Opinia, iulie 1939 (Anul 36, nr. 9189-9703)

1939-07-01 / nr. 9678

Cămila FIEACHE OM ARE FRUMUSE­ŢEA ŞI FARMECUL SAU fotograful Luni la Sidon­ VALETUL DOAMNEI cu eminentul şi neîntre­­cutul poet, autor şi in­terpret SACHA GUITRY Medic de Spital Consulta pentru: Boli interne şi nervoase METABOLISM BAZAL Consult 4­6 p. m. Ir.­­I­sofu Alo. 2. Telefon 2269 stitut de electro-radio­logie medicală Declar Specializat la Paris şi Viens Medic la disp. p. Profilaxia tuber­culozei şi Asig. Sociale laşi Consult, medicale, radioscopii, ra­diografii, plămâni, inimă, stomac, ficat, rinichi, oase etc. l.vaVj­­,Uim­­ii, uaao cw, CONSULT 315 P. m. S'a mutat la str. Vovidenk No. 12 Telefon 137. DOCTOR Elexiai Pretîa Iderevic! Medic asistent al Spitalului Soeola Boale nervoase și al o glan­delor cu secreturi interne Analize hormonale. — Diagnosticul biologic al sarcinei — Tratamentul sifilisului nervos iași, atr. Vasile­­Conta »2 Cons. 4—6 p. m. Dr. M. Avram Medic de Spital Consult. 3—7 p. m. str. 1, G. Brătianu 120 ».SonsuM și operează 't Chirurgicale, Boli de femei, Mamos *___ Doctorul Vladimir Buşilă , asistent universitar Boli interne — Raze X jSons. 1 —3 și 7­­—9 d. a. Strada Va­sile Conta No. 21 Telefon 2298 Ase! lih §bsI©1b Suferinţele i s­e nume cu frumoasa KAY FRANCIS Legiunea diavolului cu DICK FOR AN Balneofog confirmat Dr. Al. Fich­eru med. şef de Spital în Bucureşti consultă la Epitropia Fondaţîunilor Ghîsela şi Arnold Weinrauch necesită pentru Societatea de distribuirea lemnelor la săraci patruzeci vagoane lemne, ste­jar, uscate. Pot fi şi subţiri. A se adresa la Dr. Arnold Weinrauch Str. Anastasie Pa­riu Nr. 18, intra orele 11-13 a. m. şi 16-18 p. m. Doctor Solomon Manole Medic de Spital BOLI DE FEMEI MAMOS, CHIRURGIE Cons. 2Va—7 p. m. Str. Mârzescu No. 7 Telefon 2230 Dr. R. DAMSKER Medic de Spital BOLI INTERNE plămâni, inimă, rinichi Vodă !Vo. 32 DOCTOR I« Sler­iou­li Specializat la Viena in Soli Intern« BOLI de COPII şi SUGARI Tratament ţi diagnostic cu raze electrice RAZE ULTRA - VIOLETE Raze Farad şi Galwan Isaifa­­po». Aire«­­ lângă Farmacia Irofte Cons. 9-10 dim.şi 3-6, p. m. 40, Str. Regele Ferdinand Dr. Adrian Ștefănescu AUR IN STRADA Mitteni Unlvarsiiar Mbit de piele, cu Danielle D.Arrieux Zilnic PLAJA, DUSURI Aparate de gimnastică, aparate antrenament­e. box, pucing-ball, volley-ball, medicin-ball, etc x Laboratorul de analize medicale, chimice şi mi­­croscopice Dr. Ratianu au­­torizat de Min. Săn. Publice, execută analize complecte de urină, spute, secreţiuni, etc, precum şi orice analize ce in­teresează industria, comerţul şi higiena alimentară. Iaşi, Cuza Vodă 83. x Nicăeri nu e mai ră­coare ca la „Scala“ este exclamația spectatorilor a­­cestui cinematograf select. Sâmbătă 1, Duminică 2 şi Luni 3 lufi®--------Irevocabil ultimii« 3 spectacole la Grădina Pomul Verde cu SIDY THAL şi A. TEFilER se va reprezenta monumentala înscenare muzicală R.OJS1 î&lbateca In 3 acte, un prolog şi 5 tablouri. Prelucrat de Hertz Rivkin, muzica originală de I. Zohn Poliacov, coreografie Sidy Thal, decoruri George Catarg­. — Regia Alexandru Wercer — Orchestra L Adrian şi M. Kreisler. Conducerea muzicală I. Zohn Poliacov — Cea mai fastuoasă montare Acest spectacol se va reprezenta în Capitală începând de Joi 6 iulie cu aceiaşi distribuţie şi montare ca la Issi Sterii din­ listele de cetăţenie Tribunalul secţia I a admis recursurile făcute de parchet, dispunând ştergerea definitivă din registrele de cetăţenie a următorilor : Aron laslovici din str. Cis­­mărie, Lupu Leia d­n str. Radu Mihaai 14 Moses Estera din str. Apeduc 45, Strul Sin Meer din str. Aron Vodă 31, Iancu Frima din str. Nicolina 43, Moisă Leib din str. Nico­tină 38, Liga Safir din str. Socola 12, Pincu Go­d din str. Pornir 9, Eduard Margu­­lies din str. I. C. Brăteanu 157, Lazăr Goldstein din str. I. C. Brătiar­u, Marcu Aram sin David din str. Nicolina 39 și Dvoira H­aseu din strada Pantelimon 53. YILLEGIÁTUMA fl Staff M MMM ..Perla României“ Recent a avut loc solemni­tatea deschiderii băilor Bu­dachi-Cordon (jud. C. Albă), în prezenţa d-lui general E­­berhard Mouha, primarul sta­ţiune­ ş a celorlalte oficiali­tăţi. Deşi sezonul e abia des­chis, au şi început să sosească numeroşi vizitori, în special din Polonia, Ungaria, etc. Budache-Cordon este sin­­gura staţiune maritimă din Europa, lipsită de curenţi, ceia ce constitue o adevărată binefacere pentru vizitatori. Datorită sârguinţei d-lui pri­mar g-ral Eberhard Mouha, anul acesta s-a pus în circu­laţie şoseaua asfaltată, care leagă C. Albă de Budache- Cordon. Autobuze elegante circit­ă de 4 ori pe zi pe această mi­nunat­ă şosea, cu plantaţie pe margine. Băile de nămol Cât priveşte băile d® nă­­mol, e un fapt recunoscut că sun­t salutare pentru toate forme­le de reumatism, scia­tică, lumbago, artrite, etc. Faima acestui nămol a tre­cut de mult hotarele ţării, fiind socotit superior celui de la Fustian. Frumuseţea regiunei Cela ce impresionează pe vizitatorul străin sau din ţară e curăţenia şi ordinea ce domneşte la tot pasul Staţiunea are apoi o vege­taţie bogată, aerul ozonifîcat, şi pe drept cuvânt M. S. Re­gele—cu ocazia vizitei făcută acum doi ani — a denumit-o perla României. In fiecare vară, sute de străjeri şi străjere îşi insta­lează tabere. Sunt şi nenumărate colonii, dintre care a Ephropiei Sf. Spiridon este cea mai cunos­cută. Serviciul medieri în aceast­ă staţiune — compus din 12 medici—e condus de d. conf. univ. dr. Enju Hurmuzache, şeful clinicei de Puericultură a Spitalului Sf. Spiridon* In caia ce priveşte viaţa la Budache, este foarte eltină , accesibilă oricărei pungi. Se mai găsesc în staţiune­­ un sanatoriu, restaurante, be­rării, parcuri şi grădini de toată frumuseţea, vile, pen­siuni, întriun cuvânt tot ce do­reşte un vizitator in astfel de locuri. VNG. Budache■ Cordon Iunie 1939. SUCALA Mâine Sâmbătă MATINEU de la 9 dim. Cum se prezintă întreprinderile de presă din Japonia (Continuarea din pagina l-a) sălile cu înstalaţiunie de te­lefon, telegraf şi radio. Prin­tre numeroasele aparate, care reprezintă ultima desvoltare a technicai se află şi un mic aparat, simplu la vedere dar care formează ultima cucerire a technică­: un aparat de te­leviziune rad­ofonică. Aparatele de telefon, tele­­graf şi radio sunt de câteva feluri : pentru legăturile inte­rioare, pentru comunicaţii la o mică distanţă şi pentru co­municaţii la mari distanţe. Clădirea ziarului are şi un cinematograf sonor, în care rulează „ziare vorbitoare". Spectatorul aude ultimele e­­venimente din ţară şi străină­tate şi in cele mai multe ca­zuri vede şi cele mai noui raportagii cinematografice. Ziarul „Osa­ki Osachi Sim fcM" consacră o­­­are a fk^nimai leg ■ fcre japonez.­.. tomobile şi... porumbei poş­tali, căci experienţele au­ a­­rătat că cu tot programul teh­nic, şi porumbeii sunt folosi­­tori, 300 porumbei sunt ţinuţi pe acoperişul clădirii. O par­te din porumbei sunt folosiţi de corespondenţii din diferi­tele centre ale Japoniei, care nu au legături regulate cu re­­dacţiile centrale. Editura ziarului are 18 ae­roplane, dintre care 10 sunt destinate pentru transportul corespondenţei, iar 8 pentru pasageri şi colaborat­ori ai zi­arului reporteri, corespon­denţi speciali, echipele de o­­peratori cinematografici, etc­. Dintre cele 27 automobile 7 se află la dispoziţia cola­boratorilor ziarului şi 20 pen­tru transportul hârtiei şi zi­lelor. In ultimul timp ziarul acorrdă o importanţă din com­­­ai mare reportagiilor ci­­rc­u­­­grafice proprii, prin c■arr a ajuns foarte popular. Legăturile aeriene cu America Legătur­i aeriene ale zia­ rului „Osaka O.Simbun" cu şi o mare importanţă istorică, deoarece acest ziar este iniţ­­latorul legăturilor aeriene dintre Japonia şi America in general. Aeroplanele ziarului „Osaka O. S­mbun" fac zbo­ruri între Japonia şi America încă din anul 1925. In 1931 ziarul menţionat a organizat, în colaborare cu câteva soci­etăţi americane, zboruri di­recte, fără escală, peste O­­ceanul Pacific. Aviatorii ja­ponezi şi americani cari au efectuat primul zbor peste Pa­cific, fără escală, au obţinut din partea ziarului premii în valoare totală de 50.000 yeni. Publicaţiile Editurii din Osaka In afară de cotidianul prin­cipal, care apare in fiecare dimineaţă, Editura „OsakaO­­sachi Simbun" scoate o mare revistă săptămânală ilustrată, un ziar special săptămânal consacrat intereselor clasei gazetăreşti, o revistă lunară a clubului ziariştilor străini, un ziar sportiv săptămânal, o re­vistă­ c­e m­a­togra­f editurilor japoneze şi în fine un mers anual pe hârtie de lux „Tik­o Osauhi Simbua”. In afară de aceasta, editura publică şi cărţi a­« publiciş­­tilor, broşuri ?! »Re publi­caţii.' ' Activitatea socială a ziariţ­or. Ziarul „Otaka Osachi b­im­­bun" nu apar fine nici unui partid politic, fiind un organ care serveşte imparţial Întrea­ga opinia publică japoneză, intr’adevăr surul şi a făcut o mare reputaţie prin ştirile sale autentici şi controlate. Popular­tatea sa ziarul şia câştigat-o şi prin campaniile sale pentru ridicarea socială a păturilor nivoieşe. Aceste campenii au fost duse, nu numai prin scris, dar şi prin liote. Astfel zia­rul a înfiinţat la 1 ianuarie 1923, un fond dotat cu 501.OOO Yen, din mijloacele editurii, din care sunt ajutaţi locuitorii cei mai săraci din oraşele Tobo, Kobe, Osaki, etc. In a­fară de aceasta, zia­Copiii sunt îngrijiţi de a­­sistente­­ sociale, iar mamela le reiau după terminarea muncii. Ziarul are o h­.Leagă rubrică consacrată activităţii de binefacere a numeroasa societăţi şi spre deosebire de alte ziare japoneze, acordă o mare atenţie progresului social general. In ce priveşte activitatea ziaristică este foarte caracte­ristic pentru ziarul „Os­­ki Osichi Simbun“, că a îmbă­tat pe lângă editura sa, o secţiune specială care se o­­cupă cu contrert­rea ştirilor sosite la redacţii di­n partea corespondenilor din viaţă şi străinătate. Zarul vreia să aibă sigura­ţa că toate ştirea pe care le prezintă cetitorilor săi, sunt absolut autentice şi li se poate da toată încrede­derea. i sas-ariai­­) O lămurire Primim « Mult Stimate Domnul» Director, In ziarul „Opinia“ No. 9­61 din 11 Iunie a. c, la ştiri ju­diciare, am văzut scris cu li­tere destul de vizibile : „A­­chitarea d-lui farmacist Du­­mitrescu din Tg.-Frumos". De­oarece reporterul ştirei înţelege să amestece numele meu în această penibilă ches­tiune,—în virtutea dreptului de apărare — îmi permit a vă da următoarele lămuriri : Parchetul Tr­b. Iaşi In ziua de 15 Noembrie 1938 a des­chis acţiune publică lui N. C. Demetrescu pentru uzurpare de Utiu şi contravenţii delie­toase. In ziua de 23 Mai a. c. la tribunal secţia II (nu a IV-a după cum arată ziarul) incul­patul s-a servit de un certifi­cat prin care se arată că a­­cum câteva decenii a fost în­scris la facult. farmaciei Bu­cureşti în anul I-iu (Hotăiu) şi un ordin de zi prin care ca sub­, farmacist a fost însărci­nat cu îmbrăcămintea în tim­pul războiului. Prin sentinţa cht., titho­ia­­rul l-a condamnat la 2000 (două mii) lei amar­dă pentru patravenţii (laborator clan­destin etc.) şi l-a achitat pen­tru uzupare de titlu. In baza faptelor şi a dove­zilor ce­ a produs înaintea fo­rului judecătoresc însă, cred ce i-a pierit pofta de­ a se mai intitula farmacist. Sentin­ţa a fost apelată. Cât priveşte aserţiunea că-i reintegrat ca primar în Tg. Frumos, este de domeniul fanteziei şi oricine se poate informa de la forurile adminis­trative superioare din Iaşi. Dau aceste lămuriri pentru ca pe viitor să nu se mai a­­runce cu praf în ochii noro­dului, cu ştiri întru nimic justificate. Mulţumin­du-vă de os­tali­­zarea acest­or rânduri. Vă salut c­e deosebita stimă N. FAPEANU 1) Redacţia nu răspunde de conţinut taxele militare La Administraţia de Cons­tatare Iaşi,, Circ. II au început­ucrările pentru impunerea la taxele militare. Tinerii In cauză, sau pă­rinţii lor, cari au avut., am au domiciliul la raza . rtv .1 şi îl de poliţie, sunt i st a se prezenta în orice zi le orele 5 p. m., sau Dun - la 10 d­i'neaţa pentru - a se stabili impunerea. Cei ce nu se vor prezenta, vor fi impuşi din oficiu* la maxim­ul taxelor. Revista" normaliştilor" Revista elevilor Şcoalei Nor­­male „V. Lupu" intitulată a.­­­tât de sugestiv tinereta“ îşi continuă apariţia in mod re­gulat, . Versuri,.şi schiţe uşoare,­­ ■­ Judii şi recenzii, formează un j uu­răr plăcut şi intere­sant psintru cetitorii cărora se a­­dreseez.r s. Publicația aceasta vădește preocupările elevilor norma* tiști și climatul intelectual în care se formează viitorii da.* căli. înzestrarea comu­nelo cu maşini ş unelte agriole In bugetul ţinutului Prut a fost prevăzută su­ma de 3 mi­lioane lei pentru înzestrarea c­omunelor tur­ac­ cu maşini şi unelte agricole, cât şi pen­tru con­trucţia t­e remize. De asemenea, a fost pre­văzută şi suma de 2 353.000 lei pentru înzestrarea comu­nelor rurale cu reproducători şi .penii n .cr.jini’tirea dsj graj­­duri modei. Din subvenţiile de mai sus se poate vedea grija de care est® preocupat d. Rezident Regal prof. Tr. Ionaşcu pen­tru aeiunea agricolă şi zo­­otechnică ce urmează a se desfăşura ic întreg­­inului. In vederea aplicării pro­gramului agricol, urmează ca Rezidenţa să aorde fiecărei Camere Agricole fondurile ne­cesare pentru cumpărarea de maşini şi unele, procurarea de reproducători cât şi pen­tru diferite construcţii. Aceste subvenţii vor fi a­­cordate in raport cu nevoile fiecărei Camere de Agricul­turi, urmând ca acolo nade subvenţiile acordate de Rezi­denţă, nu vor putea satisface toate nevoile, Camerale de Agricultură să contribue şi ele cu sumi de bani. In­setat scop, Rezidenţa a cerut relaţii tuturor Cerneri­­lor de Agricultură cu ce sumi e da bani pot contribui la in­vestiţiile din regiunea lor. Aceste relaţii urmează a fi comunicate Rezidenţiei până în ziua de 15 iulie a. c. Artişti ieşeni angajaţi la teatrul „Mun­că şi voe bună din Btt* ... «C'jreşîi (Cont uuare din pagina I-a) Dl. V„ I. Popa care are ,|fl tât de multă simpatie şi îbP credere faţă de talentul acto­rilor ieşeni, a propus şi d-luî Tudor Călin — cu care a lu­crat la Teatrul Naţional din Cernăuţi — de a juca la Bu­cureşti—tot la Teatul „Mun­că şi voe bună“—in piesa lui Jerone K. Jerone, „Locatarul de la al treilea" pe care trim. laşul scenei ieşene o pregă­­teşte şi pentru Naţionalul nos­­tru.­­ Tot­odată d. Tudor Călin va juca pe scena bucureştea­­nă secondat de o talentată ac­triţă a Naţionalului nostru , d-na Petronella Popescu care deşi de scurt timp în teatru marcat o serie de succese remarcabile, C. Di Cetiţi­a Orpidia 44 wmm face a­bona­mente lunare pentru toate localităţile balneare şi­ climaterice din țară şi străinătate.

Next