Opinia, octombrie 1938 (Anul 34, nr. 9452-9477)
1938-10-27 / nr. 9474
ANUL XXXIV No. 074 1 LEU Lei 350. . 180. . 90. * 35. „ 1500. Atelierele tipografice „Odaia" IAŞI STR. LAPUSNEANU 37 €@iudian ABONAMENTE: . . . pe un an . . . „ 6 luni . . . „ 3 luni . . . „ 1 lună .Instituţii publice JOI 27 OCTOMBRIE 1935 TELEFOANE Redacţia.’ * « ! Administraţia ! Sarv. de noapte red ! Redacţia şi Administraţia IAŞI STR. LUPIŞNEANŢU 37 Director C. R. CHIULEA No. 1293 - 1299 Revizuirea averii funcţionarilor Statului Ultimele fraude descoperite de curând, ca şi cele descoperite mai de mult, in dauna Statului, desvăluş de sigur un trist aspect al vieţii noastre publice. Măsura luată de către guvern, de a revizui averea funcţioaarilor Statului, nu poate găsi fără nici o îndoială, decât o unanimă aprobare. Mulţi funcţionari superiori, fie ei mai mari sau civili, au agonit averi considerable din traficul cu interesele statului. De la umilul agronom, care cultivă în favoarea sa pământurile rămase nedestribuite de pe urma exproprierei, folosind în acest scop maşineie Camerelor de Agricultură, până la importantul inspector agronom, care chefueşte zeci de mii de lei în combaterea unor nevinovaţi cosaşi pr care ignoranţa lui i..teresantâ îi consideră ca periculoase lăcuste de la neînsemnatulfuncţionr fiscal care se lasă convinsi de cei interesaţi in aranjarea unor impuneri şi până la proeminentul direcor general de minister care îşi cumpără pisite şi moşii din economiile pe care le face din modesta ca reafă , de la cucernicul priot care primeşte bani pentru repararea bisericei pe care nici nu o vărueşte măcar, până la suspusul episcop care confundă averea bisericei cu avutul său personal , de la neînsemnatul plutonier care în tovărăşie cu maiorul său vinde la mezat averea regimentului de căi ferate, până la ofiţerul superior care îşi sboară crterii după ce trafică cu interesele armamentului oşirii-mulţi din funcţionarii noştri care sunt în situaţiunea a veni în contac cu publicul, acumulează după câţiva ani de zile, însemnate averi. Şi mentalitatea care domneşte în această privinţă în rândurile funcţionarismului nostru este cu atât mai tristă, cu cât un favor acordat unui particular cu nesocotirea intereselor Statului se traduce prin o pagubă din averea publică însutit şi înmiit mai mare, de cât bacşişul pe care îl încasează cel ce înlesneşte favorul respectiv. Vina în această privinţă stă desigur in primul rând in organizarea noastră de stat, care plăteşte’ feruri de mizeria funcionarilor şi care continuă a înmulţi numirii ifuncţionarilor, iară a se gândi la împuţinarea lor şi la o nai bună salarizare, în schimbul unei nuni mai intense şi mai ordonate, na în această privinţă mai stă şi desigur şi în mediul de primă generaţie, din care au fost recrutaţi funcţionarii publici în ultimul timp. Subt toata regimurile funcţionarii incorecţi au fost urmăriţi şi pedepsiţi; mulţi dintre ei îşi ispăşesc şi astăzi pedepsele lor pre închisori. Misiţi care să se interpunÎntre cei direct interesaţi şi aacţionarii publici, au existat întotdeauna. De cât, mai inainte acei misiţi aveau accesul liber prin birouri autorităţilor publice, îmbrăcând uneori haina politică. Astăzi misiţii de afaceri în dauna statului stau prin hotelurile şi cafeneiile somptoase ale Capitalei unde îşi pândesc prada şi au accesat iber, nu la mister, ci la dl. director general direct acam. Şi daci altă dată alături de misiţi mai aveau accesul prin birourile administraţiilor publice şi unii oameni cinstiţi, care se preocupau de interesele obşteşti, acestora în neputinţa de a se duce pe npas pe la fuiţionar, le este complect interzis contactul cu dl. director general, fie chiar intr-un interes obştesc. î . : Aşislişagse# a Dinastiei noastre Grija d© sufletul şi «armiei© oştirii fasăiSafioaur««» cuvântare sa HI. Sr* He©©!«** La Galaţi, cu prilejul încheerii manevrelor regale, v. avut loc o solemnitate cu totul inălţătoare, în prezenţa M. S. Regelui Carol şi a Marelui Voevod Mihai. Dl. general N. Ciupercă, ministrul apărării naţionale, a exprimat devotamentul armatei, aeronautice şi marinei, pentru M. S. Regele, gata in orce moment să-şi facă datoria. „Falangă de nepătruns in jurul Tronului şi pavăză h hotare“,... este menirea armatei noastre, după fericita expresie a d-lui general Ciupercă. Maree ijoshu Suveran a răspuns prin următorul discurs magstral : Domnule Ministru, iubiţi camarazi, Mi s’au adresat, in numele vostru, cuvinte crra M’a-.s mişcat şi M'au năpulit. S'a vorbit de o tradiţie. Această tradiţie mam fost Eu Acela care a întemeiat-o. Nu sunt decât un continuator. De la Regele Carol şi de la părintele Meu, am învăţat că grija de căpetenie a unui Suveran trebue să fie Oştirea Sa. Această grijă trebue să fie cu atât mai mare, cu câ zilele sunt mai grele, cu cât ne putem aştepta la vremuri mai îndurerate. Dar acest fapt, că în fiecare an mă găsesc în mijlocul vostru, cu prilejul acestor exerciţii, nu este numai efectul unei tradiţii, ci este rezultatul unei credinţe şi al unei iubiri deosebite ce o pot Oştirii Mele. Am avut norocul,—de care sunt mândru, —că nu putut, de la cea mai mică comandă până la cea mai mare*, să o exercit în mod electiv in riscurile voastre. Acest fapt îmi dă, Mie, personal, încrederea sufletească de a putea astăzi să-Mi spun cu hotirire cuvântul in conducerea Onirii, — fiindcă, oricât ai fi învăţat, in cărţi, oricâte sfaturi şi îndemnuri bune ai primi de la sfetnici, dacă n'ai învăţat personal şi dacă n'ai pus singur mâna pe unealtă, nu poţi avea acelaşi dos. In fiecare an am bucuria acestor zile,—bucurie care Mă înalţă , bucurie care Mă întăreşte sufietesc. Constat că oştrea noastră, cu toate lipsurile ei, face progrese. M. S. REGELE CAROL II In fiece Oştire este un moment de criză. Poate că noi suntm în acest moment. Şide aceia, top, uniţi sufleteşte în jurul Şefului Suprem al Oşirii, trebue să ne dăm mâna ca să trecem acest moment, cu bărbăţie şi încredere. Opera cea mare, care, cu avânt patriotic, a fost îndrumată cu multă dragoste de fostul Guvern şi, in special, de fostul preşedinte al Consiliului, d. Tătărescu, trebue astăzi continuată cu un ritm mai accelerat şi cu o coordonare mai perfectă. Eu cer de la ostaşii Mei să aibă încredere la conducătorii lor, şi in orice clipă să fie carburatorii sinceri şi patrioţi ai ş.iilor, — fiindcă numai prin această unire desăvârşită tuturora, dela ceia mai mari până la cei mai mici se poate înjgheba şi întări un suflet. Şi Armatei, îa afară de sens, înainte de toate îi trebue imui suflet. Cu ocaziunea acestor manevre, am simţit încă odată vibraţiile sufletului acestei oştiri ; pe el contez în vremurile grele. Cei mici să contribue cu sufletul lor; cei mari săpuni toată destoinicia pentru înzestrarea armatei. lasă programul moral pe care toţi trebue să-l urmăm. Această masă tradiţonalâ la inecerea manevrelor, este pentru Mine un fprilej de a arăta bucuros Oştirii Mele, încrederea şi iubirea Mea. La rândul Meu, cei din partea tuturora din această oştire sâ Mi se acord» aceiaşi dragoni« şi încredere pe care Eu i-o port. la acest gând, ridic paharul Meu pentru propăşirea şi întărirea Armatei şi a ideviului ostaşilor Mei, dela cel mi mic până la cel mai mare. Să trăiască Armata Română! (V.ale şi oviţiuni frenetice). in al doilea r nd, muţumesc,d in mod deosebit, pentru cuvintele măgulitoare pt care e aţi rostit I pentru Fiul Meu. Sunt convins că El va şti să continue această tradiţie. Cu toate multiplele ocupaţiuni, pe care un Şef de Stat le are, El nu va uita că în Familia Noastră este o tradiţie,—o tradiţie sfântă,—că, înainte de toate, trebue să fie oştean. Am fericirea să constat că din frageda Lui tinereţe, El urmează acest pas. Fac urarea armatei Mele, că El va şti să ţină sus, până la adânci bătrâneţe, această tradiţie, purtându-i acelaşi dragoste şi încredere ca şi Mine. (Urale puternice au acoperit ultimele cuvinte ale Majestăţii Sale Regelul). En Pats. 4-fit Ultima Ora Dăm 1©»S!I I«ME®a© lî economiei.« Din iniţitiva Insitatului economic românesc, la 31 Octombrie se va sărbători „ziua economiei“, la acea zi toate şcolile primare şi secundare vor organiza şezători in prezenţa părinţilor. Sever roşii conferinţe asupra importanţei economiei. „Ziua economiei“ voi fi sărbătorită cu deosebit fast de căre strujeri. In seara zilei de 31 , domne, va vorbi la radio despre importanta economiei dr. prof. univ. G. Nida. In această zi se vor decrna premiile de încurajare pentru depunătorii C. E. O.-ului, in valoare de un miion ,ei se vor distribui librete de economii dăruite de C. El C, la toţii copii născuţi in această zi în cete zece capitole deţinuţiilor. Libretele se vor trimite acasă la copii, după registrele primărilor. Se vor ditribui 200 de diplome de merit profesorilor cari au stimulat dezvoltarea economiei. Tot n acea zi se va inaugura „expoziţia economiei din Timişoara ,Lucrătorii nu erau atenţi sau nu râdeau, îi pedepsea cu reducerea salariului sau darea afară. Tribunalul l-a obligat pa acest straniu patron de a reprimi la lucru pe cei comcediaţi şi l-a sfătut să-şi găsească pentru timpul liber, altfel de ocupație... din urm In3r@ibwurafareai t®Z©I©f vi© Ws© la ultimii ani, razei* ultraviolete au găsit un vast teren de aplicare In descoperirea crimelor și taisurilor. S'au e* lucid«*, că lampa ultravioletă misii‘r- otrăviri, tăişuri de docurseate, radieri pe cecuri, banderole fiscale și bancnote islsificate. Radele ultraviolete dau la ht*sA& scrisul cifrat, deosebesc pe-tide veritabile de cele ia I?»*, B& 'gele uman de sânge!*, agiouneior, etc. Se ansizează confinatul mezelurilor, deosebindu-se carnsa bună de sgârciurile inferioare. Se poat cons'eta A ^ in Va si mestecai si praiul cojilor, dsce untul conţine sau nu margară, etc. Csirea Asraerîcei . O nouă carte peateu ghizi* America se află sub presă şi va prezinţi această originalitate de a fi tipărită in 42 volume şi de a fi fost scrisă de şase mii de publicişti în şomaj, grupaţi de organizaţia federală de ajutor „ W ■ k Progress Association*. Va fi cel mai mare portret al Americii. A fost începută în 1935 şi scrisă cu o atenţiune excepţională, întrucât printre colaboratori se află scriitori dintre cei mai însemnaţi ai Americii esentsiiss caa «Jesusîlo» faţa tribunalului muncii Kaunas (LHuasis), s a desbătut o curioasă neînțelegere. Era implicat în proces un industrial, mare colecţionar de gronis, care profitând dffl pauza dein prânz a lucrătorilor săi, îi reţinea povestindu-le glume mai mult sau mai puţin hazoase. Dacă in timpul povestirii cu un un un MOTE Ve părea d-rei ATOÎffjOîBâs • ae Disparița domnișoarei cu numi de fragede antică, a provocat senzație in cercurile din capitală. Zare.e s'au grâbt să pubice fotografia frumoasei dispărute și să arate Imprejur&rne în care s‘a proaus făptui. Din toată afacerea asia nsă cea ce părea veridic era doar durerea bietei fa*mei. Mi i puţin lucru să pierzi coşcogeam le faţă, aşa ca şi cum ar fi inghiţit-o p3min* lui, in drum spre şcoală. Ziarele gisnd subiect de senzaţie anun au că Antigona a luat drumul Maltei sau al insulei Honor nu, că a fost răpită de traf canţi şi vâncută pentru Capetown , că a fost sechestrată ae banda unul al aoea Capone etc. etc, imagina pa ferbinte a reporterilor iși găsise infinet ga sut. f. In acest timp, d-rcî An- Ugona se pomba liniştită pe străzile din Ploești nepăditoare ia sbuciumul lăsat in urnă. Dacă n‘ar fi fost recunoscuta şi trimisă frumuşel acasă, nu ştiu dacă ar fi avut această intenţie. Se spune că la cercetări domnişoara a înşirat capitol de roman polifist, cu râpir, honor, sugestie, metempsichoză, telepatie şi alte lucruri pline de mister. De unde polifia a tras concuza că răpirea nu e tocmai răpire, iar henoza există doar In rectira domnişoarei. Senzaţionalul s'a transformat intr'o banală escapadă a unei tinere fete care a vrut să cunoască viaţa in afara zăplazului curţii părinteşti. A luat bani de acasă şi a lăsat pentru câteva zile să-i fie fără răspuns apelul la catalog. Astăzi însă romantismul s’a spulberat şi d-ra Antigona a devenit iar eleva în undoru şi cu servieta la braţ. Aventura ei n'a fost răpire cum ar fi dorit reporterii şi nici cşi cum a visat Antigona. Şi cine ştie dacă acest prim pas îi realitatea vieţii n'a deziluzionato chiar de la 17 ami... AUREL LEON SilwafSea fiulbuiir© SPalesfitRe! Ain Ofens’va briSanic s au Trupele britanice pornit în Palestina ofens va, cu scopul sâ pue capăt terorismului arabilor. Era şi timpul. De mai bine de o lună răsculaţii arabi au pus complect stăpânire pe sudul Palestinei , iar la nord, oraşele Tiberiada şi Naplus sunt în mâinele lor. Autoritatea britanică se menţinea numai pe o făşie de pământ între laifa şi Ierusalim.Iar în ultimele zile, rasculaţii au încercat o lovitură la Ierusalim, punând stăpânire pe oraşul veih. In faţa acestei situaţii foarte delicate pentru prestigiul britanic, englejii au hotărât să reacţioneze, putrind in acţiune o forţâ apreciată la 25.003 oameni şi anume: 17 mii soldaţi aduşi din Anglia şi Indii, iar 8000 oameni din poliţia loială. Cu această armstă, Angia speră sâ „recurcerească" Palestina, mai cu seama că arabii sunt organizaţi foarte slab. Prima acţiune s'a desfăşurat la Ierusalim, unde enginj e riva aralallos* au reuşit să reocupe cartierul vech al oraşului. O coloană britanică operează la nord, reluând sub stăpînie Sf. Jein d'Acre.. In sud, trupele britanici caută, deocamdată, să restabilească comunicațiile. Arabii răspund cu diverse atacuri de guerila, atentate, incendieri, organizări de greve etc. In general, situația e însă destul de nesigură. I: H Dio ratai Miei Dot. | Aga Demetrius Bsldim n şi soţia lui, contesa r Elisa Balş.— Colonia, a trăit tot timpul fiica lor.—Scene duioase ca Regina noastră Elisa « beta.—Azilul din str. Lascar Catargi. d de KULIULJf puţu din Iaşi * Zileie trecute, s'a oficiat cu o deosebită solemnitate hramul bisericuţei de la azilul de bătrâne Balş, din str. Lascar Catargi,, care aparţine Spiridoniei. 1a Eufrosina şi’Elisa Balş, sunt cele două femei de bine din mai vechi, care s'au gândit la un azil, un adăpost pentru femeile bătrâne. Şi-au lăsat casa lor în acest scop. Numele familiei Balş, este vechi in Iaşi, cum e vechi acest nume şi în alte părţi: Balş în România ; Balcha în Albania, Muntenegru şi Serbia ; Balşa şi del Balşo L.. Italia; Ies Baux în Provence (Franţa). Familia îşi are origina de la Contele Leibalfe, „seigneur d'Argence et du donjou des Baux",—din secolul al 18- lea. Legătura cu laşul, o da Smaragda Beldiman, fiica gentilomului (aga) Dimitrius Beldmar», prefect la Iaşi, şi a soţiei sale, născută contesa Elisabeta Balsche des Baux, —văduvă din prima căsătorie a prinţului Moruzi. S'a luat din dragoste, Demetrius Beldiman, în vrâşti atunci de 21 ani şi Elisabeta Balş, de 16 ani. Dar, pe când soţul era calm, dulce şi simplu, dânsa avea altă natură: aspră şi plăcându-i fastul. Era frumoasă şi în jurul ei fluturau adoratorii şi linguşitorii. Urările au fost funeste , ea fiind prilejul mai multor dueluri ale soţului ei. O fiică a lor, a fost crescută in străinătate, departe de ţară, departe de casa părinteacă. De mică copilă, fetiţa a fost trimeasă într'o mănăstire din Colonia, (Germania) in pensionatul Ursaline,lor. Gindul copilei era însă tot la ţara ei. In una din zile, o caravană de ţigani se abătu lângă mănăstire. Fetiţa alergă înspre ei, ca să-i vadă şi să-i asculte cântând. Recunoscând că aceşti ţigani veneau din România, se amestecă printre c.., intrebaa(Continuare in pagina 2-a) . f. I. llllii Iii® lămureşte cum a ars seminarul de la Neamţ §>!<0Xflfiraia2ffii MÄma®I.'rlIor.— Apel la» ajialoru! §>2»Iw3*ii. Se ştie că acum o săptămână a izbucnit un incendiu la Mănăstirea Neamt, la clădirea Seminarului Monahi de acolo—clădire care a fost mistuită de flăcări, I. P. S. Mitropolit Nicodem a plecat de îndată la Neamţ şi a făcut o anchetă personala. In urma celor constatate, Chiriarhul Moldovei a ţinut să fie cunoscute împrejurările in care a izbucnit incendiul, comunicând constatările sale şi înaltei Eforii a Mănăstirei Neamt şi Secu. Iată cum lămureşte Mitropolitul Nicodem marea nenorocire a arderei clădirii semintrului, precum ş i măsurile ce s'au luat şi propunerile ce le face pentu viitor . Cum a isbucnit focul In noaptea de 13 spre 14 Octombrie cjrt. a ars complect seminarul de cântări bisericeşti din această mănăstire. Focul a luat naştere de la coşul unei camere în care dormeau nişte lucrători ce nu erau la reparaţia în curs a seminarului. Se vede că focul a ars o bună bucată de timp ,năduşit în plafonul camerei şi a izbucnit între orele 1 şi 2 noaptea. Cum podul clădirei lung de vreo 200 m. alcătuia un sigur tunel neîntrerupt prin nimic şi plin de lemne ce-i alcătuia scheletul uscată de sute de ani, focul s’a răspândit fulgerător în tot riugul acelui pod alimentat de curenţii ce pătrundeau prin lucarne şi a cuprins în mai puţin de un ceas, toată clădirea. La faţa locului au fost mai ntâi profesorii şi elevii de şcol un număr de peste 80 ; au alergat apoi călugării şi lucrătorii dela fabrica de cherestea, dar fără nici un chip de intervenţie cu folos, deoarece focul s'a lăţit cu mare repezeală, iar pe de altă parte nu aveau la îndemână nici o unealtă de stingere şi nici apă sau vase de adus şi de aruncat apă. Au putut doar să salveze mobilierul şi zestrea şcolii, mobilierul şi icoanele paraclisului din corpul clădirii seminarui. Clădirea aceasta în formă dreptunghiulară a fost clădită in anul 1821 cu cheltuiala Voevodului Moldovei, Ioan Sturza, prin sârguinţa stareţului Harte. La început a servit pentru şcoală şi tipografie, de la o vreme ca seminar pentru preoţi de mr, apoi ca spital de boli psihice, în cele din urma ca seminar călugăresc, iar acum era instalat acolo seminarul de cântări bisericeşti al eparhiei Mitropoliei Moldovei. In ultimii trei ani se făcuseră reparaţiuni la această clădire : se acoperise din nou cu tablă Nadrag de prima calitate, se reparaseră, toate încăperile şi înlăuntru şi pe afără, se instalase lumină electrică în toată clădirea etc. Lucrările de restaurare sa (Continuarem pagina 2 a)