Opinia, octombrie 1938 (Anul 34, nr. 9452-9477)
1938-10-14 / nr. 9463
ANUL XXXIV No. S46A ABONAMENTE; Lei 350......................pe un an „180. . . . „ 6 luni „ 90. . . . . 9 3 luni „ 35.......................... 1 lună „ 1500. . . Instituiri reiAlica Atelierele tipografice „Opinia" IAȘI STR. LAPUSNEANU 37 Zlin* cotidian 1 LEI VINERI 14 OCTOMBRIE 1938 TELEFOANE Redacţia: « Administraţia 1 ! Serv. de noapte red ! Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LAPUŞNEANU 37 Director C. R. GHIULEANa 1293 , 1299 « h 6 Menţinerea metodei de guvernare Internă Se cunoaşte importantul decurs rostit de d. ministru Armand Călinescu, la sărbătorirea d-sare de către institutul regal de ştiinţe administrative. Reamintim acest pasaj privitor la politica internă. „Politica noastă asupra crădivei interne rămâne neschimbata şi guvernul nu sa va depărta cu un deget dela linia urmată până astăzi. O spun aceasta cu toată greutatea pe care o dă cuvântului meu, situaţia pe care o ocup. „O spun ca s-o audă toată lumea. Şi dacă cineva îşi închipue că ceva s'a schimbat sau că se poate schimba in această privinţă, eu nu-i sfătuesc să încerce experienţa". Aşadar, d. Călinescu dă asigurări categorice că guvernul păstrează, fără şovăire, metodele de politică internă aplicate până astăzi in ce priveşte ordinea publică. Nu s‘a schimbat intru nimic concepţia guvernanţilor, in această privință. Dar ceva mai mult. I^Uc» nu se va scfe'nrtlsa caîuaâc o bună bucată de vreme Deci toate zvonurile din ultimul timp, cad la rebut. Chiar dacă s‘ar vorbi de persoane, în orc© caz nu s‘ar putea vorbi de o schimbare de metode. Aceasta-i hotărârea actuală a factorilor răspunzători. * Dl. Călinescu a vorbit despre Parlament, in termenii următori: „Desigur, într-o zi, Paramentul prevăzut de Constituţie va trebui întrunit. Dar acel moment trebue să coincidă cu totala uitare a vechilor deprinderi şi cu imposibilitatea reînvierii vechilor primejdii pentru o normală desvoltare a vieţii de Stat". Cu alte cuvinte, se menţine indefinit actualul regim de autoritate cae a pacificat ţara şi i-a deschis drumurile de propăşire. Din toată laurarea (Ştiri ieeafrsai® D. rezident regal Mihai Negruzzi a asistat la premiera piesei „Profesorul Stentin“, de la Teatrul Napolal. D-sa a felicitat pe d. Sandu Tizleajen, directorul teatrului, pentru frunoasa prezentare a acestui spectacol. „ D. Miluţă Gheorghiu pregăteşte cea de a patra premieră a Naţionalului iman, „Balthazar", comedie in 4 acte pe Leopold Marchand. Premera va avea loc Marţi li cri. * Apreciatul pictor scenograf al scenei noastre, d. Th. Kiriacoff, a fost invitat să lmreze machetele decorurilor şi schiţele costumelor piesei „Greerele Casei“ după Charles Dickens, ce se va juca la Teatrul „Voi Bună“ din Capitală. Dl. Kiriacoff, deşi e aglomerat cu lucrările la Iaşi, a acceptat invitaţia. Detaşat la Naţionalul din Bucureşti, d. Ion Sava pregăteşte un spectacol surprinzător care sa arate publicului Capitalei că un regizor iman poate să fi la înălţimea pretenţiilor bucureştene. Astfel, peste câteva zile va prezenta o montare uluitoare. Intr‘un tablou, vor apare 500 de îngeri mecanizaţi. Va fi desigur pe placul bucureşti mior. O , îi ii 2 ie as una*Urasai In primăvara viitoare o stare gigantică se va ridica în portul San Francisco. Ea va avea înălţimea de 47 metri, de la bază până la vârf, astfel încât va fi cu un metru şi jumătate mai înaltă decât faimoasa statue a Libertăţii, din New-York. La baza monumentului se va instala un muzeu şi înatinge cu 16treaga construcţie va lu crumea unui edificiu etate, Statuia va fi aceea a Stjtuitului canon al oraşului, adică San Francesco d'Assisi şi va fi ridicată în vârful muntelui care se află la marginea oraşului, în punctul numit „Vârful pomului de Crăciun“. un un Căsătorii oraşiimaal© In Cuba se întrebuinţează un mijloc original spre a grăbi ritmul căsătoriilor. Noul joc, care se chiamă „Gilseşte-ţi cea mai potrivită jumătate“, a fost scornit şi răspândit de una din principalele staţiuni de radio ale Havanei. Fetele şi băeţii, dorind să se căsătorească, sunt supuşi unui examen al sângelui spre a fi determinate grupele ce pot să se potrivească în mod cât mai fericit. După aceasta, viitorii soţi din aceiaşi categorie îşi aleg, din nişte coşuri mari pline cu portocale tăiate în două, câte o jumătate şi caută să găsească apoi pe deţinătorul de sex contrar al celeilalte jumătăţi. Perechile astfel formate sunt apoi căsătorite de cheltuiala organizatorilor. Li se dă un mic apartament cu chiria plătită dinainte şi pentru primu copil li se promise un ajutor da 20.000 lei. ecrann V©ri®tăfâ — După şase ani de studii, un japonez abia deşi poate citi jurnalul. Alfabetul lui numără 50.000 liter**. — Doi români se salută scoţând pălăria , doi tibetani, scoţându-şi limba. — Un savant american constatat că un om normal consumă o tonă de alimente pe an. — Cei jpai numeroşi gemeni sunt in Irlanda. — De când a devent Duce, şi până la sfârşitul anului 1937, d. Mussolini a ţinut 6000 discursuri. samasasate Ziar Bimin Bugle (Trompeta Bimini)—Bimini semuimse una dintre insulele arhipelagului Bahama, în Indiile occidentale) —este cel mai mic ziar din lume. Măsoară exact 8 centimetri pe 11,4 şi cânde indoU începe cu uşurinţă la buzunarul mic dela jiletcă. Apare odată pe săptămână, un an Corasungţul alcoolvifun 19 Statele Unte majoritatea băuturilor alcoolice shot consumate de oameni între 25 şi 40 da ani, după cum rezultă dintr'o statistică a autorităţilor new-yorkeze însărcinate cu controlul acestor băuturi. Studiul a fost făcut la baza răspunsurilor date unui chestionar trimis la 220 localuri publice din 46 oraşe. Aproape toţi cei întrebaţi, au răspuns că tinerii cari obbişnuiau pe vremuri să bea lichioruri de contrabandă, astăzi sau au redus consumul sau au repurtat definitiv la el. Statistica arată apoi că majoritatea femeilor preferă să bea la masă şi nu în picioare, în faţa tejghelei bairuui. un un un un - UN CONVOI TRIST T - Trupe cehoslovace părăsind teritoriile care au fost atribuite Germaniei și Poloniei. KIM, !!HBSt!« învăţământul agricol aşezat pe noul baze.—Şcoalele agricole vor forma pe adevăraţii muncitori ai pământului. In marea operă reformatoare a întregului sistem statal pe care guvernul o întreprinde cu atâta autoritate, învăţâmântul agricol formează un foarte important capitol. De unde până acum întreg acest învăţământ era numai teoretic, elevii şcoalelor agricole tinzând numai la căpătarea unei diplome pentru a deveni funcţionari în ministerul agricultural şi domeniilor, prin reforma realizată de d. ministru Gh. Ionescu-Siseşti, fiecare tip de şcoală agricolă va răspunde unui scop practic precis. Economia nouei reforme ţine seama in primul rând de nevoile reale ale ţării, viitorii absolvenţi ai şcoalelor agricole fiind aceia care vor contribui prin cunoştinţele şi tehnica învăţată, la ridicarea cu orice preţ a agriculturei. Noua organizare şcolară Pe lângă şcoalele inferioare şi medii existente şi care îşi dau concursul lor nelimitat, legea nouă creează noui tipuri de şcoale pe care cerinţele agriculturei le impun azi şi anume: Şcoale practice cu o durată a şcolarităţii de doi ani, sunt destinate a forma lucrători calificaţi: conducători de tractoare, mecanici agricoli, logofeţi, şefi de grad, grădinari, etc. Nu se vor face cursuri teoretice, ci se va lucra numai in ateliere, ferme, vii şi grădini. Şcoale de specializare care vor forma pentru anume îndeletniciri ca: pescari, pivniceri, etc. Aceste şcoli vor fi urmate de abvolveaţii şcoalelor inferioare şi mixte. Şcoale ţărăneşti pentru adolescenţi la care se vor primi tineri intre 18—24 aur. Experienţa a fost făcută de Fundaţia „Principele Carol" dând rezultate admirabile. Se vor înfiinţa, în aceiaşi categorie, şcoale pentru adulţi pe termen foarte scurt, ţinând seama de nevoi. Şcoalele inferioare şi medii din vechile tipuri de şcoale, rămân pentru fiii proprietarilor mijlocii, cari formează marea masă a lucrătorilor de pământ. Structura nouei şcoale Dar reforma mare adusă de noua aşezare a invăţămîntului agricol constă în schimbarea radicală a întregei structuri şcolare. In şcoala practică, profesorii încetează de a mai fi profesori : ei devin organele tehnice ale Fermei - Şcoală, lucrând cot la cot cu elevii şi nemai beneficiind de vacanţe, cari nu sunt compatibile cu exploatarea agricolă. Consiliul economic, acel soviet care stânjenea iniţiativa şi autoritatea Directorului, se desfiinţează, conducătorul şcoalei Împărţind lucrul in fiecare seară, Şcoalele intarioare şi mixte nu vor mai primi elevi decât în vârstă de 14 ani, cel puţin, pentru ca ei să poată participa la muncile agricole, fără dezvoltarea şi sănătatea lor să suferă. La serviciile agricole judeţene se infiinţează, prin noua lege, învăţământul agricol ambulant pentru a se da întregului învăţământ agricol, întreaga lui valoare practică. Prin noua reformă se vor canaliza foate energiile tineretului spre îndeletniciri productive, dându-se astfel un nou imbold muncii pentru ridicarea economică a ţării. lastre Ştiinftt 9 * Literaturii O cojavorfoSr© spontană cu 4» prof. Miilor Joia Universitate* Mita MiSeană Este ştiut că pentru intelectualii de carieră şi de consacrare ştiinţifică, literatura, şi mai ales beletristica, poezia, muzica, plastica, (desigur cu onorabile excepţii) sunt considerate ca o... pierdere devreme, ca o simplă distracţie Marele scriitor Bjornsijerne Bjornson a mers mai departe, arătând că pentru omul de ştiinţă şi de stadii aprofundate, până şi iubirea, viaţa conjugală cea mai senină şi ideală, este o * calomnitate, o piedică, o... pierdere de timp *—caiace e descris atât de frumos ..idilic în delicioasa-i comedie de salon: Geografie şi iubire.... Atari subiecte... triste se găsesc numeroase, îa mai toate iteraturile moderne—şi se cunosc cazuri că unii oameni de ştiinţe pozitive şi de liberator, pentrt,„ destrndere spirituală, caută distracţii cetind roman® delsenzaţie , aventuri, crime, insappere detective a la Sherlick Holmes, „romane captivante“, şi chiar cele fantastice ale lui Jules Verne (deşi acestea au şi o valoare ştiinţifică), călătorii exravagante la poli, prin deşerturile Africa!, sau prin..........câmpiile mortuare ale Siberiei". * Nu mică mi-a fost surpriza şi daatul de plăcută, când în- Ir’una din aceste superbe după-amezi de toamnă, întâlnindu-mă, prin romanticele alei dela Copou cu dl. profesor Miller, dela facultatea noastră de ştiinţe, şi reputat matematician, am intrat într'o interesantă discuţiune culturală fi de istoriografie literară, după ce mai întâi ii cerusem, în triacăî, un mic consul matematec pentru a reţine într’o atare formulă ceea*ce M. S. Regele Carol II a preconizat în luminoasa-i cuvântare rostită in actuala sesiune a Academiei Române ; că firul istoric nu poate nici când fi întrerupt, că trebue să păstrăm recunoştinţă şi cult pios marilor noştri înaintaşi, pentru interesul prezentului şi grija de viitor. Măgândiam atunci la următoarea formulă : trecutul--Prezentul - Viitorul. Dar dl. prof. Miller, ştiindu-mă că sunt un incult in domeniul ştiinţelor matematice, m'a situat îndată pe un teren mai convenabil pentru mine, şi spre marea mea surprindere, mi-a pus următoarea întrebare, demnă de tot interesul: — „Recunoscând mari,e merit şi gloria legitimă societâfii literare ,Junimea“, mi se pare că oamenii noştri de cultură săvârşesc involuntar, o nedreptate, să-i zicem istorică, ignorând alte grupuri culturale care au militat în alte curente, activând rodnic in câmpul spiritualităţii şi culturii naţionale“. Punându-mi această prea interesantă problemă, dl. prof. Miller m-a pus pe gânduri cu atât mai mult cu cât d-ta mi-a dat preeziuni, vorbindu-mi de revista, cunoscută doar de istoriografii noştri specialişti, „ hanzeeţium Literare“ scoasă pe vremuri de şeful curentului latinist şi marele luptatonaţionalist de peste Carpaţi- August Ireboniu Laurian, clasicul savant, care a tipărit, la Viena, in limba latină, valoroasa operă „Tentamen criticum" şi care a fost adversarul lui Maiorescu, ca şi fiul său Dim. Laurian ,devenit în cele din urmă ferventul adept al marelui critic junimist şi directorul ziarului „ Constituţionalul“ (al lui Carp şi Maiorescu). Mi-a mai dat ca exemplu — întru argumentarea ideei expuse aici sumar— „Revista Contemporană din jurul căreia se grupează sriitorii epocei; şi dl. prof. Milter înşirându-mi câţiva dintre colaboratorii acestor publicaţiuni (Continuare in pagina 2-a) (continuare in pagina 2-a) Bogăţia industrială a regiunii Sudetilor Alcvola unei cola&orari economice germ*no-ceIie Ţara sudeţilor era porţiunea cea mai industrială a Cehoslovaciei. In regiunea Teplitz sânt minele d® lignit care furnizau 80 la sută din exportul cehoslovac. Asemenea cărbunele din regiunea Măisch-Ostrau. In regiunile Reichenberg si Asch este ^»forsa dszvoPata industria iex5&, j «ar industria metalurgica o spocentrată la regiunea Ostrau-Tesiflen. La Aussig a o frumoasă ndustrie chimică și ceramică. In industria sticlăriei (celebrul cristal de Bohemia), reprezintă 95 la sută din producţia cehoslovacă. Tot în ţara sudetă e concentrată industria zahărului, a porţelanului etc. Nu trebuesc uitate nici vestitele staţiuni Karsbad, Marienbad, F.c®®z«sbad şi .leachi tastai unde industria hotelieră e foart® dezvoltată. In schimb, ţara Sudeţilor reprezintă aba a 10 la sută din producţia de cereale a Cehoslovaciei. Insă Germania, industria livrată la extrem, n’avea ntvo® de noi industrii, ci de hrană- Alipirea populaţiei sudete va aduce unele complicaţii in problema alimentară. Se pune şi problema transportărilor germane spre Viena şi basinul dunărean. Germania va avea nevoe de căile ferste cehe şi daci va trebui să se inhib a acorduri speciala pentru o colaborare economică între cele două ţări. Dezbinate din motive politice, Germania şi Cehoslovacia se vor împăca pe tărâm economic. Mimi Metricii Şi regimuri mim „Buletinul Săptămânal“ a apărut recent — comentează situaţia ţărilor democratice faţă de cele totalitare, care în permanenţă au câştiguri pe teren. Nici o democraţie n'a formulat până astăzi o linie de conduită şi un program de organizare după 1918, după care să sa îndrumeze p omenirea. Cei învinşi au putut să pună in circulaţie un crez nou la care au aderat şi din acei victorioşi pa care pacea de la Versailles nu i-a satisfăcut complect. "Aceşti din urmă,—este vorba de italieni,— se recunoaşteau învinşii morali ai răzbelului fiind deci ei partizanii unei revizuiri, care să răstoarne ntreaga situaţie. Orice regim deliberativ, suferă de o deficienţa de dinamism! dar nu ideologia dat faliment in vreunea din urmă, ci oamenii care au susţinut-o şi o reprezintă şi astăzi. In democraţie, fiecare are dreptul să vorbească, dar sunt ascultaţi toţi numai cu „o jumătate de ureche“ şi nu impresionează nici unul ; pe când în statele totalitare vorbind „unul“ singur iar toţi ceilalţi ascultând, vorbitorul capătă accente protetice, (îa msmmsmBBasBBsmmaB&Bi alte împrejurări, aceasta ar fi fost ascultat numai la un spectacol). Apoi tot azi, tehnica modernă a amplificat vocea vorbitorului cu mut peste intesitatea corzilor vocale ale omului. Cuvântul de la Tribună a căpătat o autoritate, care a întrecut si întrece orice prestigiu din trecut. Megafonul a influenţat auditorul, mai mut calice tun, de orce calibru. Explozivitatea verbului oratorului totalitar, influenţează azi (şi aceasta este o realitate) şi pe auditorul din tabară adversă. Democratul face pe filosoful, despreţuind procedeele taberei adverse. Dar nu-i mai puţin adevărat că a perdut şi stăpânirea asupra masselor propri, iniţiativa sa — dacă era — paralizându-se, prin frica de a nu fi primi de mulţime. Aşa s-a făcut că democraţia a început să se identifice cu laşitatea. Partea mai gravă (mulţimea nu o sesizează) e că în laşitate s’a cuibărit şi o oarecare perfidie. Relaţiile între ţări, n'ar trebui să fie influenţate de regimuri interne. In rîzboiul 1914—1918, au fost alături Regimul absolutist—ţarist,—regimul constituţional englez, ca şi republica franceză şi cea americană. Nici pentru pace, diferenţiarea de regimuri n'ar trebui să fie o piedică şi o retranşare in propria idiologie. Şi dacă regimurile totalitare , prin fanatismul lor, fac impresia că vor să debordeze in interiorul altor ţări,—vina o poartă ţările democratice, care n'au avut nici un „om“ care să atragă marea mulţime. Ţările democratice au stat mereu în defensivă, ajungându-se până la recentul acord de la München. Cedarea reprezentanţilor regimurilor democratice, s'a făcut şi din cauza nesiguranţei conducătorilor acestor State. Vinovate sunt marile ţări, cu destule recurse in valori,—şi care totuşi nu pot să aleagă pe acei care’să asigure victoria regimurilor. Majoritatea unui popor este aceia care decide şi de aceia şi marea Franţă,— frământată de atâtea partide—n'a putut fi îndrumată spre o mişcare de opinie publică care să determine un oarecare dinan'sm. NOTE