Opinia, mai 1938 (Anul 34, nr. 9324-9348)
1938-05-01 / nr. 9324
ANUL XXXIV No. 9324 6 PAGINI 2 LEI ABONAMENTE: Lei 350. . 180. „ 90. . 35. . 1500. Atelierele tipografice „Opinia" IAȘI STR. LAPISNEANU 37 Zim* ’popuim* cotidian . . pe un art . . „ 6 luni . . „ 3 lun" . . „ 1 lună -Instituţii publice DUMINICA 1 MAI 1938 TELEFOANE Redacția. • « • Administrația « ! „ Serv. de noapte red. « « Relaţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPIŞNEANU 37 director : C .« GHIULEA URBANISTICA IESANA Proectul unei pieţe vaste în faţa Facultăţii de Medicină După cum se ştie, la Facultatea de Medicină din localitate s-a început construirea unei noui aripi a clădirei. La terminarea lucrării, această Facultate va deveni una din construcţiile monumentale ale oraşului nostru. Insă va păcătui prin lipsa de perspectivă, din pricina blocului de case care acopere vederea Facultăţii şi a Institutului Anatomic. Ieri, decanatul Facultăţii de Medicină a înaintat o adresă Primăriei, prin care cere ca palatul Facultăţii să fie pus în valoare, şi anume, să fie degajat de blocul de imobile vechi, mărunte, neestetice şi insalubre, cuprinse între străzile I. C. Brătianu, Universităţii şi Procopie. Pentru a facilita această operaţiune urbanistică, de mare utilitate pentru oraşul nostru, Facultatea de Medicină a cerut Primăriei de a se îndeplini de urgenţă formalităţile necesare pentru toate aceste imobile să fie declarate expropiabile. Aceasta, pentru a se împiedica pe viitor orice nouă construcţie sau separaţiune a actualelor imobie. Iar între timp, aceste imobile să fie evaluate, iar până la terminarea complectă a palatului Facultăţii de Medicină, să fie expropriate şi dărâmate. In acest clp s-ar obţine piaţă vastă, cu aspect frumos. D. primar M. E.ianu a luat cunoştinţă de cererea facultăţii de medicină şi a delegat pe d-nii: ing. E. Petrov, şeful serviciului panurilor şi arhitect Gh. Grumăzescu, şeful arhitecturii, cu extinarea chestiunii şi eventuala îndeplinire a lucrărilor în vederea expropriere!. REP. -IPCQ Felici*«ri ‘Studen ii albaneji din laș, au trimis o entuziasă telegramă Regelui Ahmed Zogu, cu prilejul căsătoriei sale cu contesa Gerahima Apportyon an Ecouri literare In scurt timp va apare la 1 și o revistă consacrată copiilor. Iiufiatoarea e d-na ing. Comănescu, cunoscută in urma repetatelor reprezentaţii cu teatrul de copii. Scriitorul Cezar Petrescu are gata de tipar un volum despre „fu lintea", care va învia o lume întreagă din cenuşa uitării. Capitolele principale se vor întitula: Caracuda, Duşmanii Janimei, Iaşii fantomelor şi o Românie care a fost an an Excredierie Ingeratoasă. Poliţia din Varşovia caută pe fantezistul escroc care creiase un circ ecvestru, organizând în aceiaş vreme un original mod de a se folosi de el. O bandă de pungaşi, in solda lui, efectua în timpul spectacolului furturi de portmonee şi ceasornice în public, în timp ce un alt grup avea în grijă garderoba. După un scurt ciclu de reprezentanţii directorul circului, iniţiatorul pungăşiei, a dispărut luând cu el şi garderoba artiştilor. un C60 Maimuţele mealfcina In genere, se crede că ştiinţa medicală îşi are origina în încercările pe care omul primitiv le-a făcut ca să-şi obiojeasc rănile, sau de a-şi îngriji degetele şi stomacul cuprins de dureri. Dar poate că ar trebui să căutăm începuturile acestei ştiinţe în lumea animalelor. Maimuţele petrec vreme îndelungată într-o ocupaţie numită—greşit—căutarea de purici, şi pe care zoologii o descriu ca un fel de ..pieptănate". Un animal examinează pielea şi părul tovarăşului cu degetele sale, mâncând aderea resturi şi scame inutile, pe care le găseşte lingând şi scărmănând bland. Când e singură, maimuţa se va apuca să-şi îngrijească propria-i blană. Ea e foarte muţumită când i se dă prilej să se apuce de părul unui prietenom. Ştiinţa medicală e o extindere a acestui obiceiu. Chiar societatea civilizată, modestul bărbier e precursorul medicului savant. conan tivorftal şi pălăria D-na Beatrice Stevens s'a prezentat în faţa autorităţilor judiciare la Londra, cerând divorţul. Judecătorul i-a atras atenţia ce s‘a înfăţişat intr'o ţinută necuviincioasă, adică fără pălărie, ceiace e contrariu unei străvechi legi. S'a întrerupt şedinţa până ce d-na îi-a cumpărat o pălărie. Dar cererea de divorţ a fost respinsă şi reclamanta condamnaţi la plata cheltuelilor de judecată. D-na Stevens care să i se scadă din aceste cheltueli costul pălăriei Tribunalul nu s'a decis încă Ciulaui siosaii iffaşilor La Varşovia s‘a fondat de curând un club al foştilor candidaţi la sinucidere. Fiecare membru care vrea să fie înscris trebuie să dovedească cel puţin o încercare de sinucidere. Fondatorul acestui club, un inginer, a declarat că până acum clubul numră peste cincizeci de membri care au ca scop să se ajute moraliceşte şi materialiceşte. an an Era Kraialh pesi© AjIeiEEtiic Un porumbel călător a străbătut Atlanticul !... Intradevăr, un vânător a prins la Piano Marena (Italia), un porumbel călător, care purta un inel cu inscripţia „Buenos Aires“. Biroul columbofil italian a comunicat imediat în Argentina această splendidă performanță. an an Celifiara pag. VI-a ULTIMA ORĂ Suveranii Albaniei Cu un fast deosebit a avut loc la Tirana căsătoria regelui Ahmed Zogu al Albaniei, cu contesa mahară Geradina Appony. Tânăra pereche își petrece luna de miere in castelul de la Durazzo pe malul Adriaticei. Iată, în clişeu, pe regele Zogu cu regim Geraldina. mi mm.. mu mii.. Spicuind registrul de cazuri al Salvării.— Accidente şi sinucideri.— Anotimpul decepţiilor. Un telefon ziua sau noaptea, şi „Salvarea“ părăseşte garajul din curtea Bisericei Bărboi pornind cu maximum, de vdezâ. — Alo Salvarea, veniţi imediat în str... No... e ceva grav —şi glasul speriat imploră pe internul de serviciu să zboare, dacă se poate, până la „cazul grav". Internul Salvării însă—recte dl. N. Mardare — e obişnuit cu glasurile emoţionate, penru că toate vocile care cheamă Salvarea sunt speciale. Noroc că numărul de telefon al Salvării e uşor de tăcut (1000) , altfel degetele agitate nici nu sar putea forma. Cineva drag e bolnav grav şi trebue dus la spital ; un accident nenorocit s-a întâmplat ; un prieten deziluzionat şi-a tras un glonte de revover... Atâtea şi atâtea împrejurări cân răsună apelul către Salvare : — Vă rog veniţi imediat! Zi şi noapte, Salvarea e la datorie. * Lângă telefon e becul de veghe şi lângă el neadormit internul. Notarea adresei, o repede cercetare pe planul oraşului şi maşina a ieşit pe sub turnul medieval al bisericei. In situaţia în care este, deşi cu o singură maşină lipsită de fonduri, această instituţie aduce servicii foarte mari populaţiei ieşene. Un caz Ascident, boală sau sinucidere,—pentru Savare e numai „caz". Chemat la orice caz înaintea celoufiaUi medici, interesul salvbriLB»or njjji care autoarele. T ~ . Apoi maşina se întoarce cuminte la garaj; petele de sânge sunt curăţate, totul desinfectat şi se aşteaptă ,,Cazul" urmor. — Gata oricând, e deviza acestui post de prim ajutor la frontul împotriva morţii. Registrul de cazuri O cercetare în registrul Salvărei ne poate arăta activitatea acestei societăţi şi totodată situaţia Iaşului din punct de vedere al sinuciderilor şi accidentelor. Astfel, in decursul anului trecut, Salvarea a făcut 646 de transporturi. Cele mai multe au fost făcute în lunile Aprilie (73), Decembrie (63) Mai (60) şi August (60). Cele mai puţine în Februarie (35). In 1937, Iaşul a avut 45 de sinucideri şi 300 de accidente; au mai fost 5 intoxicaţi cu gaz, un asfixiat, 12 cazuri de apoploaie, 12 cazuri de epilepsie, 3 de alcoolism, 3 de otrăviri alimentare, 15 cazuri de alienaţie, 3 morţi subite, etc. La accidente predomină fracturile (87/ Urmează electrocutările (6), împuşcări din timprudenţă (5) etc. Anotimpul sinuciderilor La sinucideri, recordul îl bate primăvara. Sinucigaşii preferă să apuce pe calea raiului în anotimpul când totul se trezeşte la viaţă. Licarii toi fernen® întrec pe bărbaţi, ceia ce arată că tot sufletul femeiesc e mai slab. Dintre metade, cea mai preferată e otrava. Astfel, anul trecut au fost 29 sinucideri cu otravă, 4 cu arme de foc, 8 cu cuţite şi arsuri, 2 aruncări de la înălţime şi 2 prin spânzurătoare. • Anul acesta, avem până la 1 Aprilie 190 de cazuri, ceia ce înseamnă un spor însemnat faţă de anul trecut. Sinucideri n’am avut decât 7 prin otravă. Gratuităţile Salvării Pentru transporturile ce execută, Salvarea percepe o taxă modestă, pentru acoperirea speselor de deplasare. Mai mult de jumătate din cazuri insă sunt făcute gratuit. Astfel din 646 cazuri, pe 1937, 388 au fost făcute fără piață. Anul acesta din 190 cazuri, au fost gratuite 120. • Iată de ce ieșenii sunt datori să sprijine instituția „Salvării", răspunzând la apelurile lansate,pentru că ridicarea ei e spre binele tuturor. I. MIREA în marginea actualităţii Poziţia militară a Cehoslovaciei IraleresaBaHaaá sSradUra ral raraei revist© frarace®« In „L’Europe nouvelle" s'a publicat un amănunţit articol asupra poziţiunii militare a Cehoslovaciei. Autorul spune în introducere că Cehoslovacia este un adversar destul de temut pentru Germania, fiindcă exemplele Madridului şi Sangaiului, precum şi experienţele din timpul marelui război, arată că războiul care nu este câştigat chiar în primele săptămâni, este sau uu războiul volut, sau va duce la aşa puternica epuizare a celui ce atacă încât se poate în cele din urmă încheia fără un rezultat satisfăcător. Potenţialul militar foarte însemnat al Cehoslovaciei este în general prea puţin cunos-ut, doar de către specialişti. Comandanţii Reichswehrhlat insă il apreciază in cel mai inart grad. Armata germană a devenit egală ca forţă cu cea franceză, dar în acelaş timp şi armata cehoslovacă a fost întărită şi aceasta încă în aşa măsură incât astăzi este fără îndoială —alături de armata franceză şi germană—una dintre cele mai bune armate de pe continentul european. Pe lângă aceasta, în spatele armatei cehe se află o mare forţă industrială şi morală, militarizată până în aşa grad incât se poate afirma că Cehoslovacia este, bineînţeles alături de Germania, unica ţară din Europa care este permanent pregătită şi nu trebue să se teamă de urmările unui atac neaşteptat. Chiar din punctul de vedere al materialului uman, sforţările pe care le face Cehoslovacia sunt proporţional tot aşa de mari ca şi acelea ale Germaniei. Cehoslovacia are o pătrime din populaţia Germaniei şi armata sa este numeric mare cât o pătrime din Reichewehrul german , 40 de divizii in contra a 160. Aşadar ţara aceasta mică poate mobiliza o putere mai mare decât aceia a celor două corpuri de armată ruseşti cari au hotărât la Septembrie 1914 asupra victoriei de la Marna. După alipirea Austriei la Germania rasă, armata cehoslovacă pentru a putea menţine acest raport de forțe,, va trebui să introducă pe cât se poate de repede, serviciul militar pe trei ani, pentru ca (Continuarea în pagina 2-a) Situaţia grea de astăzi va trece, fără tulburări şi catasPTM OptimisiaBwi d-lui preşedinte Beneş a Europei Distinsul barbat de stat d. Eduard Beneş, preşedintele Cehoslovaciei, cu prilejul unei recente solemnităţi la Praga, a rostit cuvinte optimiste şi încurajatoare pentru patria sa, dar în acelaş timp pentru Europa întreagă. Iată propriile cuvinte ale Prezidentului: „Eu cred cu tărie că vom ieşi din situaţia grea a Europei de astăzi, fără înfrîngeri, fără tulburări şi fără catastrof. Statul cehosovac care a trăit primii douăzeci de ani ai existenţei sale, atât de liniştit şi fericit, în timp ce altele au trecut prin crize grele, are fără îndoială rădăcini sănătoase. Şi nu va înceta să le aibe, dacă partea lui cehoslovacă va rămâne ca şi până acum absolut puternică. Istoria ţării noastre ne învaţă că întotdeauna am început să decădem numai atunci cind am neglijat acest mare adevăr istoric. Fiind puternici şi unitari şi loiali unii faţă de alţi, vom putea da şi celorlale popoare ceiace le aparţine după drept*. Cu prilejul unei serbătoriri PROFESORUL VIRGIL MARINEANU Astăzi are loc la Liceul Naţional, sărbătorirea d-lui prof. Virgil Marineanu, cu ocazia numirei d-sale ca director al acestui vechi şi glorios institut de cultură. Profesorul Virgil Marineanu s’a născut în anul 1896 in corn. Drănicu, jud. Dolj. De mic copil, profesorul Marineanu, a primit o educaţie model, de la tatăl său, care era profesorul şcoalei primare din comună. Cursuri!« primar» lui a absolvit la şcoala din satul natal, iar cursul secundar l-a urmat la liceul „Carol I-iu“ din Craiova. Încă din liceu, profesorul Marineanu avea predilecţie pentru limbile clasice, ceia ce l-a determinat ca la absolvirea liceului să se înscrie la Facultatea de litere, la limbile latină şi greacă. Cursurile universitare le-a urmat la Bucureşti. Intre timp veni şi războiul şi d. Virgil Marineanu, — intrerupându-și activitatea universitară, se duse să-și facă datoria către patrie. In calitate de ofițer al reg. 1 Infanterie Dolj, s’a distins pe câmpul de luptă, fiind apreciat de superiorii săi. La terminarea războiului, deabea întors acasă, profesorul Virgil Marineanu se puse pe muncă, reuşind să-şi câştige timpul pierdut şi în anul 1919 îşi ia licenţa în litere fiind cotat ca unul de cele mai bune elemente ale teaiversităţii. In acelaş an, marele istoric Vasile Pârvan, apreciindu-i calităţile exepţionale, îl numeşte asistent universitar. O frumoasă carieră i se deschidea tânărului asistent in viaţa universitară , dar el a înţeles nevoile imperioase ale timpului şi s-a hotărât să coboare la învăţământul liceal, cu dorinţa de a pregăti elemente capabile. In anul 1920, este numit profesor la liceul Ştirbei-Vodă, din Călăraşi-Ialomiţa, unde a funcţionat până în anul 1924. Toţi inspectorii şcolari, care s-au abătut pe la acel liceu,i -au dat tânărului profesor calificative maxime, ceia ce a determinat ministerul instrucţiunei să-l numească director al şcoaei, funcţiune ce a deţinut-o până la transferarea d-sale la Iaşi în anul 1925. n acest an descinde la Iaşi, profesorul Marineanu, venind dintr-un mic târg al ţărei într'un mare centru cultural. Privit la început cu neîncredere, profesorul Marineanu, datorită caracterului său, a muncei perseverente, a cinstei şi mai ales vastului bagaj de cultură şi pricepere pedagogică, ajunge in câteva luni să se impue , iar curând este numit subdirector al liceului, calitate ce o deţine până în 1929, când este numit codirector. In această calitate a funcţionat până în anul 1934 când a trebuit să plece din cauza unor intrigi. Totuşi părinţii elevilor au înţeles să d. Virgil Marineanu este acela ca trebuie să-i reprezinte şi l-au ales cu unanimitate, atât ei cât şi reprezentanţi corpului profesoral, ca preşedinte al comitetui şcolar, timp de 7 ani în şir (1931-1937). In acest interval datorită muncei acestui om, şcoala s-a îmbolnit, cu un cămin model pentru fii de săteni, o aripă nouă cu câteva clase, servicii medicale, renovare de laboratorii, reparaţii radicale etc... De scurt timp, profesorul Marineanu a fost chemat să conducă din nou interesele şcoalei, de însuşi d. Victor Iamandi, pe atunci ministrul instrucţiunii publice, fost coleg în învăţământ cu d. Marineanu. D. ministru Iamandi a înţeles că in aceste vremuri grele când se cere o îndrumare bună şi o educaţie trainică pentru tinerele vlăstase ale ţării trebue să dea unuia din primele licee din ţară pe unul din cei mai buni conducători, pe profesorul Virgil Marineanu. Sărbătorirea d-sale, aranjată de un grup de profesori şi părinţi printre care şi fostul director, actualmenete pensionar, d. Vasile Teodoreanu, este un moment important în evoluţia aceste instituţii. Ca fost elev al d-lui Virgil Marineanu, acel care m-a îndrumat spre muncă cinstită şi serioasă, nu pot decât încheia cu urarea: crescut, îlcreat, vivat opera profesore. Disc.pulus