Opinia, martie 1938 (Anul 34, nr. 9272-9298)
1938-03-01 / nr. 9272
HmL XXXIV No. 9272 ABONAMENTE: Ui 650. f . r. pe un an t . 6 luni ; 180. . »O. 35. » 1500. • Instituții puh3* W. ____ %?* VV°A fr. V 'co v % $P Atelierele tipoteefice ^0*0$*% %'*%''*■ usi sm Lmti&mu ks.\A°s %A^^TATII NICU CANANAU înregistrăm, ca profundă «naşternare, Încetarea din viaţă a distinsului boer moldovan şi fruntaş al laşului, ~Bieclaîui Cananău, în lupta pentru interesele obşteşti, zeci de ani „Gpi»'a* a stat in primele rânduri alături de N. Cananău, sub conducerea strălucită a neuitatului Alexandru Aădăreu. în toate prilejurile, Cani an au era omul datoriei, energic în acţiune, foarte bine pregătit sufleteşte, total şi cavaler, şi in acelaş timp de o cordială bunătate. Datorită calităţilor lui, s’a plasat în locuri de răspundere, dovedindu-se totdeauna folositor şi vrednic. Spirit conservator, însă cu idei generoase, sa asociat acţiunii conservatorde inoerare a lui AL Badaron. Iar în anii de după război a prezidat la Iaşi partidul marelui Take Ionescu. După dispariţia acestia, Cananău a îmbrăţişat polii ca d-lui luliu Maniu şi a fost câtva timp preşedinte de onoare al organizaţiei naţonale ţărăniste din localitate. Element constructiv, Cananău s-a afirmat şi pe tărâm economic, contribuind la înviorarea industrială şi financiara a Iaşului. Moartea lui e o mare pierdere pentru oraşul nostru şi lasă un gol adânc simţit. Durerea noastră, celor de la „Opinia“ este egală cu a familiei căreia ii exprimăm cele mai sincere cuvinte de mlagiere. Neculai N. Cananău moare in vrâstă de 71 ani. S-a născut la Botoşani inanul 1867, fîu al lui N. Cananău fost membru in Divanul Ad-hoc şi fost prefect de Botoşani,şi al Elizei Cananău născută Joi». Studiile le-a făcut la Institutele Unite şi la Universitatea din Iaşi. A fost primul preşedinte al societăţii studenţeşti „Solidaritatea“ şi apoi şef al contenciosului Creditului Urban. Membru al partidului conservator, a devenit prefect al oraşului Iaşi in anul 1899 sub guvernul Gh. Cantacuzino. Şi din nou prefect al oraşului in anii 1904—1907 sub al doilea cabinet Cantacuzino. In anul 1907, in timpul răscoalei ţărăneşti, a fost numit prefect al jud. Iaşi, în care calitate a potolit răzmeriţa, fără violenţe. Tot in 1907 a fost ales deputat in opoziţie, la colegiul I de Iaşi. In 1908 a înfiinţat marea fabrică „Olea“ care a adus însemnate servicii ţării în timpul războiului 1916—919. In 1911 a fost ales a doua oară deputat în opoziţie , iar în 1912 deputat sub guvernul Maiorescu-Take Ionescu. In 1914 e ales îarăş deputat in opoziţie , iar în 1920 deputat sub guvernul Averescu-Take Ionescu. In 1928 a fost ales senator sub cabinetul Maeiu, iar la 1929 devine Primar al Iaşului. Sub cabinetul Iorgs, in 1931, se alega in opoziţie senator al Camerelor agricole , şi senator la colegiul universal în 1932 sub guvernul Vaida. Timp de un sfert de veac a funcţionat ca vice-preşedinte al Creditului Urban, şi peste 20 de ani vice-preşedinte al cercului Jokey-Club. Nicu Cananău a fost un membru autentic al aristocraţiei moldoveneşti, onorând deopotrivă numele de familie și lașul nostru căruia i-a închinat întreaga lui activitate. Din toată JSpssarWl «I© raaaşSerâ fixa Cîr®irraiaB»i® Cu prilejul recentului discurs rostit in Reichstag, d. Hiller a comunicat că in ultimii cinci ani Germania a înregistrat an plus de 1 100.000 copii. Şi Fuhrerul a exclamat: — „Mulțumesc femeilor germane precum şi Providenţei e o adevărată binecuvântarea cerului“. Desigur, femeile germane merită mulţumiri. Insă numai pe jumătate de ment este ...a bărbaţilor. Nu-i aşa ?000 un Coclaelătria firaeii fiecaaaoca 3000 de ani Cochetăria femenină eu a a schimbat prea mult, in decursul milenilor. Iată concluzia experţilor, din grupul arheologilor care au descoperit de curând mormântul unei tinere din epoca de bronz. Fata aceasta de cal mult 20 de ani, a fost găsită perfect conservată la Skrylstrup In Jutlanda. Ea măsoară 1,70, o evertă, are un căpşor lin şi o abundenţă de minunate bucle aurii. Se presupune că ar fi fiica vreunui şef de trib, căci în mormântul ei ei au găsit tot felul de obiecte preţioase. In ce priveşte Insă părul ei, arheologii au descoperit că fata a recurs la un mic truc, ca să-i dea mai multă bogăţie, latr’adevăr, s'a constatat prezenţa unei „postiche" cont acţionată din păr de ca), pe care frumuseţea de acum 3000 de ani, o aplicase cu multă artă pe capul ei . S'a mai găsit un pieptene frumos lucrat din bronz. Insă cel mai interesant obiect e o pereche de pantofiori din piele foarte fină, care sunt aproape la fel lucraţi cei ce se poartă azi prin unele regiuni din Danemarca I TessaperefiEra floralis BV Botanistul englez prof. Blaringhim a construit un termometru special care va servi la stabilirea temperatuei floriei. Cu ajutorul acestui termometru s'a putut constata că un singur trandafir are, după ploaie, o temperatură la 9 grade superioară atmosferei nconjurătoare. De asemenea s-a stabilit că plantele se „îmbolnăvesc "uneori, făcând temperatură, întocmai ca şi organismele animal®. Experienţele profesorului engez au înlesnit verificarea şi confirmarea teoriei savantului indiai Sis Iagadis Chunder Bos®, după care plantele pot fi intoxicate şi narcotizat®. Cei cinci ÎMalisa? Cunoscutul specialist vienes de boli de inimă, profesorul Wenkebach, chemat recent la Moscova p®ntru a vizita pe Stalin, a fost foarte încurcat cercetând condiţiile sănătăţii „ţarului roşu". I s’au prezentat profesorului in Kremlin cinci pacienţi, a căror asemănare era teribilă, astfel că nu i-a fost posibil să identifice care era Stalin. Această stratagemă, care aruncă o lumină stranie asupra metodelor ruse, a fost pusă la cale pentru a nu se alia in străinătate condiţiile de sănătate ale dictatorului Rusiei. Comita Sa«o*»la Mesas© csivieiBoair© Din New-York vin® următoarea vest® senzaţională : Mike Jacobs, regele boxului american, care a organizat exibiţiile d-şoarei Sonia Henie la Madison ?Mare, a răspândit pretutindeni vestea că celebra campioană mondiala de patinaj, va întreprinde la vară un mare raid da aviaţie, zburând peste Atlantic. D-ra Hani®, cunoscută vedetă a ecranului, nu-şi va risca viaţa, singură, în tentativa de a străbate Atlanticul. Ci 11 va avea ca tovarăş de drum pe Dick Meryl, omul care a trecut până acum de patru ori oceanul. I - an un popular* cotidian Conferinţa înţelegerii , „ balcanice La Ankara (capitala Turciei)sa ţinut conferinţa înţelegerii balcanice, sub preşidenţia d-lui Metaxas* primul ministru al Greciei, şi cu participarea d-lor Stoiadinovici primul* ministru al Jiugoslaviei , Rusdy Aras ramstrul d® externe al Turciei, şi Petrescu - Comnin subsecretar de stat la ministerul de externe al României. Conferinţa a decurs intr’o atmosferă foarte cordială, constatându-se unitatea de vederi, in spirit paşnic, a celor patru State. Ia clişeu, d-nii Ruşdy Aras (în stânga) şi Stoiadinovici, intr'o atitudine de prietenoasă bună-dispoziție. in «I ne mm C@ma*Voda- Constant© şi un nou port la Marea Neagră Dificultăţile ce întâmpină navigaţia dunăreană pe canalul Sulina, sporesc în fiecare an din cauza nămolului. Pe de altă parte, taxele percepute de Comisiunea Europeană sunt destul de nsemnate. Din această pricină, numeroase produse româneşti nu ies la Marea Neagră, ci sunt îndreptate prin Polonia, spre Danzig. Pentru a se înlesni scurgerea mărfurilor spre Marea noastră, la ministerul comunicaţiilor se află în studiu chestiunea construirea unui canal Cerna-Vodă- Constanţa. Prin construirea acestui canal s’ar iefteni considerabil transportul şi s’ar înlesni mişcarea dintre Dunăre şi Marea Neagră, atrăgându-se spre Constanţa mărfuri din Austria, Ungaria, Cehoslovacia şi Iugoslavia. După cât anunţă ziarul „Prezentul“, ministerul comunicaţiilor e hotărât să păşească la realizarea acestei, canal. Măsurătorile pe teren urmează să înceapă chiar în vara aceasta , iar construcţia în vara viitoare. Canalul va urma o linie dreaptă între Cerna Vodă şi noul port Taşaul, care se construeşte în prezent lângă Taşaul, la 17 Km. de Constanţa. Lucrările canalului vor fi gata în 5 ani şi vor costa aproximativ patru miliarde lei. Noul canal împreună cu portul Taşau, care ar fi de patru ori mai încăpător decât Constanţa, vor contribui mut la desvoltarea comerţului nostru extern. izionism «tic Nevoia unei strânse colaborări economice între State ne A J» nr. M R UT Dandu și seama că pacea lumii nu poate fi asigurată decât printr'o strânsă colaborare între popoare, nu numai pe teren politic, ci mai ales pe teren economic, deoarece conflictele politice au în cele mai dese cazuri un substrat economic, — autorii tratatelor de pace din 1919 — 1920 s'au străduit să reglementeze în texte de drept internaţional public pozitiv, principiul libertăţii comunicaţiilor şi transitului câştigat cu greutate în decursde vremuri, în scopul tocmai de a Înlesni această cooperare intre State. Astăzi când civilizaţia omenirii a Înfăptuit atâtea progrese uimitoare In toate domeniile de activitate, datorită mijloacelor de transport atât de rapide, mărfurile nu mai circulă numai pe o piaţă naţională, in interiorul unui Stat, cum era in vremurile medievale, ci ele circulă, in raport cu necesităţile de consumaţie, da la Stat la Stat şi dealungul întregului glob pământesc. Din pricina aceasta astăzi nu se mai poate pune problema unui „stat izolat", nici politiceşti şi cu atât mai puţin economiseşte, căci în acest caz, ar fi condamnat la sufo car®. Principiul general al libertăţii comunicaţiilor internaţional şi al transitului a fost Înscris în pactul Societăţii Naţiunilor, art. 23, aline : „membrii Socetăţii vor lua dispoziţiunile necesare pentru a asigura garantarea şi menţinerea libertăţii comunicaţiilor şi a transitului, cum şi un tratament drept pentru comerţul tuturor membrilor..". Prevederile generale din pact au fost apoi complectate ca dispoziţiuni de amănunt In toate tratatele de pace, gâsindu-se in text identic, cu foarte mici deosebiri, în părţile X (clauze economice), Xl ("navigaţia aeriană) şi Xil (porturi, căi pe apă şi căi ferate) din tratatul de Versailles şi'n părţile corespunzătoare din celelalte tratate (Saint Germain, Trianon, Némily Lausanne). Art. 379 din tratatul de Versailles vorbeşte de încheierea unei convenţiuni internaţionale, sub patronajul Societăţii Naţiunilor, privitoare la regimul internaţional al transitului, al căilor navigabile de interes internaţional (fluviile internaţionale), al căilor ferate şi al porturilor. Acest deziderat a fost îndeplinit prin încheerea unor convenţii de foarte mare importanţă pentru dezvoltarea economică şi comercială a Statelor , două la Barcelona în 1921, reglementând libertatea transitului internaţional şi libertatea comunicaţiilor pe fluviile internaţionale; şi una la Geneva în 1923 privitoare la regimul internaţional al căilor ferate. In opoziţie cu aceste dispoziţiuni din pactul Soc. Naţ. şi din tratatele de pace, majoritatea statelor europene, după răsboi, au inaugurat o politică de protecţionism vamal tot mai accentuat, încarcându-se în bariere vamale asemănătoare unor ziduri chinezeşti şi năzuind toate spre realizarea unor autarhii economice. Aceasta însemnează nerespectarea principiilor de libertate economică şi comercială, consfinţite prin tratativele de pace, adică un adevărat „revizionism economic" tacit. El este reflexul imixtiunii crescânde a Statului In raporturile economice, atât I□ interior, intre indivizi, cât şi în relaţiile economice externe. Urmarea inevitabilă a acestei politici economice, Însoţită de fel de fel de restricţiuni In materie de schimb ca: taxe vamele, contingențări, clearing, control de devize—a fost stagnarea gene(Continuarea în pagina 2-a) MARȚI 1 MARTIE 1938 TELEFOANE Redacţia . . . › Administraţia .. . Serv. de noapte red. Ne. 1293 . 1299 1436 Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 directori C O. Noftidea unei mim franco-germane Noua ofertă pacifică a d-lui Hitler In ultimul discurs din Reichsteg, preşedintele Hitlera întins din nou Franţei (ca şi Angliei) o mână pacifică. intre altele, d. Hitler a declarat : — „S'a vorbit mult, in ultima vreme, despre un antagonism intre Franţa şi Anglia deoparte, şi Germania de cealaltă parte. Eu nu văd cum poate fi concret asemenea antagonism. „Aşa cum am spus-o de repetate ori, Germania nu are de făcut Franţii în cuprinsul Europei, nici o revendicare teritorială. Nădăjduim că, odată ce am reluat Saara, perioada de discuţii teritoriale franco-germane e încheiată, pentru totdeauna. »Deasemenea Germania n'are nici un motiv de discuţie cu Anglia, în afară de revendicările coloniale. Prin urmare, nu există bază pentru ipoteza unui conflict posibil“. Această atitudine împăciuitoare a conducătorului Germaniei, concordă în bună măsură cu politica pacifistă a unor fruntași politici franceji ca d-nii Flandin, Reynaud etc. Dacă a'ar ajunge la o definitivă împăcare și apropiere franco-germanâ, Europa ar răsufla ușurată ! Dar mai sânt atâtea piedici In ca e... (Continuarea în pagina 2- Arhiereul laşilor: P.S.VALERIE MOGLAN Jenită a fost cultivarea spirituală a norodului prin cuvântul Evangheliei şi slujirea cu râvnă a Bisericii Noul arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, chemat de I. P. S. Mitropolit Nicodia de la Mănăstirea Neamţu, unde slujea cu cinste ca stareţ — să-i fie aghiotant introducerea la bun sfârşit a celor duhovniceşti şi gospodăreşti,s-a dovedit a fi un bun colaborator şi adânc cunoscător al treburilor eparhiei. P. S. Arhiereul Valerie, pe lângă un priceput aghiotant chiriarhal, este şi un părinte sufletesc al clerului. In cei aproape doi ani de când îl avem în mijlocul nostru, cuvânt de ocară şi mustrare nu a grăit P. S. Valerie, ci numai vorbe de mingiere şi Îmbărbătare. Chiar acolo unde a constatat slăbiciune, P. S. Valerie a intervenit cu vorba bună. Pentru aceste calităţi de adâncă nobleţă sufletească, Arhiereul Iaşilor şi-a câştigat dragostea sinceră a clerului moldovenesc şi a tuturor acelora cu care a venit un contact Suflet de moldovean, bun, cinstit, vrednic, P. S. Arhiereul Valerie era omul care trebuia Mitropoliei Moldovei« Îndestulat din harurile suufleteşti ale I. P. S. Nicodim In preajma căruia a stat ani de zile, noul arhiereu-vicar al Mitropoliei se consideră cn fiu sufletesc al Mitropolitului Moldovei. P. S. Arhiereu Valerie este un cumulard de calităţi, învăţătura teologică din Academia de la Kiw şi apoi înălţarea P. S. Vicar Valerie Moglan la rangul de Arhiereu este un mare act de dreptate pentru un slujitor vrednic al altarului, a cărui grijă necon- P. S. S. ARHIEREUL VALERIE