Opinia, august 1947 (Anul 39, nr. 263-289)

1947-08-01 / nr. 263

■1sSm Procesul organizaţiei­­legionare „Frăţiile de Cruce“ Conducătorii organizaţiei legionare a Frăţiilor de Cru­ce au compărut astăzi pentru a fi judecaţi în faţa comple­tului secţiei l-a a Tribuna­lului Militar din Bucureşti. In fruntea acestei organi­zaţii, regionala Moldova care cuprinde oraşele Iaşi, Doro­­hoi, Botoşani, Rădăuţi, Ro­man şi Paşcani, se află fos­tul comandant legionar Fla­­viu Laurian, şcolile de cadre Ei aveau şcoli de cadre in munţii Neamţului, precum şi lagăre organizate cu parole, curieri şi­ material de propa­gandă. In aceste şcoli erau secţii de specialitate politică, economică, culturală şi mi­litară, precum şi o secţie specială a legăturilor cu cei im afara graniţelor. jStupăriri teroriste Această organizaţie mai avea diferite grupuri tero­riste denumite „Nicadorii“, 17* 38, Liceul Pomârla*, ♦Sterie Ciumelii“, ,A. 38 Liceul teoretic Dorohoi" etc. Cu ocazia arestării condu­cătorilor în număr de 30 s’a găsit la sediul lor central un post de radio emisiune şi recepţie, un cod cifrat, arme şi muniţii. In afară de cei 30 care compar pentru a fi judecaţi astăzi mai sunt urmăriţi un număr de 53 care figurau în registrele organizaţiei cu nume conspirative şi pe care organele siguranţei le-a iden­tificat în parte, deci ares­tarea lor este iminentă. Locul conspiraţiei Şedinţele conspirative se ţineau pe muntele Cernegura în cetatea Zamca, pe malul râului Jijia şi în munţii Neamţului. Parola cu care membrii puteau pătrunde în locurile unde se ţineau şe­dinţele era „Doamne ajută“. După apelul nominal al a­­cuzaţilor şi citirea actului de acuzare s-a procedat la luarea interogatoriilor. Utt alt mijloc de afirmare a sportului ieşan PugiNftii amatori ieşeni întâlnesc pe reprezentanţii Bucureştiului trothea* idiifif, Gârneţ Josofiei fi Greets Duminică 10 Iulie va în­­cepe în Capitală finalele cam­­­donatelor Uniunii Tineretu­lui Muncitoresc din România la toate ramurile sportului ;» genere: walley-f­all, bas­set-ball, box, foot-ball,­­at­­telism­, ping-pong şi înnot. Oraşul Iaşi câştigător al ».impotiţiilor , walley ■ ball. Mx, ping-pong şi atletism la campionatele regionale de la Galaţi, îşi va disputa «atăetatea cu celelalte centre ale ţării la aporturile enu­merate mai sus. Boxul amator lesa« tir« astfel un unic prilej de afirmare In faţa forurilor de specialitate prin cei patru * amatori ai laşului care îşi încrucişează mănuşile cu re­prezentanţii boxului bucu­­reştean. Caravana pugiliştilor ie­­■ian* va fi condusă de taien* Utal Mathias loset' (catego­ria semi-snijlocie) a cărui la­tent şi in special pumn îşi va spune cuvântul în faţa adversarului ce i se va opu­se. La categoria pană ne re­prezintă bătăiosul GrecU Ilie, «a* In limitele categoriilor uşoare şi grea Asafiei şi «hinei, Privind prin prisma rea­lităţii desigur amatorii bo­xului bucureştean sunt su­periori reprezentanţilor noş­tri datorită faptului că sus­țin întâlniri săptămânale, au la îndemână toate mijloacele întru antrenamentul nece­­ar şi mai ales sunt sub în­grijirea unor oameni de spe­­ialitate. Reprezentanţii bo­iului ieşan sunt aşteptaţi cu ‘fi viu interes la Bucureşti d­eoarece fiecare amator al cestui sport din Capitală îşi­­duce aminte da figura mai mult decât frumoasă de acum 10—12 ani a lui: Gh. Băn­­cescu, Leonida Gotidiş şi Mir­­cea Arcu , primul îmbrăcând chiar culorile naţionalei în materiurile s u s­ţ­in­u t­e în a-Franţa. Noi scontăm pe o nouă filtiare a sportului ieşan. ŞtiftfS 1 — In urma unei adunări generale fuzionată C. F. R. (Iaşi) şi-a ales următorul co­mitet de conducere­­ d, sub­director Iliescu Adrian pre­şedinte, ing. Păun vice-pre­­şedinte, Constantinesc» Mir­­cea responsabilul grupării, Traian Constantinesc­u, Jean Gheorghiu, Traian Coteanu, Georgescu Ştefan, Giurza­­covsciiî, Cezar Moraru şi din partea jucătorilor Ţeni. — Marathon susţine’Du­minică o întâlnire amicală, de astadată la Huşi, unde va primi re­plica echipei Ioan Vodă cel cumplit. — Macabi se deplasează la Dorohoi unde îşi va dis­puta îatăetatea cu Gloria. — Districtul de arbitri în­cepe Vineri o şcoală cu ti­nerii cavaleri ai fluerului. Şedinţele vor avea loc pe te­renul sportiv din dealul Co­­poului. Cursurile vor fi pre­date de d-nii lulea Mayer şi Ion Truş. O hotărâre aştep­tată de mult­­tim­p. „ C. F. R. Iaşi şi-a înce­put de Mercuri antrenamen­tul cu peste 25 de jucători ce reprezintă întreg efecti­vul sau. O comisie de trei va con­duce aceste ultime pregătiri în vederea campionatului, până la traducerea in fapt A aducerii unui antrenor. apăr® CMlorsSe lasvslul Sporturile îtt fără f* peste ftetara — Comitetul biroului­­ fe­deral s’a pronunţat pentru o divizie Naţională B. cu 4 serii a 16 echipe, — f. 1’. A. a căpătat a­­probarea confederaţiei gene­rale a Muncii pentru susţi­nerea mai multor materiuri la cadrul turneului interna­­ţional de la Buda-Pesta, jocurile se vor desfăşura in nocturnă, iar conducarea textiliştilor se a fSt& opti­mistă faţă ut rezultatele pe care Ie va obţine I. T. A. — .Farmali (Ferar) va în­tări formaţia I. T. A. în jo­curile de la Buda-Pesta. — Medicina­­Buer a su­ferit 3 înfrângeri la baschet* btH şi woHey-ball, cu ocazia turneului pe care la efectuat în Bulgaria. — Federaţia maghiară de tennis a trimis o adresă fo­rului român al sportului alb, invitând rachetele române la Buda-Pesta la 15 August, pentru a se disputa revanşa culorile Ungariei vor fi apă­rate de astă dată şi de As­­both învingătorul lui Tom Brown (U. S. A.) şi d-ra Kom­aczy. — In notatorii sovietici ca şi-au însuşit ma­joritatea pro­belor la concursurile din ca­drul festivalului tineretului muncitoresc mondial. Rezultatele tehnice: 100 metri Moscoff 1’8­2, dease­­menea în ștafeta 3 X 109 și sărituri, ȘT. GEORGESCU Iile­lor ersss««efc@lE43s NU EU. PRIETENUL!“ tajBl&faäß-­­CoMiotisre­dis — La Odobești ? (La Odo- beşti n’ara fost niciodată am pastatat singur). Totuși, cu la­ber hotărî! îi răspund: ’’fu ! De astă toamnă n’ara mai fost. «r Dar atunci, când erai •:« prietenul durai tare ? și-mi face cu ochiul şiret. — Care ? — Prietenul dumitale. *­­Tot cu musteața neagră ? — Aha, da ! fac eu sco­­rstorându-mă în buzunar să peste creion. — Unde mai este ? — A plecat ! îi spun eu a sil iM 5 °arei de prezenta pagina l­a) — Așaa ? Bun băiat! com­plecta șiret dumnealui. Dar grăsunul funcționar, nu apucă să mai asculte răspunsul ce aveam să i-1 dau că începu din nou : — Ţineţi minte când aţi venit atunci seara la mine? — Cum să nu ! te asigur. — Cât era ora atunci ! — Opi! — Ba, eu cred că era zece ! — Da ! Cam aşa ! Mă d­a şi eu după dânsul. După ce-şi fixă ochelarii mai bine pe nas şi închise ochii evaluativ, reveni: — Era trecut de zece. Era zece jumătate, unsprezece fiindcă eu abia ascultasem radio-jurnalul și mă culca­sem. — Chiar unsprezece, ara constatat şi eu oarecum ru­șinat de deranjul pe care domnul ști spune că i l-aş fi făcut cu imaginarul meu prieten. — Domnule ce mai ploaie î Și explicând cocoanelor, care asistaseră mute la scur­­tele noastre dialoguri : — Ploua, cum ar fi tur­nat cu găleata. Ploua nu glumă. Și dumnealor, începu să să cutremure de râs a­­ceata, dumnealor la ora 11, pe stradă. — Vaai! spuseră compă­timitor amândouă doamnele, privind amândouă spre mine. Eu, simţind abia acum surioaete de apă, ce spune f­elul că curgeau atunci, mă ac că râd cu gust, privind simpatic pe stimabilul se in­­fecţie în jilţ. — Aşa noaptea târziu, mă pomenesc că nevastă-mea mă strigă, fiindcă ea doarme cu fetele alături, ştiţi dumnea­voastră, la odaia de la vale, şi-mi zice că bate cineva. La ora asta ? Ascultă bine, îmi zise iar nevasta. Şi e drept. Ciocăneau acuma doi, nu unul. Mă dau jos, aprind lumina, mă asigur de bas­ton şi ies în sală să văd cine bate afară, pe aseme­nea timp. Mă uit pe geam şi văd două persoane sgri­­bulite, cu pălăria şi cu hai­nele lioarcă. Dă drumul dom­nule că ne murează com­plect. Eu, să mă ierte dom­nul (aici domnul şef îşi ceru scuze faţă de ruine) am cre­zut că-s niscaiva borfaşi. — Borfaşi, bai! 11 mustru din ochii, făcând haz de po­vestirea lui şi arătând că am trăit momentele evocate. Râsul domnului șef, răgu­șit și întrerupt de o tusa de fumător, umple toată ca­mera ! — Se dau drumul! Când colo dumnealui și prietenul dumisale, care zice că-i ple­cat. Unde spui că a plecat ? — In Ardeal! O tăiai în moment. — Cu cap ! Ce crezi că a­­vea să stea aici pe foamete. Pe dumnealui 11 cunoscusem cândva şi mi era cunoscut. Am sculat solia, le-am fă­cut un ceai, şi le-am dat să infuliee ce-am avut». De, ca după timpuri! — Mulţumesc, mulţumesc! Mâncare ne-a prins de mine! Spuneam cu prefăcută plo­coneală. " — Bieţii de ei, făcu d-na mai în vârstă cu rochia în flori cât palma de mari. — După aceia, v’aţi cul­cat, parcă . Mă întrebă ne­bulos, iubitul meu protector. •— Noi am culcat! — A, da. Se trezi, şeful din nou la realitate. Să ve­deţi ceva frumos. Cum erau ei cam trudiţi, pipaţi şi pu­ţin cam chercheliţi, hai să se culce. Eu le dau un pat, ei au, că se culcă jos. — Băeţi simţiţi! Constată una din cocoane, care căuta să se convingă dacă mai păstrez şi acum calitatea ce mi-o însuşea. — Nu, că se culcă, jos dl se culcă jos I i-s.m lăsat ?a voia iar. — A fost destul de bin* fac eu cam aprins Ia faţă. — Celălalt s’a desbrăcaî* r dar dumnela mi se pare cA te-ai trântit așa cu hai®* cu tot. Mi-e să-mi crape el&rasMefc de rușine, J — Nu euLEu ®’»ro d*fcTj brăcat. * — Atunci colegul dumitaS«^ — £1! sigur că ei I naft) descotorosesc eu de această infamie. Când am crezut că Fa is­prăvit nostima istorisire a domnului dela butu și Că voiu putea Snsfârșit *â vor­­besc de altele cu duwnialui, acesta făcu «iun ca c » tv* a«fc*«9i*Eims!W0eis»âH^^ ufStrălucitul scriitor şi jur­nalist Ilya Ehrenburg a fă­cut nu de mult o vizită prin Europa. Ehrenburg a venit să cu­noască, să vadă cum încol­ţeşte o viaţă nouă din fume­­gândele ruine ca le-au lăsat armatele fasciste. A stat de vorbă cu tot felul de oameni­­ cu ţărani, muncitori, intelectuali, in­dustriaşi, meseriaşi, moşieri expropriaţi. S-a plimbat prin străzile principale ale Sofiei, Belgra­dului, Pragei, Bucureştiului. A fost prin târguri, sate, a intrat prin magazii prin li­brării şi Anticarii. A dorit să cunoască cât mai multe. A pus întrebări din toate domeniile, de la tradiţie, prob­leme de artă, istorie, până la statisticile recoltelor, ale producţiei de oţel şi fier. N Nimic nu a rămas străin nici curiozităţile sale de mi­nunat gazetar, nici ochiului critic de romancier, ca om­ care îşi trăeşte cu intensitate epoca, şi a cărui purtător de cuvânt este. N-a cunoscut nici o clipă de odihnă în timpul acestei călătorii. Gânditorul nu cu­noaşte vacanţe intelectuale, el a fost în permanenta cău­tare de pretexte, de forme, pentru a putea afla cât mai mult. Conţinutul cărţii sale stă ca mărturie. Nimic nu a scăpat nimic nu i-a rămas străin. Ţara noastră a avut cins­tea de a-l găzdui pe strălu­citul om câteva zile. „România — spune el — 11 uimeşte pe vizitator, prin contrastele ei, aici fastuosul Bucureşti—acolo în apropiere basinul carbonifer al văii Jiului unde minerii locuiesc în peşteri, ca nişte animale. Dar chiar şi Bucureştiul e bogat în contraste: cucoane cu pălării au multe etaje, a­­dusa de la Paris şi ţărance desculţe cu haine rupte, ţe­­sute In casă, limuzine lu­xoase şi care cu boi. Alături de palatul „boierului“ înpo- I dobit cu păsările paradisului' ' cu toalete stil Louis XIV, vezi cocioabe care n’au nici hoge.' .. In România există șapte mii de medici, dintre care patru mii­­ o o n e s c In București, regiuni Intrigi nu știu ce înseamnă medicina; acolo bolnavii se culcă și mor ca acum cinci sute de ani... Fascismul a puCjj s o r stăpânire pe România pentru că poporul a fost de­prins de veacuri cu supune­rea oarbă... Lumii de la Bucureşti îi plac farsele cu situaţii ab­surde ridicole. Ţara era conduşi d­e două partide — două clanuri. Problemele sociale erau re­zolvate cu ajutorul mitrali­erelor. Şperţuri lua toată lu­mea, ministru, procurori curteni, jandarmi etc. Deacea­­spune Ehrenburg ca sarcina acelora cari în­cearcă să scoată ţara din mo­­cirnă este grea pentru că te lovesc în fiecare pas de ru­tina păturilor de sus, de sta­rea de înapoiere a ţăranilor de neînţelegerea de către in­telectuali a datoriei lor faţă de popor. România abia — abia se trezeşte dintr’un somn le­targic“. Plin de entusiasm vor­beşte de poporul bulgar pen­tru că acolo se simte exalta-­ rea, tensiunea spirituală, a-­­ vântul mulţimii. In toate satele există săli­­ de lectură, şcoli, sunt 16 mii de învăţători numai la sate.­­ Sunt 230 de­­licee, tirejul­­ silnic al ziarelor ln Sofia a­­tinge 750.000 de exemplare, zeci de mii de cărţi se difu­zează pe lună. Bulgaria este ferită de strălucirea falsă şi uşuratecă a altor ţări. Cuvinte de laudă sunt a­­­­dresate poporului Iugoslav.­­ „Cehoslovacia spune Eh­­­­renburg, este cu adevărat­­ ţara acelor „pietre vechi ale­­ Europei» pe care le-am iubit­­ întotdeauna, nu în calitate de spectatori, ci în calitate de moştenitori direcţi“. „Drumurile Europei“ e un volum de o bogăţie de ca­racterizări şarje, descne, por­trete înpletite cu reminiscen­ţe din istoria orbilor, din is­toria popoarelor care s’au bătut pentru pace şi care au biruit cu forţa încrederii lor In libertate. »Drumurile Europei“ este un document uman de va­­loare. I. CAP­ATIN­A Colţul cărţii Drumurile Europei de ILYA EISRENBURG Siliţi fi­ruipân­ţi „OPINIA“ P­I­N­I­A t M­Z­I Joi 3­ Iulie 1947 Ort. Sf. Isaciu, Dalmația și Faust Cat. Sf. Ştefan Ebr. 18 Av 5707 ­ Farmaciile de serviciu & Farmacia Aduce piața Sf. Spiridon Farmacia Sănătatea str. Cuza Vodă Farmacia Engheî, str. Anast. Panu Farmacia Aurora, str. Tătărasi * pToTÎU R^ÎTr Dpf seTrnT Fg uf“ D-na Veronica Gorgos str. Gându Nr. 1 Festival dat de către tineretul slujea fesc al Frontului Pluga­rilor în corn. Dumeşti denţilor. De o punctualitate remarcabilă în dimineaţa filei de 27 Iulie 1g4/ studenţii Secţiei artistice urcaţi in ma­şină pusă la dispoziţie de că­tre Fabrica «Victoria», ca iar cântece de veselie să se as­prească în satul Dumeşti unde trebuia să aibă tot festivalul. Festivalul organizat începe prin cuvântul de deschidere a d-lui subinspector şcolar Har*­bore Simion. Urmează des«­fâşurarea programmed arti*« tic, orchestra sub t,aducerea studenţilor Puiu Cap verde Lăpuşneanu Alexandru «ar# s’au achitat conştiincios, îtt«' veselind sătenii prin arii na­ţionale, hore, sârbe. Sau remarcat prin talentul de a recita Macovei Rodi«« ,La Icoană“, Dorel Atanafliu «Noi n avem morţi de plâns*,, Serpescu Traian «Pentru cei îoind de secetă*. m-i Zaharia Dumitru» ceru asistenţa prin plăcut« lui voie. S’au jucat trei scenete Si „Somnanbida“, „Justiţie’' pt «Meniul unui but­ac», la car« rolurile principale Ie»au avut D-ra Căileanu Rândunel, Bah­rel Atanasiu, Sernescu Tra­­ian şi Grăneacu Mecu­lai. Programul artistic a fost primit cu multe aplauze de către asistenţă. Menţionăm concursul fără de care nu am fi putut nimica studenţilor: Eugen, Beşleagă Eugen, I­­raşog Veronica, Vacant O­­limpia, Colescu Alexandrin şi Chidun Aurel la amena­jarea bufetului şi buna org­a­nizare a balului. La terminarea festivalului vorbit studentul Garofeanu» Mihai Titus In numele ae*­­ţiei Universitare a Frontului Plugarilor, mulţumind public euîui pentru participare» ari«, tâad totodată legătura «o i­** buie să existe între studenţi’ fii de plugari şi sate. Terminandu-şi conştiincios datoria pe care a avut-o de îndeplinit faţă de plugari»,că deja sate, echipa artistică a Frontului Plugarilor şi-aut luat rămas bun, întorcăndu se­ prin ploaie şi noroi la maţînaş ce aştepta la gara Cucuufii pentru a ne transporta la Iaşi, fapte ce nu au făcut pe studenţi să dea înapoi de la »o nouă încercare artistică pea­­­tru săptămâna in curs. REP. Ca un început de activitate pe timpul vacanţei, Secţia Universitară a Frontului Plu­garilor de pe lângă Comite­tul Judeţean Iaşi a organizat un reuşit festival în comuna Dumeşti sub conducerea stu­denţilor : Mihai Titus Garo­­feanu responsabil cultural al secţiei artistice, Serpescu Tra­ian* şi Ponovici Sava secre­tar al Se­fiei Universitare din Frontul Plugarilor. Propunerea acestui festival a fost primită cu multă emo­ţie şi bucurie în răn­dul stu­ Cum se deschide ima şi corespondenţa americană In urm­a diferitelor recla­maţii primite din partea ce­tăţenilor, precum şi la cere­rea D-lui Diriginte Martin şi a responsabilului biroului deschiderii D-l Combari, am asistat ori la deschiderea co­respondenţei ^’cricMx? F. C. A. Pe o masă la „Biroul de-­­­chiderii şt D-l Boureanu îmi arată un plic mare sigilat. „Acesta-i plicul cu pri­cina“. După puţin timp d-l Diri­ginte Martin asistat de d-l Subdiriginte Ciobotaru cer­cetează sigiliile găsindu-le intacte. Pe faţa plicului trei litere mari: B. C. A. (Biroul Corespondenţei Americanei locul de unde au venit scri­sorile. Simple La deschidere se găsesc câteva zeci de scrisori simple şi recomandate. Sunt cerce­­tate pe rând de cătr­e d-l di­­riginte. Urmele sunt clare, plicurile fiind gumate din nou, încreţite, boţite la margini. Toate acestea sunt puse deo­­parte, pentru a fi cercetate de către destinatar. Celelalte sunt trimise la serviciul car­­tăi fi, Procgfr-verfcM»! Plicurile ce­ prezintă urme de violare sunt înserate in­­tr’un proces*verbal și apoi sunt depuse în caseta birou­lui, o chee fiind la dl. Cam­­bari sau Boureanu, cealaltă la dl. subdiriginte Ciubotaru. Pentru aceste scrisori sunt avizaţi destinatarii care se prezintă apoi la oficiu pentru a declara dacă au fost sau nu sustraşi buclucaşii dolari. In acest caz, destinatarul con­semnează pe plic lipsa după cere plicurile anexate proce­sului verbal sunt trimise ins­pectoratului General de con­trol. 1 bar stelarii ! Aceste scrisori, în special cele simple, sunt primite În Constanţa de unde trec la Biroul Corespondenţei Ame­ricane din Bucureşti. Cartate aici, ele sunt expediate spre diferite centre. Dată fiind fiind situaţia constatată la Iaşi, neregulile în ce priveşte această cores­pondenţă ar trebui cercetată fie la locul de intrare in ţară dar mai ales la B. C. A. unde de altfel ara aflat că au şi fost destituiţi caţiva­­funcţionari incorecţi. “Probabil că acolo rămânea dolarii: REP. Comprimarea cadrelor de ofiţeri şi subofiţeri Dia sursă autorizată sun­tem informaţi că vor fi su­r­­use spre semnare M. S. Re­­ui următoarele proecte de legi referitoare la organi­zarea armatei: 1. Proectul pentru abroga­rea efectelor legii cadrului disponibil. 2. Proectul pentru trece­rea în poziţie de rezervă a unor ofiţeri şi subofiţeri, care prisosesc peste numărul prevăzut de noua încadrare a armatei. 3. Proiectul de lege refe­ritor la normele după care se fac comprimările de ofi­ţeri şi subofiţeri, vizând un număr de circa 1.000 de o­­fiţeri şi 2.500 subofiţeri. 4. înaltul D­ecret-Regal în­tocmit de M. A. N. referitor la noua ordine de bătaie a armatei conform prevederilor tratatului nostru de pace. Citit) JtW.

Next