Opinia, august 1947 (Anul 39, nr. 263-289)
1947-08-01 / nr. 263
■1sSm Procesul organizaţieilegionare „Frăţiile de Cruce“ Conducătorii organizaţiei legionare a Frăţiilor de Cruce au compărut astăzi pentru a fi judecaţi în faţa completului secţiei l-a a Tribunalului Militar din Bucureşti. In fruntea acestei organizaţii, regionala Moldova care cuprinde oraşele Iaşi, Dorohoi, Botoşani, Rădăuţi, Roman şi Paşcani, se află fostul comandant legionar Flaviu Laurian, şcolile de cadre Ei aveau şcoli de cadre in munţii Neamţului, precum şi lagăre organizate cu parole, curieri şi material de propagandă. In aceste şcoli erau secţii de specialitate politică, economică, culturală şi militară, precum şi o secţie specială a legăturilor cu cei im afara graniţelor. jStupăriri teroriste Această organizaţie mai avea diferite grupuri teroriste denumite „Nicadorii“, 17* 38, Liceul Pomârla*, ♦Sterie Ciumelii“, ,A. 38 Liceul teoretic Dorohoi" etc. Cu ocazia arestării conducătorilor în număr de 30 s’a găsit la sediul lor central un post de radio emisiune şi recepţie, un cod cifrat, arme şi muniţii. In afară de cei 30 care compar pentru a fi judecaţi astăzi mai sunt urmăriţi un număr de 53 care figurau în registrele organizaţiei cu nume conspirative şi pe care organele siguranţei le-a identificat în parte, deci arestarea lor este iminentă. Locul conspiraţiei Şedinţele conspirative se ţineau pe muntele Cernegura în cetatea Zamca, pe malul râului Jijia şi în munţii Neamţului. Parola cu care membrii puteau pătrunde în locurile unde se ţineau şedinţele era „Doamne ajută“. După apelul nominal al acuzaţilor şi citirea actului de acuzare s-a procedat la luarea interogatoriilor. Utt alt mijloc de afirmare a sportului ieşan PugiNftii amatori ieşeni întâlnesc pe reprezentanţii Bucureştiului trothea* idiifif, Gârneţ Josofiei fi Greets Duminică 10 Iulie va începe în Capitală finalele camdonatelor Uniunii Tineretului Muncitoresc din România la toate ramurile sportului ;» genere: walley-fall, basset-ball, box, foot-ball,attelism, ping-pong şi înnot. Oraşul Iaşi câştigător al ».impotiţiilor , walley ■ ball. Mx, ping-pong şi atletism la campionatele regionale de la Galaţi, îşi va disputa «atăetatea cu celelalte centre ale ţării la aporturile enumerate mai sus. Boxul amator lesa« tir« astfel un unic prilej de afirmare In faţa forurilor de specialitate prin cei patru * amatori ai laşului care îşi încrucişează mănuşile cu reprezentanţii boxului bucureştean. Caravana pugiliştilor ie■ian* va fi condusă de taien* Utal Mathias loset' (categoria semi-snijlocie) a cărui latent şi in special pumn îşi va spune cuvântul în faţa adversarului ce i se va opuse. La categoria pană ne reprezintă bătăiosul GrecU Ilie, «a* In limitele categoriilor uşoare şi grea Asafiei şi «hinei, Privind prin prisma realităţii desigur amatorii boxului bucureştean sunt superiori reprezentanţilor noştri datorită faptului că susțin întâlniri săptămânale, au la îndemână toate mijloacele întru antrenamentul necear şi mai ales sunt sub îngrijirea unor oameni de speialitate. Reprezentanţii boiului ieşan sunt aşteptaţi cu ‘fi viu interes la Bucureşti deoarece fiecare amator al cestui sport din Capitală îşiduce aminte da figura mai mult decât frumoasă de acum 10—12 ani a lui: Gh. Băncescu, Leonida Gotidiş şi Mircea Arcu , primul îmbrăcând chiar culorile naţionalei în materiurile s u sţinu te în a-Franţa. Noi scontăm pe o nouă filtiare a sportului ieşan. ŞtiftfS 1 — In urma unei adunări generale fuzionată C. F. R. (Iaşi) şi-a ales următorul comitet de conducere d, subdirector Iliescu Adrian preşedinte, ing. Păun vice-preşedinte, Constantinesc» Mircea responsabilul grupării, Traian Constantinescu, Jean Gheorghiu, Traian Coteanu, Georgescu Ştefan, Giurzacovsciiî, Cezar Moraru şi din partea jucătorilor Ţeni. — Marathon susţine’Duminică o întâlnire amicală, de astadată la Huşi, unde va primi replica echipei Ioan Vodă cel cumplit. — Macabi se deplasează la Dorohoi unde îşi va disputa îatăetatea cu Gloria. — Districtul de arbitri începe Vineri o şcoală cu tinerii cavaleri ai fluerului. Şedinţele vor avea loc pe terenul sportiv din dealul Copoului. Cursurile vor fi predate de d-nii lulea Mayer şi Ion Truş. O hotărâre aşteptată de multtimp. „ C. F. R. Iaşi şi-a început de Mercuri antrenamentul cu peste 25 de jucători ce reprezintă întreg efectivul sau. O comisie de trei va conduce aceste ultime pregătiri în vederea campionatului, până la traducerea in fapt A aducerii unui antrenor. apăr® CMlorsSe lasvslul Sporturile îtt fără f* peste ftetara — Comitetul biroului federal s’a pronunţat pentru o divizie Naţională B. cu 4 serii a 16 echipe, — f. 1’. A. a căpătat aprobarea confederaţiei generale a Muncii pentru susţinerea mai multor materiuri la cadrul turneului internaţional de la Buda-Pesta, jocurile se vor desfăşura in nocturnă, iar conducarea textiliştilor se a fSt& optimistă faţă ut rezultatele pe care Ie va obţine I. T. A. — .Farmali (Ferar) va întări formaţia I. T. A. în jocurile de la Buda-Pesta. — MedicinaBuer a suferit 3 înfrângeri la baschet* btH şi woHey-ball, cu ocazia turneului pe care la efectuat în Bulgaria. — Federaţia maghiară de tennis a trimis o adresă forului român al sportului alb, invitând rachetele române la Buda-Pesta la 15 August, pentru a se disputa revanşa culorile Ungariei vor fi apărate de astă dată şi de Asboth învingătorul lui Tom Brown (U. S. A.) şi d-ra Komaczy. — In notatorii sovietici ca şi-au însuşit majoritatea probelor la concursurile din cadrul festivalului tineretului muncitoresc mondial. Rezultatele tehnice: 100 metri Moscoff 1’82, deasemenea în ștafeta 3 X 109 și sărituri, ȘT. GEORGESCU Iilelor ersss««efc@lE43s NU EU. PRIETENUL!“ tajBl&faäß-CoMiotisredis — La Odobești ? (La Odo- beşti n’ara fost niciodată am pastatat singur). Totuși, cu laber hotărî! îi răspund: ’’fu ! De astă toamnă n’ara mai fost. «r Dar atunci, când erai •:« prietenul durai tare ? și-mi face cu ochiul şiret. — Care ? — Prietenul dumitale. *Tot cu musteața neagră ? — Aha, da ! fac eu scorstorându-mă în buzunar să peste creion. — Unde mai este ? — A plecat ! îi spun eu a sil iM 5 °arei de prezenta pagina la) — Așaa ? Bun băiat! complecta șiret dumnealui. Dar grăsunul funcționar, nu apucă să mai asculte răspunsul ce aveam să i-1 dau că începu din nou : — Ţineţi minte când aţi venit atunci seara la mine? — Cum să nu ! te asigur. — Cât era ora atunci ! — Opi! — Ba, eu cred că era zece ! — Da ! Cam aşa ! Mă da şi eu după dânsul. După ce-şi fixă ochelarii mai bine pe nas şi închise ochii evaluativ, reveni: — Era trecut de zece. Era zece jumătate, unsprezece fiindcă eu abia ascultasem radio-jurnalul și mă culcasem. — Chiar unsprezece, ara constatat şi eu oarecum rușinat de deranjul pe care domnul ști spune că i l-aş fi făcut cu imaginarul meu prieten. — Domnule ce mai ploaie î Și explicând cocoanelor, care asistaseră mute la scurtele noastre dialoguri : — Ploua, cum ar fi turnat cu găleata. Ploua nu glumă. Și dumnealor, începu să să cutremure de râs aceata, dumnealor la ora 11, pe stradă. — Vaai! spuseră compătimitor amândouă doamnele, privind amândouă spre mine. Eu, simţind abia acum surioaete de apă, ce spune felul că curgeau atunci, mă ac că râd cu gust, privind simpatic pe stimabilul se infecţie în jilţ. — Aşa noaptea târziu, mă pomenesc că nevastă-mea mă strigă, fiindcă ea doarme cu fetele alături, ştiţi dumneavoastră, la odaia de la vale, şi-mi zice că bate cineva. La ora asta ? Ascultă bine, îmi zise iar nevasta. Şi e drept. Ciocăneau acuma doi, nu unul. Mă dau jos, aprind lumina, mă asigur de baston şi ies în sală să văd cine bate afară, pe asemenea timp. Mă uit pe geam şi văd două persoane sgribulite, cu pălăria şi cu hainele lioarcă. Dă drumul domnule că ne murează complect. Eu, să mă ierte domnul (aici domnul şef îşi ceru scuze faţă de ruine) am crezut că-s niscaiva borfaşi. — Borfaşi, bai! 11 mustru din ochii, făcând haz de povestirea lui şi arătând că am trăit momentele evocate. Râsul domnului șef, răgușit și întrerupt de o tusa de fumător, umple toată camera ! — Se dau drumul! Când colo dumnealui și prietenul dumisale, care zice că-i plecat. Unde spui că a plecat ? — In Ardeal! O tăiai în moment. — Cu cap ! Ce crezi că avea să stea aici pe foamete. Pe dumnealui 11 cunoscusem cândva şi mi era cunoscut. Am sculat solia, le-am făcut un ceai, şi le-am dat să infuliee ce-am avut». De, ca după timpuri! — Mulţumesc, mulţumesc! Mâncare ne-a prins de mine! Spuneam cu prefăcută ploconeală. " — Bieţii de ei, făcu d-na mai în vârstă cu rochia în flori cât palma de mari. — După aceia, v’aţi culcat, parcă . Mă întrebă nebulos, iubitul meu protector. •— Noi am culcat! — A, da. Se trezi, şeful din nou la realitate. Să vedeţi ceva frumos. Cum erau ei cam trudiţi, pipaţi şi puţin cam chercheliţi, hai să se culce. Eu le dau un pat, ei au, că se culcă jos. — Băeţi simţiţi! Constată una din cocoane, care căuta să se convingă dacă mai păstrez şi acum calitatea ce mi-o însuşea. — Nu, că se culcă, jos dl se culcă jos I i-s.m lăsat ?a voia iar. — A fost destul de bin* fac eu cam aprins Ia faţă. — Celălalt s’a desbrăcaî* r dar dumnela mi se pare cA te-ai trântit așa cu hai®* cu tot. Mi-e să-mi crape el&rasMefc de rușine, J — Nu euLEu ®’»ro d*fcTj brăcat. * — Atunci colegul dumitaS«^ — £1! sigur că ei I naft) descotorosesc eu de această infamie. Când am crezut că Fa isprăvit nostima istorisire a domnului dela butu și Că voiu putea Snsfârșit *â vorbesc de altele cu duwnialui, acesta făcu «iun ca c » tv* a«fc*«9i*Eims!W0eis»âH^^ ufStrălucitul scriitor şi jurnalist Ilya Ehrenburg a făcut nu de mult o vizită prin Europa. Ehrenburg a venit să cunoască, să vadă cum încolţeşte o viaţă nouă din fumegândele ruine ca le-au lăsat armatele fasciste. A stat de vorbă cu tot felul de oameni cu ţărani, muncitori, intelectuali, industriaşi, meseriaşi, moşieri expropriaţi. S-a plimbat prin străzile principale ale Sofiei, Belgradului, Pragei, Bucureştiului. A fost prin târguri, sate, a intrat prin magazii prin librării şi Anticarii. A dorit să cunoască cât mai multe. A pus întrebări din toate domeniile, de la tradiţie, probleme de artă, istorie, până la statisticile recoltelor, ale producţiei de oţel şi fier. N Nimic nu a rămas străin nici curiozităţile sale de minunat gazetar, nici ochiului critic de romancier, ca om care îşi trăeşte cu intensitate epoca, şi a cărui purtător de cuvânt este. N-a cunoscut nici o clipă de odihnă în timpul acestei călătorii. Gânditorul nu cunoaşte vacanţe intelectuale, el a fost în permanenta căutare de pretexte, de forme, pentru a putea afla cât mai mult. Conţinutul cărţii sale stă ca mărturie. Nimic nu a scăpat nimic nu i-a rămas străin. Ţara noastră a avut cinstea de a-l găzdui pe strălucitul om câteva zile. „România — spune el — 11 uimeşte pe vizitator, prin contrastele ei, aici fastuosul Bucureşti—acolo în apropiere basinul carbonifer al văii Jiului unde minerii locuiesc în peşteri, ca nişte animale. Dar chiar şi Bucureştiul e bogat în contraste: cucoane cu pălării au multe etaje, adusa de la Paris şi ţărance desculţe cu haine rupte, ţesute In casă, limuzine luxoase şi care cu boi. Alături de palatul „boierului“ înpo- I dobit cu păsările paradisului' ' cu toalete stil Louis XIV, vezi cocioabe care n’au nici hoge.' .. In România există șapte mii de medici, dintre care patru mii o o n e s c In București, regiuni Intrigi nu știu ce înseamnă medicina; acolo bolnavii se culcă și mor ca acum cinci sute de ani... Fascismul a puCjj s o r stăpânire pe România pentru că poporul a fost deprins de veacuri cu supunerea oarbă... Lumii de la Bucureşti îi plac farsele cu situaţii absurde ridicole. Ţara era conduşi de două partide — două clanuri. Problemele sociale erau rezolvate cu ajutorul mitralierelor. Şperţuri lua toată lumea, ministru, procurori curteni, jandarmi etc. Deaceaspune Ehrenburg ca sarcina acelora cari încearcă să scoată ţara din mocirnă este grea pentru că te lovesc în fiecare pas de rutina păturilor de sus, de starea de înapoiere a ţăranilor de neînţelegerea de către intelectuali a datoriei lor faţă de popor. România abia — abia se trezeşte dintr’un somn letargic“. Plin de entusiasm vorbeşte de poporul bulgar pentru că acolo se simte exalta- rea, tensiunea spirituală, a- vântul mulţimii. In toate satele există săli de lectură, şcoli, sunt 16 mii de învăţători numai la sate. Sunt 230 delicee, tirejul silnic al ziarelor ln Sofia atinge 750.000 de exemplare, zeci de mii de cărţi se difuzează pe lună. Bulgaria este ferită de strălucirea falsă şi uşuratecă a altor ţări. Cuvinte de laudă sunt adresate poporului Iugoslav. „Cehoslovacia spune Ehrenburg, este cu adevărat ţara acelor „pietre vechi ale Europei» pe care le-am iubit întotdeauna, nu în calitate de spectatori, ci în calitate de moştenitori direcţi“. „Drumurile Europei“ e un volum de o bogăţie de caracterizări şarje, descne, portrete înpletite cu reminiscenţe din istoria orbilor, din istoria popoarelor care s’au bătut pentru pace şi care au biruit cu forţa încrederii lor In libertate. »Drumurile Europei“ este un document uman de valoare. I. CAPATINA Colţul cărţii Drumurile Europei de ILYA EISRENBURG Siliţi firuipânţi „OPINIA“ PINIA t MZI Joi 3 Iulie 1947 Ort. Sf. Isaciu, Dalmația și Faust Cat. Sf. Ştefan Ebr. 18 Av 5707 Farmaciile de serviciu & Farmacia Aduce piața Sf. Spiridon Farmacia Sănătatea str. Cuza Vodă Farmacia Engheî, str. Anast. Panu Farmacia Aurora, str. Tătărasi * pToTÎU R^ÎTr Dpf seTrnT Fg uf“ D-na Veronica Gorgos str. Gându Nr. 1 Festival dat de către tineretul slujea fesc al Frontului Plugarilor în corn. Dumeşti denţilor. De o punctualitate remarcabilă în dimineaţa filei de 27 Iulie 1g4/ studenţii Secţiei artistice urcaţi in maşină pusă la dispoziţie de către Fabrica «Victoria», ca iar cântece de veselie să se asprească în satul Dumeşti unde trebuia să aibă tot festivalul. Festivalul organizat începe prin cuvântul de deschidere a d-lui subinspector şcolar Har*bore Simion. Urmează des«fâşurarea programmed arti*« tic, orchestra sub t,aducerea studenţilor Puiu Cap verde Lăpuşneanu Alexandru «ar# s’au achitat conştiincios, îtt«' veselind sătenii prin arii naţionale, hore, sârbe. Sau remarcat prin talentul de a recita Macovei Rodi«« ,La Icoană“, Dorel Atanafliu «Noi n avem morţi de plâns*,, Serpescu Traian «Pentru cei îoind de secetă*. m-i Zaharia Dumitru» ceru asistenţa prin plăcut« lui voie. S’au jucat trei scenete Si „Somnanbida“, „Justiţie’' pt «Meniul unui butac», la car« rolurile principale Ie»au avut D-ra Căileanu Rândunel, Bahrel Atanasiu, Sernescu Traian şi Grăneacu Meculai. Programul artistic a fost primit cu multe aplauze de către asistenţă. Menţionăm concursul fără de care nu am fi putut nimica studenţilor: Eugen, Beşleagă Eugen, Iraşog Veronica, Vacant Olimpia, Colescu Alexandrin şi Chidun Aurel la amenajarea bufetului şi buna organizare a balului. La terminarea festivalului vorbit studentul Garofeanu» Mihai Titus In numele ae*ţiei Universitare a Frontului Plugarilor, mulţumind public euîui pentru participare» ari«, tâad totodată legătura «o i** buie să existe între studenţi’ fii de plugari şi sate. Terminandu-şi conştiincios datoria pe care a avut-o de îndeplinit faţă de plugari»,că deja sate, echipa artistică a Frontului Plugarilor şi-aut luat rămas bun, întorcăndu se prin ploaie şi noroi la maţînaş ce aştepta la gara Cucuufii pentru a ne transporta la Iaşi, fapte ce nu au făcut pe studenţi să dea înapoi de la »o nouă încercare artistică peatru săptămâna in curs. REP. Ca un început de activitate pe timpul vacanţei, Secţia Universitară a Frontului Plugarilor de pe lângă Comitetul Judeţean Iaşi a organizat un reuşit festival în comuna Dumeşti sub conducerea studenţilor : Mihai Titus Garofeanu responsabil cultural al secţiei artistice, Serpescu Traian* şi Ponovici Sava secretar al Sefiei Universitare din Frontul Plugarilor. Propunerea acestui festival a fost primită cu multă emoţie şi bucurie în răndul stu Cum se deschide ima şi corespondenţa americană In urma diferitelor reclamaţii primite din partea cetăţenilor, precum şi la cererea D-lui Diriginte Martin şi a responsabilului biroului deschiderii D-l Combari, am asistat ori la deschiderea corespondenţei ^’cricMx? F. C. A. Pe o masă la „Biroul de-chiderii şt D-l Boureanu îmi arată un plic mare sigilat. „Acesta-i plicul cu pricina“. După puţin timp d-l Diriginte Martin asistat de d-l Subdiriginte Ciobotaru cercetează sigiliile găsindu-le intacte. Pe faţa plicului trei litere mari: B. C. A. (Biroul Corespondenţei Americanei locul de unde au venit scrisorile. Simple La deschidere se găsesc câteva zeci de scrisori simple şi recomandate. Sunt cercetate pe rând de către d-l diriginte. Urmele sunt clare, plicurile fiind gumate din nou, încreţite, boţite la margini. Toate acestea sunt puse deoparte, pentru a fi cercetate de către destinatar. Celelalte sunt trimise la serviciul cartăi fi, Procgfr-verfcM»! Plicurile ce prezintă urme de violare sunt înserate intr’un proces*verbal și apoi sunt depuse în caseta biroului, o chee fiind la dl. Cambari sau Boureanu, cealaltă la dl. subdiriginte Ciubotaru. Pentru aceste scrisori sunt avizaţi destinatarii care se prezintă apoi la oficiu pentru a declara dacă au fost sau nu sustraşi buclucaşii dolari. In acest caz, destinatarul consemnează pe plic lipsa după cere plicurile anexate procesului verbal sunt trimise inspectoratului General de control. 1 bar stelarii ! Aceste scrisori, în special cele simple, sunt primite În Constanţa de unde trec la Biroul Corespondenţei Americane din Bucureşti. Cartate aici, ele sunt expediate spre diferite centre. Dată fiind fiind situaţia constatată la Iaşi, neregulile în ce priveşte această corespondenţă ar trebui cercetată fie la locul de intrare in ţară dar mai ales la B. C. A. unde de altfel ara aflat că au şi fost destituiţi caţivafuncţionari incorecţi. “Probabil că acolo rămânea dolarii: REP. Comprimarea cadrelor de ofiţeri şi subofiţeri Dia sursă autorizată suntem informaţi că vor fi suruse spre semnare M. S. Reui următoarele proecte de legi referitoare la organizarea armatei: 1. Proectul pentru abrogarea efectelor legii cadrului disponibil. 2. Proectul pentru trecerea în poziţie de rezervă a unor ofiţeri şi subofiţeri, care prisosesc peste numărul prevăzut de noua încadrare a armatei. 3. Proiectul de lege referitor la normele după care se fac comprimările de ofiţeri şi subofiţeri, vizând un număr de circa 1.000 de ofiţeri şi 2.500 subofiţeri. 4. înaltul Decret-Regal întocmit de M. A. N. referitor la noua ordine de bătaie a armatei conform prevederilor tratatului nostru de pace. Citit) JtW.