Opinia, septembrie 1948 (Anul 40, nr. 592-617)

1948-09-01 / nr. 592

ANUL 40 ABONAMENTE BlBLIOTECi NilSWÎIVERSlT/i' ■“T"—IAşl lsî 360 ; : : : : : : 3 iun i; 5.000 lotreprinderi, autorități pe un ap Atelierele tipografice ASI, Str. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 k 4 Pagini 4 Lei Miercuri 1 Septembrie 1948 {icd a ct i «x IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. ii Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 Redacţia: TELEFOANE şi Administraţia I Serv. de noapte Nr. 209 ( „ 1210 „ 2041 2011S ZIAR POPULAR COTIDIAN director C. ff. CHIURA Filii [italiai ii Isităţir iţi Efua de 23 August a constituit prilejul unei duble bucurii pentru muncitorii de la Uzina de Electricitate din oraşul nostru. In dimineaţa când oamenii muncii de pe întreguiprinsul ţării sărbătoreau aniversarea actului eliberării naţionale, Elena Postulache, fostă simplă ungătoare în sala de mașini, a fost învestită în postul de ajutor mecanic la motorul de explozie „Diesel“ cu o capacitate de 2800 H. P. Stăpânită de o puternică emoție, înainte de a minnevra pentru prima oară motorul pe care de acum Încolo singura îl va conduce, Elena Postulache prima femeie mecanic în oraşul nostru şi în întreaga Moldova, a mărturisit în feiţa tovarăşilor ei de Biancă« „Altă dată, pe timpul când ţara şi poporul muncitor gemeau sub asuprirea burghezo - moşierilor exploatatori, nici prin gând nu mi-ar fi trecut că odată şi odată voi ajunge ziua ca singură să conduc motorul pe care-l îngrijeam şi pe care l-am îndrăgit la ochii din cap. Acum lasă că s’au schimbat vremurile,s’au schimbat lucrurile în ţara noastră Republică Populară, dreptate au căpătat toţi cei asupriţi şi nedreptăţiţi“. Iată câteva cuvinte în a căror simplitate se oglindeşte un mare adevăr. Cuvintele Elenei Postulache ne obligă să scrutăm o clipă trecut şl nu prea îndepărtat, să ne oprim o clipă gândul asupra imagine! femeii din timpurile când ţara era sub jugul claselor exploatatoare. Mii şi milioane de tinere erau nevoite, chiar de pe băncile şcolilor primare să-şi vândă braţele de muncă celor ce stăpâneau şi acumulau bogaţii. * In fabrici sau birouri, în ateliere sau servind în casele celor cu stare şi fără griji, muncind din greu câte 14 şi 16 ore pe zi pentru ca seara după o muncă istovitoare să se culce flămânde, milioane de femei au îndurat cele mai degradante umilinţi. Lipsite de un tratament egal, lipsite de cele mai elementare drepturi civice, L. ZAICESCU (Continuare în pag. 2 a) Noui dovezi de felul cum moşierii şi chiaburii satelor exploatează ţărănimea muncitoare Caxul moşieritei Anastasie Rohr şi a avocatului Smioanscu — Zi de zi, activitatea indicatelor de salariaţi agricoli, demonstrează justeţea criticii adusă prin rezoluţia Plenarei a III a a C. C. al P. M. R., unde se arăta că in unele din aceste sindicate, s’au strecurat elemente reacţionare, duşmănoase intereselor muncitorimii, care sprijinind pe moşieri şi cri amburi, ajutau să întărească clasa exploatatoare la sate. Reorganizat pe baze sănătoase, Sindicatul Sala*riaţilor Agricoli din jud. Iaşi, activează imens pe teren, îndrumând muncitorii agricoli, îngojiţi pe la moşieri şi cuiburi. Cu acest prilej sunt scoase la lumină şi demascate zeci de cazuri, care ilustrează din plin tratamentul de robi la care sunt supuşi lucrătorii agricoli pe unele moşii şi proprietăţi. Merie, umilinţe, bătăi, foamete şi tot ce poate înjosi omul, se râsfrânge din răsfoirea dosarelor cu cazurile rezolvate numai în decursul a câteva zile de Sindicatul Salariaţilor Agricoli din Cuă Iaşi. Sunt insă cazuri ca acelea ce le vom reda mai jos, care nu pot fi trecute uşor cu vederea, cazuri care definisc precis poziţia ce trebue s-o aibă ţărănimea muncitoare faţă de exploatatori. Atitudinea unei moşnerîţe lau de pildă, două reclamaţii împotriva d-nei Nastasia Rohr, proprietară a 37 ha, vie şi livadă la Gnata. Primul reclamant e Chribuţ,. Mihai, un om sărac lipit pământului. A fost angajat să muncească la moşie cu suma de 2000 lei lunar, şi acum, dana Rohr văzând că ara LEONTE SÎVESTRU ( Ofitimare în pg. 30 a) Noul regim fiscal al întreprinderilor care cer radierea firmei Ministerul de Finanţe a comunicat administraţiilor financiare că radierea firmelor individuale din Registrul Comerţului, va putea fi făcută, în viitor, pe baza certificatelor constatând impozitele datorate. Aceste certificate se eliberează de administraţiile financiare ale loculuiunde firma a exercitat activitatea, a cărei radiere se cere şi a loculuide domiciliu a conînbuabilului. Aşadar, nu se va mai pretinde certificatul constatator de plata impozitelor de zii ci numai dovada care să arate impozitele datorate până la data radierii. In speță, administraţiile financiare se vor conforma ordinului circular nr. 252.364 din 26 Aprie 1948, stabilind prin verificări amănunţite de fond şi prin verificarea tuturor scriptelor firmelor toate drepturile Statului din impozite de orice fel, taxe și amenzi» Din stabilirea acestor drepturi, se vor lua măsuri de asigurarea și încasarea lor, certificatele eliberându-se abia după luarea acestor măsuri. Se precizează că certificatul se eliberează, totuși indiferent dacă impozitele au fost sau nu achitate. Aceste dispozițiuni se referă numai la radierea firmelor individuale. * ■ 1 intr'o staţiune de munte Staţiunea balneo-climaterică Borsec, amalgam de vile de diverse mărimi şi forme, străjuită din toate părţile de munţi înalţi acoperiţi de păduri nesfârşite de brazi, îşi primea în fiecare vară vizitatorii obişnuiţi — oameni bogaţi. „Pentru ei se ridicau mereu vile noi, spaţioase şi luxos mobilate, pentru ei se pregăteau mereu surprize noi şi plăcute. Iată de exemplu istoria vilei în care s-au odihnit anul acesta petroliştii, clădită de un patron care a ştiut să speculeze in mod sistematic cele 50 de camere ale clădirii, permitea apoi proprietarului să-şi petreacă iarna in cele mai luxoase staţiuni din străinătate. Dar pe lângă altele, vila de mai sus, pe care am citat-o ca exemplu, mai poseda încă şi plaţi special amenajată pentru nudişti, fapt care atrăgea acoi vizitatori tot mai mulţi din rândul celor cu nume simandicoase. E drept însă că pe lângă sindicatişti mai puteai întâlni pe alei, în parcuri, la izvoarele de ape minerale şi mai ales în restaurante, rămăşiţele huzurului de altădată. In fostele cuiburi de des- frâu ale foştilor exploatatori, muncitorimea face cunoştinţă mai bine cu duşmanul ei de clasă, îşi întăreşte spiritul de vigilenţă şi învaţă sa dispreţuiască moravurile unei clase In descompunere. mrMBPBMStmeeeeaaw&SiaBB In timpul concediilor Oamenii din fabrici şi uzine au acumulat noui puteri de muncă La Borsec, în inima munţilor Şi unele rămăşiţe... Anul acesta, peste o sută de mii de oameni ai muncii, aparţinând tuturor ramurilor de activitate îşi petrec concediile de Odihr.în staţiunile balneo, climaterice,din fără. Important nu este numai faptul că, pentru început, cifra de mai sus este extrem de mare, dar în modul cum au ştiut muncitorii sâ-şi organizeze coloniile de odihnă, sa le conducă şi să le asigure o funcţionare cât mai perfectă. Felul cum ei au ştiut să îşi folosească timpul liber,dovedeşte deplina maturitate politică şi organzatoricâ a clasei muncitoare din ţara noastră, condusă de Partidul ei de avantgardă, Partidul Muncitoresc Român. Muncitorii şi-au organizat în mod perfect coloniile. Administraţia lor interioară, mesele substanţiale şi abundente asigurate printr-o aprovizionare ihbzuitâ, conferinţele şi şezătorile date de sindicalişti la sala de festivităţi a oraşelului, dovedesc spiritul gospodăresc şi capacitatea de organizare s muncitorimii. In co oniile de vjrS, organ!*» zate şi realizate d’n iniţiativ* Partidumi Muncitoresc ROr.^n muncitorii di. fabrici şi uzine şi-au acumulat noui puteri de munca. Viata muncitorilor in stațiuni Z. SANDU r nr. ....................■ Silcursul acestei săptămâni încep zile de construcție la fermele de Stat din regiunea Iași După cum am anunţat în ziarul nostru, in vedrea creerii unor mai bune condiiuni pentru exportarea si gospodăria fermeor de Stat, Direcţia Gnerală a A.F.S.M., a atacat Inspectoratului Iaşi un important fond care urmează a fi investit in lucrări de construcţii, necesare fermelor de Stat. In cursul dimineţii de ori o echipă de specialişti s-a deplasat la fermele aflate pe raza judeţului Laşi, in vederea fixării amplasamentelor pentru construcţiile de clădiri. In judeţul Iaşi sunt programate lucrări de construcţie şi reconstrucţie la fermele de Stat din: Târgul Frumos, Galaţi, Popricani, Podul Ioan şi Hâlteni. Vara aceasta«. Acesta era Borsecul în toţi anii şi aşa se prezentau st afirinite din întreaga fără locuri de petrecere şi de huzur pentru exploatatori. In vara aceasta însă lucrurile s'au shmbat fundamental : au venit sindicaliştii. , şi ele au fost împodobite cu bc ncile de luptă ale muncitorimi. Unde te întorceai putea, citi : „Casa de odihni a muncitorilor RATA“, „Casa muncitorilor CFR“, „Casa de odină a Ministerului Sănătăţii* etc.“. Ziarele de perete şi de stradă îţi indică că în staţiune sunt muncitorii din toate colţurile târii. .Sunt un revoluţionar de profesie? Me J. B. S.HALDAN5 noi suntem revoluţionari pe alte căi. Munca noastră modifica procesul de producţie îr aşa fel încât veţine sisteme funcţionează din ce în mai prost. Cercetării întreprinse de mine au avut un caracter cu mult mai puţin revoluţionar decât dacă aş fi lucrat în slujba unei mari firme capitaliste, complicând în aşa fel procesul de producţie încât să eliminăm concurenţii mărunţi şi să grăbesc tendinţa către capitalismul monopolist care, la rândul lui, generează comunismul. Dar cercetările Văd că Departamentul de Stat american a editat o publicaţie în care sunt calificat drept revoluţionar de profesie. Dar deoarece mă ocup aproximativ zece ore pe zi de profesia mea—catedra şi cercetările—nu-mi rămâne mult timp. Totuşi sunt de părere că noi, comuniştii, trebue să dăm colegilor noştri exemplul unei munci susţinute, oricare ar fi domeniul lor de activitate, şi eu nu vreau să dau nici unui patron de-al meu prilejul de a mă concedia, învinuindu-mă de altceva decât de comunism. De fel, sunt convins că Departamentul de Stat este tot atât de prost informat în privinţa mea ca şi în privinţa multor altor personalităţi europene. Totuş’, într’un sens, au şi ei dreptate. Fiecare om de ştiinţă este, într’un anumit sens un revoluţionar de profesie. Puţini dintre noi pot să provoace, ca Darwin, revoluţii în domeniul ideilor, revoluţii care să facă să apară şi mai neverosimilă ideologia pe care se bazează capitalismul. Dar majoritatea dintre a spus mele au contribuit la crearea unei condiţii nefavorabile actualelor relaţii de producţie. De pilda, primele mele lucrări în legătură cu fiziologia omului au făcut posibile o serie de experienţe asupra rolului pe care îl joaca plămănii şi rinichii în menţinerea compoziţiei sanguine. Aceste experienţe sau altele asemănătoare sunt folosite uneori la spitale şi clinici mici. Medicul particular nu poate face uz da ele, deoarece nu dispune de aparatele sau de technicienii experimentaţi ne* Geş-uri. Unii medici îşi dau seama de faptul că ei nu se pot folosi de multe din metodele a căror existenţă o cunosc şi dintre care multe au fostit prin avion pentru Capitală Prin shimbarea orei de plecare a cursei avionului care taie legătura între Iaşi şi Bucureşti,plecare ce are loc la orele 14 din localitate, corespondenţa pentru Capitală, se poate prezenta la oficiul Portal Iaşi până la orela 13. * Dacă scrisorile sunt francate express, corespondenţa este predată destinatarului în cursul aceleaşi zile, irizate de studenţi. O bună parte din cei ce înţeleg această situaţie se înscriu in Asociaţia Medicală Socialistă. Din nefericire, marele public nu este conştient de faptul că el nu poate profita pe depli de rezultatele cercetărilor medicale. Dacă şi-ar da seama de acest lucru, ar insista ca banul public care se cheltueşte pentru construirea barăcilor din Lybia să fie folosit pentru centrale sanitare din Marea Britanie. O mare parte din lucrările mele recente şi cele ale colegilor mei au fost lucrări în dometniul fiziologiei şi genericei. Ele tindeau si arate că foarte rar se poate spune (Continuare In pag. 2-a) După cum am anuntat In ziarul nostru Dumi* nica dimineaţa s*a mnut in sala cinematografului ,Trianon“, congresul căminelor (U turale din tot judeţul In vederea alegerii stitulul judeţean care sa ie coordoneze activ titca. Djpi intonarea Internat!0* nalei de către corul ateneu* in Tatarasi condus de d. prof V. Popovici, a luat cuvântul d. prefect Emil Mazilu, preşedintele de onoare a fostei com.sii judeţene interimare a căminelor culturale. Trebue si facem paşi uriaşi p® tárám educativ tsî cultural Prefectul judeţului laşi Adicarea nivelului cultural al populatei muncitoare dela oraşe şi sate const.tue una din preocu* pariie de bază ale guver- Corespondenta nuluî şi ale Partidului Mu*» citoresc Român. Dacă, cu sprijinul Uniunii Sovietic®, călăuziţi în munca şi lupta noastră de P.M.R. am făcut paji uriaşi din punct de vedere economic şi politc, d n punct de vedere cultural am rămas în urmă. S'au tipărit e drept milioane de volume, dar aceste volume n'au ajuns încă la desfinajie. Rolul pe car© ateneele şi căminele culturale tre»bue să-l îndepinecscâ este foart® important. Căminele culturala rle ieri şi azi In ţara noastră — a spus, în continuare, d. Mazilu—ai existat şi în trecut cămine culturale, dar ele erau patronate de vătafii burgheziei şi ai moşterimii şi activau pe linia învrăjbirii dintre naturile conlocuitoare, pe linia desbinării poporului, pentru a-l putea domina mai uşor, din regimul de democraţie o deosebită importanţă nu prezintă atăt faptul că numeric căminele s’au dublat (avem azi 7000 de căntine culturale în ţară), cât nouă orientare a căminelor. , Căminele trebue astăzi să ridice nivelul cultural, civici şi gospodăresc al masselor populare, să facă cunoscut poporulul adevărul despre lume, să activeze pe linia în* tr o tir 11 naţiunilor conlocui-^ toare, pemnia luptei împotriva claselor exploatatoare, Ocupăndu-se de situația (Cont*- '' ?n pag. 3-a) V» Congresul Căminelor Culturale Rolul căminelor pentru ridicarea nivelului cultural şi civic al masselor populare Cuvântăril ® rostite de prefectul Juc. laşi şi de reprezentantul ftM.lt. I.»jigi.il»«« ■iwg.jjLJL. ut:wwwp ijla îi mintei Ne place să vorbim adesea despre progresele evolante pe care ie-a realizat colectivitatea omenească In cursul sbuciumatei sale istorii. Câteodată, când ne gândim la felul de viaţă, la uneltele şi dibuirile primilor noştri semeni In luptă cu natura, zâmbim superior, orgolioşi de superioritatea noastră. E drept că noi, trăitorii din secolul 20, suntem înarmaţi cu mijloace perfecţionate, cu unelte şi arme prin care am reuşit şi biruim forţele oarbe ale naturii, prin care ne-am impus voinţa asupra modului cosmic. Munca necurmată a cercetătorilor a oamenilor de ştiinţă ai fiecărei generaţii ne-au adus cuceriri imense. A găsi însă In aceasta un prilej de îngâmfare şi de stagnare a gmuncii pa care suntem datori s’o continuăm pentru poporul nostru şi ai generaţiilor care ne vor urma, ar însemna din partea noastră o vinovată naivitate. Societatea a evoluat necontenit, potrivit legilor ei necesare, pe care astăzi ie cunoaştem. Şi deasemenea societatea îşi va desfăşura şi mai departe drumul ei ascendent. A găsi insă omului un merit absolut şi exclusiv în aceasta, are nu numai hazardat, dar deadreptul fals. Cilici — am putea adăuga — istoria •— Ba chiar, de ... !■ urma acestei evoluţiipăstrând forme de viaţă de manifestare precum şi o mentalitate învechită,, înapoiată, încât nu avem de ce să ne mândrim. Nu avem de ce să ne mândrim mai ales dacă ne gândiţi că, indiferent de superio«, ritatea mij oaceior și a inistrumenteior de care dis*ț punem, noi — oamenii $e^ coîu ui 20 — ne-am lăsat târâţi de două ori într'i o cruntă încleştare. ..... RADU NAUMESCU 7 (Continuare în pag. 2-a* Oim st facs plata abonamentelor la Radio Se atrage atenţia celor care posedă aparate de radio, asupra faptului că, costul abonamentelor pe care aceştia le datorează societăţii de R dio-difuziune trebuieşte achitat la ghişeul „Radio“, dela oficiul P. T.T. Aceasta, întrucât s’a observat că abonaţii depun sumele respective la C.E.C. în contul Soietăţii de Radiodifuziune, fapt care aduce o mare întârziere în decontarea banilor şi eventual neplăceri cauzate de neachitarea la timp a abonamentului.