Opinia, martie 1938 (Anul 34, nr. 9272-9298)

1938-03-01 / nr. 9272

HmL XXXIV No. 9272 ABONAMENTE: Ui 650. f . r. pe un an t . 6 luni ; 180. . »O­. 35. » 1500. • Instituții puh3* W. ____ %?* VV°A fr. V 'co v % $­­P Atelierele tipoteefice ^0*0$*% %'*%''­­*■ usi sm Lmti&mu ks.\A°s %A^­^TATII NICU CANANAU înregistrăm, ca profundă «naş­tern­are, Încetarea din viaţă a distinsului boer mol­­dovan şi fruntaş al laşului, ~Bieclaîui Cananău, în lupta pentru interesele obşteşti, zeci de ani „Gpi­­»'a* a stat in primele rân­duri alături de N. Cananău, sub conducerea strălucită a neuitatului Alexandru A­­ădăreu. în toate prilejurile, Ca­ni an au era omul datoriei, energic în acţiune, foarte bine pregătit sufleteşte, to­­tal şi cavaler, şi in acelaş timp de o cordială bună­­tate. Datorită calităţilor lui, s’a plasat în locuri de răspun­dere, dovedindu-se totdea­una folositor şi vrednic. Spirit conservator, însă cu idei generoase, sa aso­ciat acţiunii conservator­­de in­o­era­re a lui AL Bada­ron. Iar în anii de după război a prezidat la Iaşi partidul m­arelui Take Io­ne­scu. După dispariţia a­­ces­tia, Cananău a îmbră­ţişat polii ca d-lui luliu Ma­niu şi a fost câtva timp preşedinte de onoare al organizaţiei naţ­onal­e ţără­niste din localitate. Element constructiv, Ca­­nanău s-a afirmat şi pe tă­râm economic, contribuind la înviorarea industrială şi financiara a Iaşului. Moartea lui e o mare pierdere pentru oraşul nos­tru şi lasă un gol adânc simţit. Durerea noastră, celor de la „Opinia“ este egală cu a familiei căreia ii ex­primăm cele mai sincere cuvinte de ml­agiere. Neculai N. Cananău moare in vrâstă de 71 ani. S-a născut la Botoşani in­­anul 1867, fîu al lui N. Cana­­nău fost membru in Divanul Ad-hoc şi fost prefect de Bo­toşani,­şi al Elizei Cananău născută Joi». Studiile le-a făcut la Insti­­tutele Unite şi la Universita­tea din Iaşi. A fost primul preşedinte al societăţii studenţeşti „Solida­ritatea“ şi apoi şef al conten­ciosului Creditului Urban. Membru al partidului con­servator, a devenit prefect al oraşului Iaşi in anul 1899 sub guvernul Gh. Cantacuzino. Şi din nou prefect al oraşului in anii 1904—1907 sub al doi­lea cabinet Cantacuzino. In anul 1907, in timpul răs­coalei ţărăneşti, a fost numit prefect al jud. Iaşi, în care calitate a potolit răzmeriţa, fără violenţe. Tot in 1907 a fost ales de­putat in opoziţie, la colegiul I de Iaşi. In 1908 a înfiinţat marea fabrică „Olea“ care a adus însemnate servicii ţării în timpul războiului 1916—919. In 1911 a fost ales a doua oară deputat în opoziţie , iar în 1912 deputat sub guver­nul Maiorescu-Take Ionescu. In 1914 e ales îarăş depu­tat in opoziţie , iar în 1920 deputat sub guvernul Ave­rescu-Take Ionescu. In 1928 a fost ales senator sub cabinetul Mae­iu, iar la­ 1929 devine Primar al Iaşului. Sub cabinetul Iorgs, in 1931, se alega in opoziţie senator al Camerelor agricole , şi se­nator la colegiul universal în 1932 sub guvernul Vaida. Timp de un sfert de veac a funcţionat ca vice-preşedinte al Creditului Urban, şi peste 20 de ani vice-preşedinte al cercului Jokey-Club. Nicu Cananău a fost un membru autentic al aristo­craţiei moldoveneşti, onorând deopotrivă numele de familie și lașul nostru căruia i-a în­chinat întreaga lui activitate. Din toată JSpssarWl «I© raaaşSerâ fixa Cîr®irraiaB»i® Cu prilejul recentului discurs rostit in Reichstag, d. Hiller a comunicat că in ultimii cinci ani Germania a înregistrat an plus de 1 100.000 copii. Şi Fuhrerul a exclamat: — „Mulțumesc femeilor ger­mane precum şi Providenţei­­ e o adevărată binecuvântare­a cerului“. Desigur, femeile germane me­rită mulţumiri. Insă numai pe jumătate de ment este ...a băr­baţilor. Nu-i aşa ?000 un Coclaelătria f­­­­iraeii fiecaaaoca 3000 de ani Cochetăria femenină eu a­ a schimbat prea mult, in de­cursul milenilor. Iată conclu­zia experţilor, din grupul ar­­heologilor care au descoperit de curând mormântul unei ti­nere din epoca de bronz. Fata aceasta de cal mult 20 de ani, a fost găsită perfect conservată la Skrylstrup In Jutlanda. Ea măsoară 1,70, o evertă, are un căpşor lin şi o abundenţă de minunate bucle aurii. Se presupune că ar fi fiica vreunui şef de trib, căci în mormântul ei ei au găsit tot felul de obiecte preţioase. In ce priveşte Insă părul ei, ar­heologii au descoperit că fata a recurs la un mic truc, ca să-i de­a mai multă bogăţie, latr’adevăr, s'a constatat pre­zenţa unei „postiche" con­t acţionată din păr de ca), pe care frumuseţea de acum 3000 de ani, o aplicase cu multă artă pe capul ei . S'a mai găsit un pieptene frumos lucrat din bronz. Insă cel mai interesant obiect e o pereche de pantofiori din piele foarte fină, care sunt aproape la fel lucraţi cei ce se poartă azi prin unele regiuni din Da­­nemarca I T­essaperefiEra florali­­s BV Botanistul englez prof. Bla­­ringhim a construit un ter­mometru sp­ecial care va servi la stabilirea temperatuei flo­riei. Cu ajutorul acestui termo­metru s'a putut constata că un singur trandafir are, după ploaie, o temperatură la 9 grade superioară atmosferei nconj­urătoare. De asemenea s-a stabilit că plantele se „îm­bolnăvesc "uneori, făcând tem­peratură, întocmai ca şi orga­nismele animal®. Experienţele profesorului en­­g­ez au înlesnit verificarea şi confirmarea teoriei savantului indiai Sis Iagadis Chunder Bos®, după care plantele pot fi intoxicate şi narcotizat®. Cei cinci ÎMalisa? Cunoscutul specialist vie­­nes de boli de inimă, profe­sorul Wenkebach, chemat re­cent la Moscova p®ntru a vi­zita pe Stalin, a fost foarte încurcat cercetând condiţiile sănătăţii „ţarului roşu". I s’au prezentat profesorului in Kre­mlin cinci pacienţi, a căror a­­semănare era teribilă, astfel că nu i-a fost posibil să iden­tifice care era Stalin. Această stratagemă, care a­­runcă o lumină stranie asupra metodelor ruse, a fost pusă la cale pentru a nu se alia in străinătate condiţiile de sănă­tate ale dictatorului Rusiei. Com­ita Sa«o*»la Mesas© csivieiBoair© Din New-York vin® urmă­toarea vest® senzaţională : Mike Jacobs, regele boxu­lui american, care a organizat exibiţiile d-şoarei Sonia Henie la Madison ?M­are, a răspân­dit pretutindeni vestea că ce­lebra campioană mondiala de patinaj, va întreprinde la vară un mare raid da aviaţie, zbu­rând peste Atlantic. D-ra Hani®, cunoscută ve­detă a ecranului, nu-şi va risca viaţa, singură, în tenta­tiva de a străbate Atlanticul. Ci 11 va avea ca tovarăş de drum pe Dick Meryl, omul care a trecut până acum de patru ori oceanul. I - an un popular* cotidian Conferinţa înţelegerii , „ balcanice La Ankara (ca­pitala Turciei)sa ţinut conferinţa înţelegerii balca­nice, sub preşi­­denţia d-lui Me­­taxas* primul mi­nistru al Greciei, şi cu participa­rea d-lor Stoia­­dinovici primul* ministru al Jiu­goslaviei , Rusdy Aras ram­strul d® externe al Turciei, şi Pe­­trescu - Comnin subsecretar de stat la ministe­rul de externe al României. Conferinţa a decurs intr’o at­mosferă foarte cordială, consta­­tându-se unitatea de vederi, in spirit paşnic, a celor patru State. Ia clişeu, d-nii Ruşdy Aras (în stânga) şi Stoiadinovici, intr'o atitudine de prietenoasă bună-dispoziție. in «I ne mm C@ma*Voda- Constant© şi un nou port la Marea Neagră Dificultăţile ce întâmpină navigaţia dunăreană pe ca­nalul Sulina, sporesc în f­ie­care an din cauza nă­molului. Pe de altă parte, taxele percepute d­e Comisiunea Europea­nă sunt destul de nsemnate. Din această pricină, nu­meroase produse româ­neşti nu ies la Marea Nea­gră, ci sunt îndreptate prin Polonia, spre Danzig. Pentru a se înlesni scurge­rea mărfurilor spre Ma­rea noastră, la ministerul comunicaţiilor se află în studiu chestiunea construi­rea unui canal Cerna-Vodă- Constanţa. Prin construirea acestui canal s’ar iefteni conside­rabil transportul şi s’ar în­lesni mişcarea dintre Du­năre şi Marea Neagră, a­­trăgându-se spre Constanţa mărfuri din Austria, Unga­ria, Cehoslovacia şi Iugos­lavia. După cât anunţă ziarul „Prezentul“, ministerul co­municaţiilor e hotărât să păşească la realizarea a­cestei, canal. Măsurătorile pe teren ur­mează să înceapă chiar în vara aceasta , iar construc­ţia în vara viitoare. Canalul va urma o linie dreaptă între Cerna Vodă şi noul port Taşaul, care se construeşte în prezent lângă Taşaul, la 17 Km. de Constanţa. Lucrările canalului vor fi gata în 5 ani şi vor costa aproximativ patru miliarde lei. Noul canal împreună cu portul Taşau­, care ar fi de patru ori mai încăpător de­cât Constanţa, vor contri­bui mu­t la desvoltarea co­merţului nostru extern. izionism «tic Nevoia unei strânse colaborări economice între State n­e A J» nr. M R UT Dan­du și seama că pacea lumii nu poate fi asigurată de­cât printr'o strânsă colaborare între popoare, nu numai pe teren politic, ci mai ales pe teren economic, deoarece con­flictele politice au în cele mai dese cazuri un substrat eco­nomic, — autorii tratatelor de pace din 1919 — 1920 s'au străduit să reglementeze în texte de drept internaţional public pozitiv, principiul liber­tăţii comunicaţiilor şi transitu­­lui câştigat cu greutate în de­curs­­de vremuri, în scopul tocmai de a Înlesni această cooperare intre State. Astăzi când civilizaţia o­­menirii a Înfăptuit atâtea pro­grese uimitoare In toate do­meniile de activitate, datorită mijloacelor de transport atât de rapide, mărfurile nu mai circulă numai pe o piaţă na­ţională, in interiorul unui Stat, cum era in vremurile medie­vale, ci ele circulă, in raport cu necesităţile de consumaţie, da la Stat la Stat şi dealungul întregului glob pământesc. Din pricina aceasta astăzi nu se mai poate pune proble­ma unui „stat izolat", nici po­­liticeşti şi cu atât mai puţin economiseşte, căci în acest caz, ar fi condamnat la sufo car®. Principiul general al liber­­tăţii comunicaţiilor internaţio­nal şi al transitului a fost Îns­cris în pactul Societăţii Naţi­unilor, art. 23, aline : „mem­brii Socetăţii vor lua dispozi­­ţiunile necesare pentru a asi­gura garantarea şi menţinerea libertăţii comunicaţiilor şi­ a transitului, cum şi un trata­ment drept pentru comerţul tu­turor membrilor..". Prevede­rile generale din pact au fost apoi complectate ca dispozi­­ţiuni de amănunt In toate tra­tatele de pace, gâsindu-se in text identic, cu foarte mici deosebiri, în părţile X (clauze economice), Xl ("navigaţia ae­riană) şi Xil (porturi, că­i pe apă şi căi ferate) din tratatul de Versailles şi'n părţile co­respunzătoare din celelalte tratate (Saint Germain, Tria­non, Ném­­ily Lausanne). Art. 379 din tratatul de Versailles vorbeşte de închei­erea unei convenţiuni interna­ţionale, sub patronajul Socie­tăţii Naţiunilor, privitoare la regimul internaţional al tran­sitului, al căilor navigabile de interes internaţional (fluviile internaţionale), al căilor ferate şi al porturilor. Acest dezide­­rat a fost îndeplinit prin în­cheerea unor convenţii de foarte mare importanţă pen­tru dezvoltarea economică şi comercială a Statelor , două la Barcelona în 1921, regle­mentând libertatea transitului internaţional şi libertatea co­municaţiilor pe fluviile inter­naţionale; şi una la Geneva în 1923 privitoare la regimul internaţional al căilor ferate. In opoziţie cu aceste dis­­poziţiuni din pactul Soc. Naţ. şi din tratatele de pace, ma­joritatea statelor europene, după răsboi, au inaugurat o politică de protecţionism va­mal tot mai accentuat, încar­­cându-se în bariere vamale a­­semănătoare unor ziduri chi­nezeşti şi năzuind toate spre realizarea unor autarhii eco­nomice. Aceasta însemnează neres­­pectarea principiilor de liber­tate economică şi comercială, consfinţite prin tratativele de pace, adică un adevărat „re­vizionism economic" tacit. El este reflexul imixtiunii crescânde a Statului In ra­porturile economice, atât I□ interior, intre indivizi, cât şi în relaţiile economice externe. Urmarea inevitabilă a aces­tei politici economice, Înso­ţită de fel de fel de restric­­ţiuni In materie de schimb ca: taxe va­me­le, contingen­ță­ri, clearing, control de de­vize—a fost stagnarea gene­(Continuarea în pagina 2-a) MARȚI 1 MARTIE 1938 TELEFOANE Redacţia . . . › Administraţia .. .­ Serv. de noapte red. Ne. 1293 . 1299 1436 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 director­i C O. Noftidea unei mim franco-germane Noua ofertă pacifică a d-lui Hitler In ultimul discurs din Reich­steg, preşedintele Hitler­­a în­tins din nou Franţei (ca şi Angliei) o mână pacifică. intre altele, d. Hitler a de­clarat : — „S'a vorbit mult, in ul­tima vreme, despre un anta­gonism intre Franţa şi An­glia deoparte, şi Germania de cealaltă parte. Eu nu văd cum poate fi concret asemenea an­tagonism. „Aşa cum am spus-o de repetate ori, Germania nu are de făcut Franţii în cuprinsul Europei, nici o revendicare teritorială. Nădăjduim că, o­­dată ce am reluat Saara­, pe­rioada de discuţii teritoriale franco-germane e încheiată, pentru totdeauna. »Deasemenea Germania n'a­­re nici un motiv de discuţie cu Anglia, în afară de reven­dicările coloniale. Prin ur­mare, nu există bază pentru ipoteza unui conflict posibil“. Această atitudine împăciui­toare a conducătorului Ger­maniei, concordă în bună mă­sură cu politica pacifistă a u­­nor fruntași politici franceji ca d-nii Flandin, Reynaud etc. Dacă a'ar ajunge la o de­finitivă împăcare și apropiere franco-germanâ, Europa ar răsufla ușurată ! Dar mai sânt atâtea pie­dici In ca e... (Continuarea în pagina 2- Arhiereul laşilor: P.S.VALERIE MOGLAN Jenită a fost cultivarea spiri­tuală a norodului prin cuvân­tul Evangheliei şi slujirea cu râvnă a Bisericii Noul arhiereu-vicar al Ar­­hiepiscopiei laşilor, chemat de I. P. S. Mitropolit Nicodia de la Mănăstirea Neamţu,­­ unde slujea cu cinste ca sta­reţ — să-i fie aghiotant intro­ducerea la bun sfârşit a ce­lor duhovniceşti şi gospodă­reşti,­s-a dovedit a fi un bun colaborator şi adânc cunoscă­tor al treburilor eparhiei. P. S. Arhiereul Valerie, pe lângă un priceput aghiotant chiriarhal, este şi un părinte sufletesc al clerului. In cei aproape doi ani de când îl avem în mijlocul nos­­tru, cuvânt de ocară şi mus­trare nu a grăit P. S. Valerie, ci numai vorbe de mingiere şi Îmbărbătare. Chiar acolo unde a consta­tat slăbiciune, P. S. Valerie a intervenit cu vorba bună. Pentru aceste calităţi de a­­dâncă nobleţă sufletească, Ar­hiereul Iaşilor şi-a câştigat dragostea sinceră a clerului moldovenesc şi a tuturor a­­celora cu care a venit un con­tact Suflet de moldovean, bun, cinstit, vrednic, P. S. Arhie­reul Valerie era omul care trebuia Mitropoliei Moldovei« Îndestulat din harurile suu­fleteşti ale I. P. S. Nicodim In preajma căruia a stat ani de zile, noul arhiereu-vicar al Mitropoliei se consideră cn fiu sufletesc al Mitropolitului Moldovei. P. S. Arhiereu Valerie este un cumulard de calităţi, învăţătura teologică din A­­cademia de la Kiw şi apoi înălţarea P. S. Vicar Valerie Moglan la rangul de Arhiereu este un mare act de dreptate pentru un slujitor vrednic al altarului, a cărui grijă necon- P. S. S. ARHIEREUL VALERIE

Next