Opinia, septembrie 1946 (Anul 38, nr. 1-12)

1946-09-17 / nr. 1

0 w­e m­a acriroioare p­â­râtă, altele, ca­tfe -­ţeaţa, jorte tatui­t­, frageda,parfumaţii Depozit Farmacia Dr. Beceanu Piata Halei Iaşi GRADINA pomul verde Compania teatrului­­ operetă idiş YU BUCUREŞTI prezintă pe mult apreciata artistă LYA StEiLSkG Luni 16 Septembrie ora 8.30 FRUMOASA M­ASKA Operetă comică de Rucusînschi Biletele toată ziua la casa teatrului Maestru dirijor Marcel Kreisler Regisor B. Sadigurski Singura fabrică de Scărmănat lână este Fabrica de Vară din Iaşi Str. Sf. Andrei Nr. 30 Expedieri în Provincie de pachete sosite din America, Expediţie de mobile, lucruri casnice, etc. în Palestina, îndeplinirea tuturor formalităţilor de export şi import execută ISIDOR SAND firma „Papidul“ autorizat Directa Vămilor Nr. 195145 1­938 B curent?, Str. Titu Maior­itu Nr. 15 DOCTOR S. A. DAVID Boli Interne și de COPII» BOLI DE FEMEI Venerice, Sifilis Tratamentul blenoragiei in 12 ore Tratamente cu Diathermie Iași, Str. Costache Negri 3 (colf Elena Doamna) Cons. 8—12 dim. și 2—9 seara DOCTOR CORNELU GANCEVICI şi-a reluat con­sultaţiile pentru BOLI D­E PIEPT în zilele de Luni, Miercuri şi Sâmbătă de la orele 11-14, în Stradela Ada­­machi Nr. 9 DOCTOR R. DAMSKER Medicul şef al Serviciului de BOLI INTERNE al Spitalului Israelit, consultă în Str. Elena Doamna Nr. 17 8—10 şi 3-6 DOCTOR PAUL SPAIER Boli şi operaţiuni de femei, mamos VENERICE Raze Ultra - Scurte Cons, zilnice dela 3—6 p. m. Str. Cuza Vodă, 42 (Curtea Cristofor, lângă Poştă) PRIMĂRIA MUNICIP. IAŞI Biroul Licitaţiilor PUBLICAŢ­IUNE Se aduce la cunoştinţa ce­lor interesaţi, că la data de Joi 19 Septembrie 1946, ora 9 dim, va avea loc în localul Primăriei Municipiului Iaşi, din str. Vasile Alexandri Nr. 14 a doua tratare directă, ur­mată de concurenţă orală a lucrărilor de reparaţie şi complectarea aripei drepte la măcelăriile din Piaţa Sf. Spi­ridon. Dosarul, condiţiunile spe­ciale şi caietul de sare nu se pot vedea zilnic între orele de serviciu la Biroul Licita­ţiilor al acestei primării. Atragem atenţiunea tuturor acelora care se vor prezenta că tratarea se va ţine în con­formitate cu art. 83-110 din L.C.P. şi a regulamentelor în vigoare. Odată cu oferta licitanţii vor depune garanţia provi­zorie. Primar, BD. LAZARESCU Secretar G-ral G.G. Săvescu Şeful Bir. Licitaţiilor Dr. A. Zalman MEDIC DE SPITAL Dr. n­.întfir­ivian SPECIALIST In Boli şi operaţi­uni Genito-Urinare RINICHI, PROSTATA, BOLI SEXUALE, VENEREE Cons. 3-6 d. a. 7*8 luni. seara Strada Bărboi Nr. 17 la tovărăşia paginilor sem­nate de un Nicolae Iorga, Cartojan, Lupaş, Drăgan ori St. Ciobanu scobor spre stră­fundurile istoriei cu turei to­­rcâneşi până la acea epocă a începuturilor incerte, a dibui­rilor îndrăzneţe. Cu fiecare pagină pe care o străbat simt cum prinde a se înfiripa în mintea mea o sporită şi legitimă surprindere. Zadarnic încerc s'o alung, ea se înfige tot mai adânc con­­cretizându-se în următoarea întrebare : cum e posibil că Iaşul — acest oraş în care astăzi nu există o revist­ă lite­rară, o casă de editură, un post de radio-emisiune şi alte asemenea instrumente de cul­tură — a putut juca, cam din sec. XV­I până la p­imul război mondial, un rol de prim plan în istoria culturii ro­mâneşti ? Şi totuşi cum aş putea să nu dau crezare cercetătorilor obiectivi ai trecutului nostru care ne asigură că în Iaşi şi în provincia Moldovei s'au săvârşit atâtea minunăţii ale culturii noastre. Aş putea oare să neg arta măiastră de caligraf a Mitro­politului Athanasie Crimea de un colorit moldovenesc atât de accentuat. Pot tăgădui că mănăstirile de pe cuprinsul Moldovei, Bistriţa, Neamţu, Putna, Vo­­o­roneţ, Slatina, Suceviţa au fost ele mai de seamă centre de difuzare ale culturei ro­mâneşti ? îmi este îngăduit să ard toate acele cărţi rel­gioase din epoca lui Ştefan cel Mare ce stau mărturie a superiori­tăţii artei miniaturistice mol­doveneşti. Si nu cred oare că în me­diul eclesiastic moldovenesc a înflorite gândul de a co­nsemna sub forma unor cronice apo­logetici faptele de se­mă ale is­oriei noastre ? Dar pot oare nesocoti operile lui Azure, Macarie şi Efrimie. Pot face tabula rasa cu o­­perile­ cumintelui şi echili­bratului Gi­gore Ureache,în­­ţelepţ lor Miron şi Nicolae Costing iscusitului povestitor Ion Neculce ; Savantului Di­­mitrie Cant­­ur; teozofului Petru Mov­lă a eruditului Ni­colae Milescu făuritorului to­picei frazei româneşti Varlaam ori avântatului liric Dosoftei ? Fără’ndoială că nu. Aşa cum nu pot nesocoti că de la Iaşi a pornit spiritul critic prin „Dacia Literară“ a lui Kogălniceanu, Russo şi Alec­­sandri, continuat mai târziu de „Contemporanul“ şi de „Convorbiri literare“ ale ju­nimiştilor Maiorescu, Creangă şi Emînescu — pentru a nu sminti decât pe corifei — şi încheiat cu acea­­,V­aţa Ro­mânească“ a lui­ Ibră­­eanu, Sadoveanu, Stere şi a atâtor alte a„. Cu „Viaţa Românească"* se consumă ultim­­ act limpado­­for­c al laşului. După pa­ru secole de pre­ponderenţă culturală, generos laşul lasă aceas­ă onoare—de voe, de nevoe—capitale­i Ţării, încercări timide de reînviere a trecutului cultural al Iaşului au fost destule şi după primul război mondial. Vom enumăra câteva. A luat naştere un aşezământ regal de cultură , „Fundaţia Ferdinand“. Câtă deosebire însă între mij­oacele pe care le posedă această instituţie şi similara ei din Bucureşti, Fun­daţia Regele Carol I are la dispoziţie o casă de editură şi tin periodic cultural. Fun­daţia „Regele Ferdinand" a rămas un simplu monument arhitectural, ce astăzi se pare că e lipsită de însu­şi fondu­rile intre­ţiner­i localului. Un grup de entuziaşti au scos magazinul literar „însem­nări recene". Acei ce au făcut parte din cenaclul acestei re­viste ştiu câte greutăţi mate­riale a avut de în­tmpinat fiind obligată să trăească din pro­priii sale venituri, fără nici o subvenţie o re­ală. Teatrul Naţional din Iaşi îşi câştigase după 1930 un loc fruntaş între scenele româ­neşti. Drept răsplată subven­ţia acestui for cultural a fost mereu micşorată, ajungând să fie pus într-o postură de ne­dreaptă şi umilitoare inferio­ritate, nu numai faţă de Na­ţionalul din Bucureşti, dar chiar şi faţă de cele din provincie, cum e cazul celui din Cluj. Postului de Radio instalat la Iaşi nu i s’a îngăduit o viaţă mai lungă de doi ani. Cedând supremaţia Bucureş­tilor, Iaşul nu şi-a închipuit că tăvălucul ce va trece peste viaţa lui cuulturală îl va o­bliga la acelaş nivel de apatie şi plictis provincial cu al celor mai mărunte oraşe ale ţâr­ii. Opresiunea devine din ce în ce mai grea şi cândva o generaţie nu se va mai apleca sub povara amintirii, ci hră­­nindu-şi imaginaţia cu îmbie­­toarea narcoză a aducerilor a­­minte va reînvia trecutul cul­tural al Iaşului, din propria-i cenuşă, ca pasărea măeastră din poveste. Când se va întâmpla această minune ? Iată o drămuire care scapă minţii noastre. GEORGE DEM. LOGHIN Pe ruinele laşului cultural M­­sgxat amintirii isíiportanta clasa»mtér© LA PREFECTURA DE JUDET ^ ( Urm re din peg 1-0 J diferenţa de preţ dintre cos­tul grâului şi acel redus al pânii integrele, nu cetăţeanul care din nefericire nu face parte din vreun economat. Sâ se aibă în vedere că popu­laţia laş­lor este în cea mai mare parte săracă şi lovită de mari lipsuri, numărul bo­gătaşilor fiind foate redus. Dacă aiurea, cum este Bucu­reştii, se poate vorbi de un dans al milioanelor, la Iaşi toată lumea se sbate în nevoi. Deasemeni, este greu de crezut că pentru ace­st pâne un cetăţean va plăti 500 lei, iar altul poate mai sprie ca primul, 2-2500 lei. Este o Ine­­ch­tate care, de­sigur, va primi corectivul tribul­ar. D. subprefect Bogdanovici susţine că nu trebue schimbat preţul pânii, pentru populaţia aşa zisă particulară de la o zi la alta, din cauza lI­c­uaţiei preţului gra­­­ri, t­ot va da naştere la interpretări ten­denţioase. Deocamdată, să se respecte dispoziţia ministexiali şi sâ se intervină la centru pentru degrevarea populaţiei laşilor de sarcina acoperirii diferenţei de cost, pentru ce­tăţenii ce se aprovi­­oneazâ de la economete, cu preţul re­dus de 500 lei panes. D. Iglu ISI cani a început prin a arăta că populaţia nu aşteaptă calcule, ci pâne şi că autorităţile au datoria să chibzuiascâ înţelept, pentru ca soluţia ia această problemă atât de arzătoare să de cea dreaptă. De două săptămâni, populaţie îndură lipsa pânii. Apoi d sa se nt­rabă, ce se face cu populaţia care nu este încadrată în economate şi care este in adevăr săracă? Aceasta nu va­­ putea suporta preţul de 2-2500 lei pentru o pâne, aşa că trebueşte găsi­t o mod­­i­­tate serioasă de rezolvare a problemei. In sindicate sunt astăzi cca. 21 mii înscrişi la care se a­­dauga membrii familiilor a­­cestora, ce­ace revine la cca. 47 m­i cetăţeni ce vor bene­ficia de pâne cu 500 lei bu­cata. Mai adăugăm cca 16 mii populaţie şcol­ră şi studen­ţeas­a, deci jumătate din po­pulaţia Iaş­lor. Rămâne ca rest­­ de jumă­tate sau chiar mai puţin, să suporte diferenţa de preţ, ceia ce este aproape o imposibili­tate. Nu trebuie să uităm că avem o populaţie prin exce­lenţa nevoiaşă, apoi muncitori manuali şi ch­ar mulţi son­erî, ale căror surse de câştig sunt ini­me, i_,, Icn "'o­ s­i! arată că şi suplimentele de pâne ce se dau la unite instituţ­i mnseamnă să încalce preţul pânii pentru po­pulaţie­­După c­ăculele făcute de d-sa preţul pânii va trebui sa fie de 2200 lei. D. Leder Ke­dler descrie mo­dul cum se f­ae colectarea g­âtului şi preţuriis mai­ ce se pre­­nd. As lel numai trans­portul şi ararul unu­i vagon de grâu, de la Caracal la Iaşi costă suma de 520 mii lei, când pre­ţul oficial este de numai 180­ mii lei. Apoi, s-a încasat un comision de recepţie, la Ca­racal, de fiecare vagon, de 500 mii lei, in afară de şperţurile celelalte, fapt care a determi ■ nat prefectura de judeţ locală să intervină drastic la Bucu­reşti. D­osebit, un grâu cotat acolo 81 greutate hectolitrică şi numai 2 la sută corpuri străine, aci la­­şi se constată că are abia 75 greutate hecto­­litricâ şi 8 la sută corpuri străine. Este un sistem nenorocit, care vădeşte nu numai o lip­să de sol­daritate în aceste vremuri critice pentru Iaşi şi Moldova, ci o mentilitate cu­­ricasă şi absurdă. * * După discuţiile purtate s-a hotărât să se intervină la Mi­nisterul Afacerilor Interne, pentru a se cunoaşte, acolo, situaţia exactă a populaţiei oraşului nostru. In acest scop d. C. Borde­­ianu, prefectul judeţului, a plecat astăzi dimineaţă ca a­­vtocul la Bucureşti. Pentru mâine s’a hotărât să se distribuie, pe baza de carieră, pâine albă, din ulti­mul stoc de făină albă, odată cu adoptarea noului regim al pâinei integrale. AL. NICHITA Un nou lot de prizonieri a sosit in gara Iaşi Bluntare fostaşilor moldoveni reîntors! Sâmbătă 14 Septembrie a. c. a sosit in gara Iaşi un nou lot de prizonieri din­­ Uniunea Sovietică. Lotul cuprinde 150 oameni prin­tre care se află şi moldo­veni. Iată numele prizonie­rilor repatriaţi originari din­­ Moldova: Avarvarei Const., com­u­­­na Manoleasa Dorohoi, Lo­ I­ghin Ion, Gura Humorului-­­ Câmpulung, Zaner V., corn. I Caliposta- Suceava, Streli- I­ciuc Gh., Dărmăneşti-Su- I­ceava, A­vădanei V., Corni- Botoşani, Olaru Const.,­­ Brăşeşti-Fălciu, Roman Ne­­culai, Movileni-Tecuci, Ra­­du Vasile, Oniceni Roman, Subrova V , Gropeni Rădă­uţi, Duceag Gh., Vorona,­­Botoşani, Chilie Const., co­muna Drăguşeni Dorohoi Preroceanu Ion, Rodnicul de Jos, Rădăuţi, Enache V., Stălineşti Fălciu, Apostol, Gh. Flămânzi-Botoşani, On­­ciu Ion, corn Unţ­şti­­uto­va, Marcu Gh. Brăhăşeş­­- Tecuci, Popoiu Petre, Ibă­­neşti Dorohoi, Munteanu Dune, Albeşti - Botoşani. Citit î „OPINIA** Organele Camerei de Co­merţ şi Industrie din Iaşi au început verificarea pe teren a firmelor comerciale şi industr­iale din oraşul Iaşi. La acest control se veri­fică dacă intreprinderea a­­re firmă (tabloul de recla­mă) afişată şi dacă ea cu­prind : numele şi prenume­le comerciantului, sed­ul, obiectul comerţului, emble­ma şi numărul de înmatri­­culare a firmei. Dacă Între­prinderea are sediu într-un aparta­ment la etaj, firma va fi afişată în mod obli­gator atât la intrarea în i­­mobil, cât şi la intrarea în încăperile în care se exer­cită comerţul sau industria respectivă. Comercianţii care exercită comerţuri diferite în ace­­laş apartament, vor avea expusă firma şi în interio­rul magazinului şi sunt o­­bligaţi a-şi despărţi localul prin perete de zid sau scân­duri. Firmele sociale, societăţile în nume colectiv şi în co­mandită vor trebui să cu­prindă cel puţin numele şi pronumele unuia din com­ponenţii firmei, obiectul principal al comerţului, em­blema, sediul şi număru de înmatriculare a firmei. Pen­tru societăţile anonime fir­ma va trebu să cuprindă denumirea societăţii, sediul( obiectul principal al comer­ţului şi numărul de înma­triculare a firmei. Nimeni nu poate exercita nici un fel de comerţ fără a avea firmă înmatricula®­­­la Camera de Industrie şi­ Comerţ. Comercianţii sau industriaşii care exerciţi astăzi comerţul sau indus­­­tria în alt sediu decât cel declarat la Camera de Co­merţ sunt obligaţi să faci menţiune la firmă la Ofi­ciul Registrului Comerţului La controlul ce se va face, dacă nu se vor conforma devin contravenienţi la le­gea pentru înfiinţarea unu registru al Comerţului din 1931 cât şi la legea sabo­tajului din 1945. Comercianţii de zarzavat­­uri, legume, fructe, oum­păsări, brânzeturi şi alte ar­limente care exercită zilnic­­comerţul în pieţele publice pe locuri anume indicate şi închiriate de la Prim­a Municipiului Iaşi, vor înma­tricula ca sediu piaţa ins­­pectivă, precizând parcela sau locul închiriat undet trebue să aibă afişată firma. Faţă de gravitatea contra­­­venţiei la care sunt expurte comercianţii şi iar dustriaşii care nu se vor conforma, sfătuim aeguia­­torimea ieşană să îndepli­nească condiţiile expuse de noi mai sus. L. Fer. A început la Iaşi V­erificarea pe teren a firmelor comerciale şi industrial© _ Afişarea firmei Întreprinderii» Situaţia comercianţilor care exercita comerţuri diferite in acelaş apartament» Obligaţiunea comerciantiilor de zarzavaturi legume şi alte alimente Un film mare: Simtoniprifă gifgjiOiE O artistă mare :llujul lid 1 LibériádLaMarque (din Condamnata) Azi la Capitol Curiozităţi ceferiste Dacă rapidul Iaşi-Bu­­­cureşti merge pe întune­ric, în schimb personalul Iaşi Hârlău este luminat înainte de război, ca­­t mai mult... că n are gea- ggg^gggg!.'!». '■■■■■mű -Bggggy ă/stea PstWotici a eusEr b Jit *1 ment* p? zonier lor veniți i in u. R. S. — In cursul săptămânii tre­cute, Apărarea Patriotică & distribuit prizonierilor veniți din U. R. S. S„ în trecere prî» I Iaşi, 70 Kgr. zahăr, 8 Kgs. tutun și 700 cutii chibritui& Cu această ocazie s'au mafi distribuit reviste și ziare pri­zonierilor români. Delicte silvice In faţa judecătoriei de pace­l Mixtă Iaşi a venit spre ju­decare acţiunea penală des­chisă contra inculpaţ­lor Şte­fan Râzăşanu şi Natalie Ră­­zăşanu din corn. Tomeşti jud. Iaşi pentru delict silvic, incul­paţii find prinşi în pădurea Statului pe când tăiau şi trans­portau lemne. Faţă de împre­jurările în care s-a comis fap­tul judecata apreciind în fa­voarea inculpaţilor circum­stanţe atenuante condamnă pe ambii la câte 2000 lei amendă. Venind în ordine judecarea acţiune­ penale pentru delict silvic contra Inculpatului Lá­zár C. Râpă dia­con, Hiliţa acesta a fost condamnat la 6000 lei amendă. AN­ LA CINEMA SCALA Ultima creaţie a filmului american de aventuri senzaţionale 7 JS­R Z Cu marele artist HERMAN BRUS (Campionul mondial Olimpic) Loeta complectă __________

Next