Opinia, septembrie 1946 (Anul 38, nr. 1-12)
1946-09-17 / nr. 1
0 we ma acriroioare pârâtă, altele, catfe -ţeaţa, jorte tatuit, frageda,parfumaţii Depozit Farmacia Dr. Beceanu Piata Halei Iaşi GRADINA pomul verde Compania teatrului operetă idiş YU BUCUREŞTI prezintă pe mult apreciata artistă LYA StEiLSkG Luni 16 Septembrie ora 8.30 FRUMOASA MASKA Operetă comică de Rucusînschi Biletele toată ziua la casa teatrului Maestru dirijor Marcel Kreisler Regisor B. Sadigurski Singura fabrică de Scărmănat lână este Fabrica de Vară din Iaşi Str. Sf. Andrei Nr. 30 Expedieri în Provincie de pachete sosite din America, Expediţie de mobile, lucruri casnice, etc. în Palestina, îndeplinirea tuturor formalităţilor de export şi import execută ISIDOR SAND firma „Papidul“ autorizat Directa Vămilor Nr. 195145 1938 B curent?, Str. Titu Maioritu Nr. 15 DOCTOR S. A. DAVID Boli Interne și de COPII» BOLI DE FEMEI Venerice, Sifilis Tratamentul blenoragiei in 12 ore Tratamente cu Diathermie Iași, Str. Costache Negri 3 (colf Elena Doamna) Cons. 8—12 dim. și 2—9 seara DOCTOR CORNELU GANCEVICI şi-a reluat consultaţiile pentru BOLI DE PIEPT în zilele de Luni, Miercuri şi Sâmbătă de la orele 11-14, în Stradela Adamachi Nr. 9 DOCTOR R. DAMSKER Medicul şef al Serviciului de BOLI INTERNE al Spitalului Israelit, consultă în Str. Elena Doamna Nr. 17 8—10 şi 3-6 DOCTOR PAUL SPAIER Boli şi operaţiuni de femei, mamos VENERICE Raze Ultra - Scurte Cons, zilnice dela 3—6 p. m. Str. Cuza Vodă, 42 (Curtea Cristofor, lângă Poştă) PRIMĂRIA MUNICIP. IAŞI Biroul Licitaţiilor PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că la data de Joi 19 Septembrie 1946, ora 9 dim, va avea loc în localul Primăriei Municipiului Iaşi, din str. Vasile Alexandri Nr. 14 a doua tratare directă, urmată de concurenţă orală a lucrărilor de reparaţie şi complectarea aripei drepte la măcelăriile din Piaţa Sf. Spiridon. Dosarul, condiţiunile speciale şi caietul de sare nu se pot vedea zilnic între orele de serviciu la Biroul Licitaţiilor al acestei primării. Atragem atenţiunea tuturor acelora care se vor prezenta că tratarea se va ţine în conformitate cu art. 83-110 din L.C.P. şi a regulamentelor în vigoare. Odată cu oferta licitanţii vor depune garanţia provizorie. Primar, BD. LAZARESCU Secretar G-ral G.G. Săvescu Şeful Bir. Licitaţiilor Dr. A. Zalman MEDIC DE SPITAL Dr. n.întfirivian SPECIALIST In Boli şi operaţiuni Genito-Urinare RINICHI, PROSTATA, BOLI SEXUALE, VENEREE Cons. 3-6 d. a. 7*8 luni. seara Strada Bărboi Nr. 17 la tovărăşia paginilor semnate de un Nicolae Iorga, Cartojan, Lupaş, Drăgan ori St. Ciobanu scobor spre străfundurile istoriei cu turei torcâneşi până la acea epocă a începuturilor incerte, a dibuirilor îndrăzneţe. Cu fiecare pagină pe care o străbat simt cum prinde a se înfiripa în mintea mea o sporită şi legitimă surprindere. Zadarnic încerc s'o alung, ea se înfige tot mai adânc concretizându-se în următoarea întrebare : cum e posibil că Iaşul — acest oraş în care astăzi nu există o revistă literară, o casă de editură, un post de radio-emisiune şi alte asemenea instrumente de cultură — a putut juca, cam din sec. XVI până la pimul război mondial, un rol de prim plan în istoria culturii româneşti ? Şi totuşi cum aş putea să nu dau crezare cercetătorilor obiectivi ai trecutului nostru care ne asigură că în Iaşi şi în provincia Moldovei s'au săvârşit atâtea minunăţii ale culturii noastre. Aş putea oare să neg arta măiastră de caligraf a Mitropolitului Athanasie Crimea de un colorit moldovenesc atât de accentuat. Pot tăgădui că mănăstirile de pe cuprinsul Moldovei, Bistriţa, Neamţu, Putna, Vooroneţ, Slatina, Suceviţa au fost ele mai de seamă centre de difuzare ale culturei româneşti ? îmi este îngăduit să ard toate acele cărţi relgioase din epoca lui Ştefan cel Mare ce stau mărturie a superiorităţii artei miniaturistice moldoveneşti. Si nu cred oare că în mediul eclesiastic moldovenesc a înflorite gândul de a consemna sub forma unor cronice apologetici faptele de semă ale isoriei noastre ? Dar pot oare nesocoti operile lui Azure, Macarie şi Efrimie. Pot face tabula rasa cu operile cumintelui şi echilibratului Gigore Ureache,înţelepţ lor Miron şi Nicolae Costing iscusitului povestitor Ion Neculce ; Savantului Dimitrie Cantur; teozofului Petru Movlă a eruditului Nicolae Milescu făuritorului topicei frazei româneşti Varlaam ori avântatului liric Dosoftei ? Fără’ndoială că nu. Aşa cum nu pot nesocoti că de la Iaşi a pornit spiritul critic prin „Dacia Literară“ a lui Kogălniceanu, Russo şi Alecsandri, continuat mai târziu de „Contemporanul“ şi de „Convorbiri literare“ ale junimiştilor Maiorescu, Creangă şi Emînescu — pentru a nu sminti decât pe corifei — şi încheiat cu acea,Vaţa Românească“ a lui Ibrăeanu, Sadoveanu, Stere şi a atâtor alte a„. Cu „Viaţa Românească"* se consumă ultim act limpadoforc al laşului. După paru secole de preponderenţă culturală, generos laşul lasă aceasă onoare—de voe, de nevoe—capitalei Ţării, încercări timide de reînviere a trecutului cultural al Iaşului au fost destule şi după primul război mondial. Vom enumăra câteva. A luat naştere un aşezământ regal de cultură , „Fundaţia Ferdinand“. Câtă deosebire însă între mijoacele pe care le posedă această instituţie şi similara ei din Bucureşti, Fundaţia Regele Carol I are la dispoziţie o casă de editură şi tin periodic cultural. Fundaţia „Regele Ferdinand" a rămas un simplu monument arhitectural, ce astăzi se pare că e lipsită de însuşi fondurile intreţineri localului. Un grup de entuziaşti au scos magazinul literar „însemnări recene". Acei ce au făcut parte din cenaclul acestei reviste ştiu câte greutăţi materiale a avut de întmpinat fiind obligată să trăească din propriii sale venituri, fără nici o subvenţie o reală. Teatrul Naţional din Iaşi îşi câştigase după 1930 un loc fruntaş între scenele româneşti. Drept răsplată subvenţia acestui for cultural a fost mereu micşorată, ajungând să fie pus într-o postură de nedreaptă şi umilitoare inferioritate, nu numai faţă de Naţionalul din Bucureşti, dar chiar şi faţă de cele din provincie, cum e cazul celui din Cluj. Postului de Radio instalat la Iaşi nu i s’a îngăduit o viaţă mai lungă de doi ani. Cedând supremaţia Bucureştilor, Iaşul nu şi-a închipuit că tăvălucul ce va trece peste viaţa lui cuulturală îl va obliga la acelaş nivel de apatie şi plictis provincial cu al celor mai mărunte oraşe ale ţârii. Opresiunea devine din ce în ce mai grea şi cândva o generaţie nu se va mai apleca sub povara amintirii, ci hrănindu-şi imaginaţia cu îmbietoarea narcoză a aducerilor aminte va reînvia trecutul cultural al Iaşului, din propria-i cenuşă, ca pasărea măeastră din poveste. Când se va întâmpla această minune ? Iată o drămuire care scapă minţii noastre. GEORGE DEM. LOGHIN Pe ruinele laşului cultural Msgxat amintirii isíiportanta clasa»mtér© LA PREFECTURA DE JUDET ^ ( Urm re din peg 1-0 J diferenţa de preţ dintre costul grâului şi acel redus al pânii integrele, nu cetăţeanul care din nefericire nu face parte din vreun economat. Sâ se aibă în vedere că populaţia laşlor este în cea mai mare parte săracă şi lovită de mari lipsuri, numărul bogătaşilor fiind foate redus. Dacă aiurea, cum este Bucureştii, se poate vorbi de un dans al milioanelor, la Iaşi toată lumea se sbate în nevoi. Deasemeni, este greu de crezut că pentru acest pâne un cetăţean va plăti 500 lei, iar altul poate mai sprie ca primul, 2-2500 lei. Este o Inechtate care, desigur, va primi corectivul tribular. D. subprefect Bogdanovici susţine că nu trebue schimbat preţul pânii, pentru populaţia aşa zisă particulară de la o zi la alta, din cauza lIcuaţiei preţului grari, tot va da naştere la interpretări tendenţioase. Deocamdată, să se respecte dispoziţia ministexiali şi sâ se intervină la centru pentru degrevarea populaţiei laşilor de sarcina acoperirii diferenţei de cost, pentru cetăţenii ce se aprovioneazâ de la economete, cu preţul redus de 500 lei panes. D. Iglu ISI cani a început prin a arăta că populaţia nu aşteaptă calcule, ci pâne şi că autorităţile au datoria să chibzuiascâ înţelept, pentru ca soluţia ia această problemă atât de arzătoare să de cea dreaptă. De două săptămâni, populaţie îndură lipsa pânii. Apoi d sa se ntrabă, ce se face cu populaţia care nu este încadrată în economate şi care este in adevăr săracă? Aceasta nu va putea suporta preţul de 2-2500 lei pentru o pâne, aşa că trebueşte găsit o moditate serioasă de rezolvare a problemei. In sindicate sunt astăzi cca. 21 mii înscrişi la care se adauga membrii familiilor acestora, ceace revine la cca. 47 mi cetăţeni ce vor beneficia de pâne cu 500 lei bucata. Mai adăugăm cca 16 mii populaţie şcolră şi studenţeasa, deci jumătate din populaţia Iaşlor. Rămâne ca rest de jumătate sau chiar mai puţin, să suporte diferenţa de preţ, ceia ce este aproape o imposibilitate. Nu trebuie să uităm că avem o populaţie prin excelenţa nevoiaşă, apoi muncitori manuali şi char mulţi sonerî, ale căror surse de câştig sunt inime, i_,, Icn "'o si! arată că şi suplimentele de pâne ce se dau la unite instituţi mnseamnă să încalce preţul pânii pentru populaţieDupă căculele făcute de d-sa preţul pânii va trebui sa fie de 2200 lei. D. Leder Kedler descrie modul cum se fae colectarea gâtului şi preţuriis mai ce se prend. As lel numai transportul şi ararul unui vagon de grâu, de la Caracal la Iaşi costă suma de 520 mii lei, când preţul oficial este de numai 180 mii lei. Apoi, s-a încasat un comision de recepţie, la Caracal, de fiecare vagon, de 500 mii lei, in afară de şperţurile celelalte, fapt care a determi ■ nat prefectura de judeţ locală să intervină drastic la Bucureşti. Dosebit, un grâu cotat acolo 81 greutate hectolitrică şi numai 2 la sută corpuri străine, aci laşi se constată că are abia 75 greutate hectolitricâ şi 8 la sută corpuri străine. Este un sistem nenorocit, care vădeşte nu numai o lipsă de soldaritate în aceste vremuri critice pentru Iaşi şi Moldova, ci o mentilitate curicasă şi absurdă. * * După discuţiile purtate s-a hotărât să se intervină la Ministerul Afacerilor Interne, pentru a se cunoaşte, acolo, situaţia exactă a populaţiei oraşului nostru. In acest scop d. C. Bordeianu, prefectul judeţului, a plecat astăzi dimineaţă ca avtocul la Bucureşti. Pentru mâine s’a hotărât să se distribuie, pe baza de carieră, pâine albă, din ultimul stoc de făină albă, odată cu adoptarea noului regim al pâinei integrale. AL. NICHITA Un nou lot de prizonieri a sosit in gara Iaşi Bluntare fostaşilor moldoveni reîntors! Sâmbătă 14 Septembrie a. c. a sosit in gara Iaşi un nou lot de prizonieri din Uniunea Sovietică. Lotul cuprinde 150 oameni printre care se află şi moldoveni. Iată numele prizonierilor repatriaţi originari din Moldova: Avarvarei Const., comuna Manoleasa Dorohoi, Lo Ighin Ion, Gura Humorului- Câmpulung, Zaner V., corn. I Caliposta- Suceava, Streli- Iciuc Gh., Dărmăneşti-Su- Iceava, Avădanei V., Corni- Botoşani, Olaru Const., Brăşeşti-Fălciu, Roman Neculai, Movileni-Tecuci, Radu Vasile, Oniceni Roman, Subrova V , Gropeni Rădăuţi, Duceag Gh., Vorona,Botoşani, Chilie Const., comuna Drăguşeni Dorohoi Preroceanu Ion, Rodnicul de Jos, Rădăuţi, Enache V., Stălineşti Fălciu, Apostol, Gh. Flămânzi-Botoşani, Onciu Ion, corn Unţştiutova, Marcu Gh. Brăhăşeş- Tecuci, Popoiu Petre, Ibăneşti Dorohoi, Munteanu Dune, Albeşti - Botoşani. Citit î „OPINIA** Organele Camerei de Comerţ şi Industrie din Iaşi au început verificarea pe teren a firmelor comerciale şi industriale din oraşul Iaşi. La acest control se verifică dacă intreprinderea are firmă (tabloul de reclamă) afişată şi dacă ea cuprind : numele şi prenumele comerciantului, sedul, obiectul comerţului, emblema şi numărul de înmatriculare a firmei. Dacă Întreprinderea are sediu într-un apartament la etaj, firma va fi afişată în mod obligator atât la intrarea în imobil, cât şi la intrarea în încăperile în care se exercită comerţul sau industria respectivă. Comercianţii care exercită comerţuri diferite în acelaş apartament, vor avea expusă firma şi în interiorul magazinului şi sunt obligaţi a-şi despărţi localul prin perete de zid sau scânduri. Firmele sociale, societăţile în nume colectiv şi în comandită vor trebui să cuprindă cel puţin numele şi pronumele unuia din componenţii firmei, obiectul principal al comerţului, emblema, sediul şi număru de înmatriculare a firmei. Pentru societăţile anonime firma va trebu să cuprindă denumirea societăţii, sediul( obiectul principal al comerţului şi numărul de înmatriculare a firmei. Nimeni nu poate exercita nici un fel de comerţ fără a avea firmă înmatricula®la Camera de Industrie şi Comerţ. Comercianţii sau industriaşii care exerciţi astăzi comerţul sau industria în alt sediu decât cel declarat la Camera de Comerţ sunt obligaţi să faci menţiune la firmă la Oficiul Registrului Comerţului La controlul ce se va face, dacă nu se vor conforma devin contravenienţi la legea pentru înfiinţarea unu registru al Comerţului din 1931 cât şi la legea sabotajului din 1945. Comercianţii de zarzavaturi, legume, fructe, oumpăsări, brânzeturi şi alte arlimente care exercită zilniccomerţul în pieţele publice pe locuri anume indicate şi închiriate de la Prima Municipiului Iaşi, vor înmatricula ca sediu piaţa inspectivă, precizând parcela sau locul închiriat undet trebue să aibă afişată firma. Faţă de gravitatea contravenţiei la care sunt expurte comercianţii şi iar dustriaşii care nu se vor conforma, sfătuim aeguiatorimea ieşană să îndeplinească condiţiile expuse de noi mai sus. L. Fer. A început la Iaşi Verificarea pe teren a firmelor comerciale şi industrial© _ Afişarea firmei Întreprinderii» Situaţia comercianţilor care exercita comerţuri diferite in acelaş apartament» Obligaţiunea comerciantiilor de zarzavaturi legume şi alte alimente Un film mare: Simtoniprifă gifgjiOiE O artistă mare :llujul lid 1 LibériádLaMarque (din Condamnata) Azi la Capitol Curiozităţi ceferiste Dacă rapidul Iaşi-Bucureşti merge pe întuneric, în schimb personalul Iaşi Hârlău este luminat înainte de război, cat mai mult... că n are gea- ggg^gggg!.'!». '■■■■■mű -Bggggy ă/stea PstWotici a eusEr b Jit *1 ment* p? zonier lor veniți i in u. R. S. — In cursul săptămânii trecute, Apărarea Patriotică & distribuit prizonierilor veniți din U. R. S. S„ în trecere prî» I Iaşi, 70 Kgr. zahăr, 8 Kgs. tutun și 700 cutii chibritui& Cu această ocazie s'au mafi distribuit reviste și ziare prizonierilor români. Delicte silvice In faţa judecătoriei de pacel Mixtă Iaşi a venit spre judecare acţiunea penală deschisă contra inculpaţlor Ştefan Râzăşanu şi Natalie Răzăşanu din corn. Tomeşti jud. Iaşi pentru delict silvic, inculpaţii find prinşi în pădurea Statului pe când tăiau şi transportau lemne. Faţă de împrejurările în care s-a comis faptul judecata apreciind în favoarea inculpaţilor circumstanţe atenuante condamnă pe ambii la câte 2000 lei amendă. Venind în ordine judecarea acţiune penale pentru delict silvic contra Inculpatului Lázár C. Râpă diacon, Hiliţa acesta a fost condamnat la 6000 lei amendă. AN LA CINEMA SCALA Ultima creaţie a filmului american de aventuri senzaţionale 7 JSR Z Cu marele artist HERMAN BRUS (Campionul mondial Olimpic) Loeta complectă __________