Opinia, octombrie 1946 (Anul 38, nr. 13-39)

1946-10-01 / nr. 13

ANUL XXXVHI Nr. 13 ABONAMENTE* f * !* f, A ^ esse»»3 sasai tel 23,000 '» 45,000 » 200,000 , Intreprinderi» autorități Atelierele tipografice IAȘI, STRADA LĂPUȘNEANU Nr. 37 o­r­u­l descentralizării Toată lumea doreşte (cel­­ puţin printr’un însufleţit * debit verbal) refacerea Ia­şului şi a Moldovei. Mai mult ca oricând se prostesc­ şi se scriu di­ni­ram­­fee pentru târgul nostru, se fac promisiuni şi se indică Soluţii. Ba chiar autoritatea pn­­tetică a depăşit faza pro­misiunilor, trecând la rea­­l Uzări adevărate. Se dau însemnate sum­i de bani, se lucrează şi se fac progrese netăgăduite. Totuşi, ajutorul acesta ănasiv cade ca apa în bu­toiul Danaidelor, laşul îşi păstrează aspectul de rul-­ă, se s bate in nevoi şi nu izbuteşte să se învioreze. Una din cauzele acestei strări­ de lucrurî este că lu­crarea furi ’adevăr aprecia­bilă a autorităţii publice nu-î secondată, înfr’un ritm «®1 puţin egal, de o lucrare «imitară a particularilor. Se înţelege, nu-i vorba de o rea voinţă a particu­larilor, ci de o lipsă aproa­pe total­ă a posibilităţilor. Ieşenii nu au capitaluri şi a“au «tei perspective de a­­feceri Intriun centru cu de­săvârşire anemiat de regl­ând centralist “. Pierzănd orice rol polit­ic şi administrativ, Iaşul a regresat treptat pe tara­mul ejjitural şi econom­'e, fiar efectele crude­­ale răz­boiului i-au­ dat lovitura de graţie. Ceia ce­ înseamnă cen­tralizarea­ tutr­erei vieţi a ţării în mâinile de poten­ţat absolut ale capitalei Bucureşti, a rezumat foarte sugestiv actualul prim-mi­­nîstru d. Dr. Petru Groza, la interesanta d-sale carte amn umbra celui ri“ apărută anul ti ©cut® Cffâm textual pasajul crimător aflat la pag 121 «»In această Capitală cen­tralizarea administrativă im pare a avea alt rost decăt de a canaliza toate sursele spre acest izvor central. Soluţiile pentru cele mai neînsemnate treburi nu sunt lăsate în seama autorităţilor provinciale care nu au nici iniţiativă, nici a­­tribuţiuni. Toate drumurile duc .„Sa centru® Adică In haos. „Nu e de mirare astfel că imensa circulaţie, cumulată artificial cu ţesătura fină de intervenţii, oferă un vast şi prosper teren pentru buru­iană bieşismului şi a mituri­­lor buruiană care a crescut Cât un plop, până La ceruri, ducându-ne faima dinről© de marginale Contirerâului eu­ropean. Metropola aceasta este un uriaş polip, ru braţe nenumărate şi nevăzute În­fipte adânc In trupul ţârii că­reia II pompează sânge­ din toate ţesăturile. Pântecul po­lipului se umflă sub o­hii noştri, vertiginos, In timp ce periferiile— anemizate — veş tejese®, iată cele două efecte principale ale centralismu­lui }n tara noastră: haos şi imoralitate la centru, veştejire şi moarte la pe­riferie. Iată boala adevărata ca­re duce la moarte bietul nostru târg! Şi prin urmare» reface­rea laşului» reînviorarea lui» nu te va obţine prin cerşirea de ajutoare băneşti la centru, — oricât de mare ar fi bună-voinţa şi oricât de masive fondu­rile alocate» — ci printr'o prefacere fundamentală a structure! pol­tico-adminis­­trative a statu­ri. Descentralizarea largă, dusă chiar până la auto­nomie locală, va învia Ia­şul şi va înviora ţara în­treagă, va deschide ori­zonturi pentru dezvoltarea potenţialului obştei româ­neşti, nu lumina fecundă a specificului local. Ar fi o mare operă na­ţională şi democratică. Şi aşteptăm semnalul. înfăp­tuire! dein d. Dr.­­Groza, în ruinele profesiune! de credinţă pe care a fi cui-o nesilit in lucrarea sus-ci­­tată. C. it. GHIULEA a 0­1 Desch­iderea unei nouă clinici unicepsitare în curând­O nouă clinici medicală, instalată In clă­direa Spitalului Sf. Spiridon Îşi va deschide larg porţile miilor de suferinzi ceşi caută alinarea durerilor şi vinde­carea bolilor. Această instituţie pusă sub conducerea d-lui profesor dr. C. C. Dimitriu, titularul ca­tedrei de Clinica II Medicală Semiologică, va umple o mar® lacună, contribuind astfel la ridicarea oraşului nostru în ceiae® priveşte medicina şi învăţământul medical. Datorită neobositelor sfor­ţări depus® de către dl prof. C. C. Dimitriu şi d® condu­cerea Epitropiei Sf. Spiridon prin neostenita râvnă a d-lui prim epitrop, prof. dr. Vasile Râşcanu, s’a putut ridica şi înzestra această clinică cu cele mai moderne aparate, ca bolnavii să se bucure de cea­­ mai atentă şi civilizată îngrijire medicală. Pe lângă lenjeria fină şi nouă ce îm­bracă imaculatele paturi albe grupate în mice saloane şi rezerve, clinica mai posedă o staţie modernă de radio­logi®, spectrocardiologie, me­tabolism bazal, etc. la care adăugându-se şi un laborator de analize dotat cu toate us­­tenzimele şi reactivii nece­sari, putând rivaliza astfel cu instituţiile similarii din străină tat®. Conducerea pricepută­s­­pusă dezinteresat în serviciul omului suferind, personalul educat în spiritul ajutorării aproapelui, Înzestrarea mo­dernă şi perfectă a acestei clinici, vor îac® climatul fa­vorabil alinării suferinţelor bolnavilor şi educării per­fect® a viitorilor adepţi ai ştiinţei lui Hippocrate* Deschiderea acestei clinici, în timpurile grele de astăzi, inerent® anilor plini de se­cetă şi nevoi c® au urmat râsboiului, aduce şi mai mult® elogii acestor oameni care neobosiţi şi modeşti au căutat fără multe vorbe să pui® o piatră la opera mar® de reconstrucţie şi ridicare a iubitului nostru oraş. NATR08 Prisos de foina » pentru Bucureşti! Cetim in ziarele din Bu­cureşti următorul comunicat:: »În cursul acestei săptă­mâni urmează să sosească în Capitală 3-400 vagoane îăi­­hX In afară de obişniţele cantităţi de grâne destinate morilor. Această făină, pro­vine niela morile din ţară ce au evul­­achiziţionate canti­tăţi d® cereale pe car® nu le puteau­ da organelor de colec­tare, potrivit, legilor. Prin de­rogare de la legea colectărilor, am admis ca să sa dea o coti de făină pestru aevoil® Ca­pitalei. Să n® înţelegem Mus. Va te zică „In afară de obiş­nuitele cantităţi de grâne“, se mai oferă bucureştenilor 3-403 vagoane făină, prove­nită din morii» din taffa» ears din summite motive p» ear« nu 1® cunoaştem noi simpli muritori, sau le puteau da or­ganelor de colectare. Capitala, precum se ştie ar® zilnic pâine. Mai capătă în plus săptămâna asta 300- 40­0 vag , aşa, ca aă îi®. Iar laşul. ..bietul laşi, care a uitat de mult ce va să zică cota obişnuită» abia de capătă la intervale destul de rar» 1-2 vagoane făină. Ar fi eu cale, ca la vizita, guvernului la Iaşi, c» ai s» anunţă, autorităţii» ieşene şi In special Primăria să vi­­zizes» guvernul despre aceas­tă stare de lucruri şi da si­gur efi guvernul care în a­­tâtea rânduri şi-a arătat so­licitudinea şi Înţelegerea pen­­tm această parte a ţării» va lua ««maltei# m&sui 4 PASSIM1300 CEI Marti 1 Octombrie 10#S z p o p f mm rite«. suAS-'fc, stiSseafcmaisasiaBMagstiw«, Redacf la. Administrația Serv. de noapte *1*#! Redacția IAȘI, STR. LĂPUȘNEANU Nr. 23 era Administrația , , , IAȘI, STR. LĂPUȘNEANU Nr. if ' TELEFOANE Nr. 2*3.1 . * 2042. #"208®. ©:res$®r *, â. GMitftSA Mate­ balu­l» »« nea sport, practicat mult la Oalinca Soviatica Continuând seria reporta­­giilor în care se oglindeşte pregătirea şi mediul în care se instruesc elementele sani­tare ,din ţara noastră vă pre­zentăm astăzi Institutul Su­rorilor de Ocrotire. * La coi probl«­apa ridicării standardului de viaţă print o cât mai bună îngrijire a stă­rii sanitare a locuitorilor pre­­cum şi ocrotirea mamei şi a copilului sunt probleme care im timpuriie actuale se pun cu o deosebită ascuţime. Ristolina Iliul« Irt* cuiului Dela' aecastci Me® a" pornit profesorul universitar Iu­liu Moldovan când a luat iniţi­ativa creerii, după­­ primul răsboiu mondial, la 1­816 a unui institut de surori de ocrotire Urmările inerente ale răs­­boiului din 1917 —18 găseau o soluţionare eficace prin a­­ceste şcoli. Luându­s© In consideraţie rezultatele satisfăcătoare pe care le-a dat şcoala de la Cluj, acelaşi emerit profesor uni­versitar în calitatea sa de secretar general al Ministe­­rului Sănătăţii, a dispus cre­­erea unui institut asemănă­tor şi la Iaşi, la anul 19­9 a luat fiinţă în imobilul din str. Muzelor un al doilea in­stitut. Direcţiunea şcolii a fost încredinţată d-rei Dr. Popa care este actualmente directoarea Institutului din Bucureşti. In Î930 direcţi«» nea şcolii a fost Încredinţată energicei d-ne Cosbraş car® se întorse dela studii din America* instruirea nevelori In acest insîtut, elevele studiază trei ani d® sile. In anul î945-40 şcoala a func­ţionat numai cu elevele din anul II şi III deoarece loca­lul fusese grav avariat de război. Prin grija Ministerului Sănătăţii care a acordat o atenţie deosebită şcolilor pro­fesionale sanitare, localul a fost renovat fapt care va permite să studies® şi elevele d® anul I* In timpul celor trei ani, e­­levele urmează cursuri prac­tice şi teoretice cu profesori universitari şi instructoarei® institutului. Condiţiile de admitere sunt similare esi cele de la universi­tate întrucât candidatele tre­buie să fie absolvent® a opt clase de liceu. In cazul când no s® pre­zinţi la examenul de admi­tere »«mărul reglementar de candidate de prunes« şi ab­solvente a şapte şau şase clase de liceu.­­ Doi ani de zile elevele fac stagiul la spital iar In al treilea an da stadii iont tri­ps terest pswttp tire şi asistenţă sanitară. Căminul institutului Minister»! Sănătăţii a a­­proba­t ca cele 100 de eleve ale institutului să fi® bur­­siere adică vor sta la cămin şi vor lua masa la cantina şcolii. Căminul se află la etajul imobilului din str. Muzelor şi este alcătuit din şase ca­mere spaţioase. Peste tot do­mină curăţenia şi bună­sta­rea cunoscându-se energia cu care lucrează d-na direc­­toar® Costraş. Sala de meşt­e aranjaţi de parter. La cantină se va servi masă substanţială graţie largului ajutor acordat de Ministerul Sănătăţii, Prefec­tura judeţului şi oficiul eco­nomic judeţean. Până în prezent alocaţia pe zi pentru o elevă a fost de 2000 lei. Desigur că anul acesta având în consideraţie grelele condiţii In car® se îac® aprovizionarea aceasta FLORIN ŞERBAN (Continuare în pag. 1­ a) ~Sto­le sanitare La Institul Surorilor de Ocrotire răsfoind fu­sls trecutului. Instruirea elevalor. O carieră de 0 directoare energică şi oi şcoala «sadei sacrificiu. Alb pe negru Pentru începutul acestei po­veşti, nu trebue prea multă originalitate. Ea poate începe ca şi toate celelalte. „A fost odată intr’o ţară îndepărtatăŢara aceasta se găseşte peste ţări şi mări şi în sânul ei oamenii pre­tind că sunt cetăţeni liberi, ■Nu este însă vina noastră daca împotriva acestei afir­maţii, faptele vin să dove­- ' dească profundul lor neade­văr. Pentm că — să o recu­­noaştem—este greu să se vor­bească despre libertatea ce­tăţenească acolo unde nu exis­tă o concepţie bine întemeiată a egalităţii fiecăruia în cadrul legilor. Nu este suficient ca o lege să proclame că toţi sunt egali in faţa ei, dacă în fapt acei care sunt chemaţi să o aplice şi deci care sunt chemaţi să o respecte nu sunt Îndeajuns de pătrunşi de spi­ritul legiuitorului. Nu spunem aceasta cu nici un fel de rea intenţie, nu vrem să facem din aceasta un cap de acuzare asupra unui în­treg regim. Liberi sunt dome­nii să trăiască la ei în ţară, cum bun li se pare. Totuşi când principii ca c­­alea pentru care luptă de secole o omenire, sunt în mod flagrant încălcate, să ne fie permis ca simplii­­ cetăţeni ai lumii să protestăm alături de acei nevinovaţi şi năpăstuiţi. Oamenii negrii, care nu se deosebesc decât prin cuibărea pielii, de ceilalţi muritori, ce­tăţeni ai unu­i, stat fiind şi­ pe principii democratice, sunt zilnic batjocoriţi, expulzaţi din localurile publice, linşaţi. Pentru un om care are cele mai anemice tangenţe cu de­mocraţia, lucrul constitue ce­va aproape de neînţeles. Ura de rasă» sub toate aspectele ei fie că este pornită împo­triva negrilor, a evreilor sau a oricărui alt popor e o ştam­pilă de arterism care nu ono­rează pe nici un adevărat democrat Astfel de concepţii au făcut ruşinea regimurilor de tristă amintire; ele nu mai au ce căuta într’o lume care a lup­tat pentru întronarea libertăţii. Ziarele ne aduc ştirea că marele actor negru Paul Ro­bison, s'a prezi­nt­at preşedin­telui Truman pentru a pro­testa împotriva acestei stări de lucruri. Orgoliul, necontestat de ra­ţiune, care dictează locuito­rului de peste ocean această atitudine faţă de un ■ concetă­ţean este departe de a-i face cinste lui şi ţării sale. Se­­ spune că suntem prea departe de locul întâmplărilor ca să putem spera în eficacitatea protestului nostru. Dar acest protest în afara făptuim că este o luare de atitudine în, principiu, mai are tangenţe şi cu unele lucruri mai­ mure sau mai puţin asemănătoare, care din păcate se mai fre, trec şi în ţara noastră. Indiferent de culoarea sau credinţa lor, oamenii trebue, să se considere egali în faţa drepturilor și a datoriilor. AI. OPINEA Echilibrarea sistemului monetar internaţional Dintre marile probleme cari frământă întreaga opinie pu­blică internaţională două din de se vor vedea în scurt timp rezolvate. Aceste probleme de­­ im­portanţă capitală sunt crearea unui fond monetar interna­ţional şi o Bancă internaţio- n ală de reconstrucţie. Aceste două organisme internai­ona­le au fost iniţiate prin acordul de la Bretton Woods. Menirea Băncii Internaţionale de re­construcţie este de a acorda împrumuturi de lungă sau de scurtă durată, destinate ur­gentării reconstruc­ţiei şi fa­­vurizari desvoltării economiei mondiale. Comitetul de con­ducere al Băncii şi-a început edinţele la 27 Septembrie a Washington pentru a fisa normele in vederea începerii operaţiunilor bancare. Două­zeci la sută din totalul sume­lor de participare a statelor aderente la acordul de la Bre­ads Woods—adie» circa 770 mtifismae «Sloten—vor fi vir»­sate Băncii la so Noem­brie Prin Începerea activităţii, volumul global a! creditelor extern® chemate să desvolte p­roducţia şi să reînnie sclhim­­uî dintre ţâri se va găsi mult sporit. Funcţiunile celui de al do­ilea organism »Fondul mone­tar internaţional" vor fi de­osebite de cele ale Băncii. Me­nirea sa e de a acorda cre­dite scurte, destinate regula­rizării balanţei externe a sta­telor participante prin stabi­lizarea monetară. Fondul monetar va fi di­namul sistemului monetar in­ternaţional şi are menirea de a înlocui clasicul etalon aur. Fondul monetar va regu­lariza balanţa externă atunci când echilibrul dintre impor­tul şi exportul sau dintre plăţile şi încasările ţării res­pective ar fi temporar sdrun­­cinat. In faţt cu aceste res­tiţi administratorul delegat al „Fondului monetar inteen»­naţkmal* împreună cu­ Con® sfiul- a stabilit că fixarea pate­ri­taţilor iniţiale va fi facutdl priotr’un acord Intre organi­­za|ia internaţională şi Matul interesat Parităţile iniţiale ale devi­zelor vor fi determinate de cursul schimbului dela«­ay Octombrie 1945. Dela aceasta dată sf au fixat două termene* unul înlâuntrul căruia­­ mem­brii vor fi obligaţi a anunţa fondul monetar, care anulat este paritatea moneteior res­­pective și al doilea termen^' in timpul căruia statele ade» rente vor avea dreptul de $ informa organismul Că pari® larea fixată nu 1$ conving. Deci paritatea va fi fixată nu­mai In comun acord tot*« fond și membrii respectivi-Odată parităţile fixate, ptfei țîle se vor putea face, Infed* ce moneta, a oricărui mer­br» căci partitățile vor fi stabil* zate. De reușita . acestei intre« prinderi va depinde existent® însăși a sistemului gnonetar internaţional şi în cooseciffal restaurarea schimburilor ternaţionale, ___ _ rest. Un catren pe a , La' Bucurețiti, a emerit -■ sd mal betfan sufflitr. ibapä ce-a sui*at ssere«. Zare su­b pSsaäntut g'-eu1 Fiindcă după ffiuaca-i sow# S« -a daî uîUma... suflare /.TM CRONY­CA« In pag. 30 a . Moui avansări în învățământul pilier mmm Toamnă ! latra pairoBÎ și Î.ttsi­ ăfoâ^ »e oebervă a­­ msre răceală. Să fi® , mr* sumai dia pricina sezonului I Față ct scumpelea cartofilor s'a I măsuri să disperă din vocabular «ne», presta cartofa nenorocită".,. E trocmm $t asta com l * t Ut citât.eas aîlft&i iernat»« lor c*a făcut... foc, Pare-se ®a (ul(fel au * cea assii bună soluți», a In literature se observă ain~ ** ~M ** rpai multe temei. Constatări­: Fără a face plângeri Constat cu temei Slabe 6Un­­de îngerii '.Bar­ți de condei L, " StB'etsiti»« moflUcat** ftMHredMiM® „eîite fură «zi un da,'m&;iw vt fu» «ia b«ia SS «ein* Iară «Mani «mmm* «£rădeni,L . ... v

Next