl. Dragomirescu. D-sa ne spune : — „Um."la evenimente politice au produs svârcoliri şi defecţiuni şi în sânul partidului nostru. Ele însă au ost fără importanţă, aşa că „Frontul Românesc" şi-a păstrat organizaţiile. „Dl. Vadi este satisfăcut de med , cum a evoluat situaţia politică. „D-sa ne-a declarat că are toată stima pentru dl. prof. A. C. Cuza, îl cunoaşte de 40 ani şi i-a admirat ţinuta politică intransigentă. Reorganizarea cadrelor vaidiste In consfătuirea de la Bucureşti ste icfcului reorganizarea cadrelor vaidiste. S'au complectat organizaţiile unde s'au produs defecţiuni şi s'a împărţit ţara pe regiuni, pentru a se putea lucra mai metodic. Cu conducerea Ardealului a fost însărcinat d. Voicu Niţescu, iar cu a vechiului regat, d. C. Anghelescu. Bucovina e sub conducerea d-lui prof. Cândea. Organizaţiile din Moldova au cerut şef pe d. prof. P. Dragomirescu, ceia ce d. Vaida a încuviinţat. Pentru Basarabia s'a lăsat deasemenea conducătorului până după alegeri, deoarece mai sunt unele discuţii. D. prof. Dragomirescu a ost însărcinat să cerceteze situaţia din unde judeţe din Moldova şi Basarabia. Alcfel trebue limpezită In jud. Cetatea Albă, unde şeful organizaţiei de acolo, dl. Rotta, a convocat comitetele sectoarelor pentru ziua de 2 Februare, când va face propuneri de colaborare cu guvernul. Pregătiri pentru alegeri Şefii de organizaţii au primit ordin să întocmească imediat listele de candidaţi pentru alegeri şi să se trimită la centru pentru aprobare. La Iaşi organizaţia vaidistă a ţinut şedinţă joi seara, când de prof. Dragomirescu a făcut comunicări de la centru, şi s-a purces la întocmrea listei care va fi comunicată centrului. „Nu combatem guvernul“ — „începem campania electorală, ne spune dl. prof. Dragomirescu. Nu înţelegem însă sub nici o formă să atacăm actualul guvern. „Noi vom fac o propagandă de luminare a masselor, de edificare a cetăţenilor asupra programul d-lui Vaida. „Frontul Românesc" este rezerva naţionalismului, care va fi obligată să înlocuească lipsurile din prima linie, în lupta pe care o dă armata guvernuui naţional-creştin. „De aceia noi luptăm, fără a combate actualul guvern naţionalist" — Inchee dl. prof. Dragomirescu. AL. Celifl în pag. IV-a ULTIMA ORA încă o lămurire in privinţa deblocării in învăţământul primar de institutor P. DIMITRIU O interpretare greşită a termenului de curând încetăţenit „deblocare", a dat naştere la discuţii aprinse în cercul tuturor învăţătorilor. Pe câtă vreme in armată o parte din ofiţeri s'au văzut peste noapte trimişi acasă fără a se ţnea sumă de vechime, drepturi sau legile vechi relative la pensionare, câţiva colegi din ocalitate confundă acest act de autoritate cu trimeterea la pensie la termenul de 35 ani fixat prin lege, a tuturor învăţătorilor cari la acea dată şi-au încheiat cariera. Pentru o mai complectă edificare a sensului cuvântului „deblocare", socot că stilultelegrami al lui Caragiale,picior, spate, rost este definiţia exactă a acestui termen, —ceia ce e cu totul departe de o trecere la pensie la data cuprinsă la lege, împotriva cărei dispoziţii am declarat altă dată că nu am de făcut nicio obiecţie. Cei ce au urmărit însă literatura respectivă în ziarele şi revistele din întreg cuprinsul ţării, au putut afla că se cere o adevărată deblocare prin înlăturarea de la catedre a învăţătorilor, la 30 ani serviţi şi fără a beneficia de drepturile legale actuale de pensionare, ceia ce ar constitui o mare nedreptate făcută generaţiei de educatori cari şi au dat pe vremuri contribuţia morală şi personală în făurirea României întregite şi cărei generaţii i se cuvine respectul necondiţionat al urmaşilor în carieră. In acest sens a avut şi Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor ieşeni, un aliniat în articolul său, şi Împotriva acestuia am protestat. Gestul d-lui Preşedinte a încurajat până la maximum pe d-l Maximovici, învăţător tânăr, care vinne să-şi expue părerile în mod cuviincios împroaşcă cu necuviinţe pe înaintaşi, dând dovadă de prost augur in debutul său in viaţă. Realitatea cred că îl va pune pe făgaşul cel bun. D-sa ar trebui să ştie că în alte ţări şi în special in ----------------- | Continuarea at pagina 2-a MARȚI 1 FEBRUARIE 1938 TELEFOANE Redacţia . . . No. 1293 Administraţia nr . 1299 Serv. de noapte red.* „ 1436 „ admin.nt. 1567 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Directori c. *. QHIULSS O premieră originală la Teatrul Naţional „Un om care dă palme vieţii" e primă lucrare dramatică a cunoscutului romancer, d-l Octav Desilă, autorul atâtor lucrări literare de unremarcabil succes. Această piesă, a cărei premieră are loc la Teatrul Naţional mâine Marţi 1 februarie, a fost primită cu elogii de comitetul de lectură şi reprezentarea ei va însemna o nouă izbândă a literaturei dramalice originale. D. Octav Desilă pune o problemă psihologică de eternă actuaitate, tratând-o meşteşugit, cu mijloace inedite. In rolul unui savant care se ocupă cu descoperirea unui leac contra cancerului, apare d Aurel Ghiţescu, talentatul artist al naţionalului. Din distribuţie fac parte d-ra Margareta Baciu, d-na Eugenia Protopopescu, şi d-nui Bruna Braeschy, Ştefan Ciobotăraşu şi Neculai Şubă. Direcţia de scenă o are. George Mihail Zamfirescu, iar decorurile celor 3 acte sunt lucrate de pictorul lu. Kiriacoff, RED. . Se vorbeşte mareu de în j? imbusetarea Iaşului şi de mo*dernizarea cartierelor. Unul din principalele car tiere—desigur — e cartierul Titaiaş’. Aici a Început pe vremuri o activitate culturală in jurul Ateneului. Sufletul acelei mişcări a fost dl. Ifrim. Serbările, şezătorile, conferinţele, corurile, precum şi excursiunile anuale, au dus faima Tatarasului şi a Iaşului în toate părţile ţării. Nu se poate uita activitatea aceasta plină de idealism, care a pus in mişcare un cartier întreg, trezindu-l la o nouă viaţă. Activitatea culturală Insă, oricât de inteligent ar fi ea condusă, fără un piedestal economic, fără surse materiale, ea e sortită să lânceziască, până când îşi dă chiar sfârştul. Aşa s'a întâmplat şi cu Ateneul Tataraşi, care—după plecarea d-lui Krim — Îşi închisese porţile şi virase într'o grea agonie. Au mai încercat şi alţi să-i dea viaţă, dar s'au lovit de aceleaşi lipsuri şi de aceiaşi indiferenţă din partea autorităţilor, Ateneului şi să puie să deschidă porţile Ateneului şi să puie din nou lumea în mişcare. Cu mari sacrificii şi cu multă trudă s'a înfiinţat un cinematograf şi se continuă vechea mişcare culturală din vremea d-lui Ifrim. S-au reluat şezătorile, corurile serbările etc. Tot in jurul Ateneului a luat fiinţă cu scop economic şi educativ, „Cercul gospodinelor*, de sub înţeleaptă şi distinsa conducere a d-nei dr. Panaitescu. Tot la Ateneu şi-a găsit adăpostul un subcentru premilitar, care pregăteşte tineretul în scop naţional-patriotic, potrivit legilor în vigoare. Ateneul la taraşi e deci într'o continuă activitate plini de nădejdi de viitor. Din nefercire însă activitatea aceasta plină de nădejdi era bucurat de foarte puţin sprijin de partea autorităţilor. Ea e mereu ameninţată să aibă soarta activităţii înaintaşilor. Şi e păcat. Cartierul Tataraşi e un cartier curat românesc. Mai toţi locuitorii sunt modeşti funcţionari, parte militari şi cei mai mulţi sunt muncitori , meseriaşi. Aceşti cetăţeni, în majoritate sunt săraci. Ei nu pot progresa în ritmul vremei fără sprijin dinafară, dar tocmai acest sprijin lipseşte aproape cu desăvârşire. Tătărăşănii au pornit in prezent şi o mişcare da ordin pur economic tot în jurul Ateneului Tataraşi. Iniţiatorii se trudesc să deie viaţă unei cooperative de desfacere şi consum, care să desvolte spiritul de economie şi negoţ in cartierul nostru. Iniţiativa e pe drum bun şi nădăjduim că în scurt timp, această operă va putea fi realizată. Dragostea de muncă şi entuziasm avem, oameni pricepuţi sunt, dar lipsa de capital şi sărăcia cartierului întârzie realizarea multor opere de seamă, necesare mai ales in aceste vremuri. Tânguiri au fost destule, dar toate au rămas încă fără de ecou. * Liga Culturală, prin glasul conducătorilor săi, îndemna muncipalitatea la înfrumuseţarea cartierelor româneşti. S-a vorbit atunci mai mult de cartierul Copou. E drept că acest .cartier progreseează pe fiecare an, cu sprijiul comunii. El va trebui să devină un cartier al intelectualităţii Iaşului. Frumoasele clădiri şi vile ce se ridică mereu, îi dau un aspect frumos , aproape occidental. Dar In timp ce cartierul Copou progresează, cartierul Tataraşi lâncezeşte. E vorba In prezent de construirea unei noui fabrici de tutun. Manufactura de tutun din cartierul Păcurari, lovită de cutremurul şi inundaţii, aşezată pe un teren slab şi insalubru, nu-şi mai poate continua activitatea in vechul local. Directorul fabricei, dl. inginer Petrini, un distins intelectual al Iaşului, a obţinut— pe cât se spune — aprobarea de a se construi un nou local. De asemeni—se spune—că acest local să fie ridicat în cartierul Copou, pe terenul ministerului educaţiei naţionale, destinat din vremuri şcolii normal de fete. Ce (Continuare în pagina 2-a) Probleme ieşene Tataraşu-un cartier fără sprijin Chestia construirea unei noui fabrici de tutun