Opinia, octombrie 1948 (Anul 40, nr. 618-644)

1948-10-01 / nr. 618

V ANUL 40 Nr. 618 ABONAMENTE Lei 360 n r . 1 ";. . 3 lun , 5.000 întreprinderi, autoritati , pe un an - Atelierele tipografice 4SI, "str. ŞTEFAN CEL MARE 50-52 t /grpr 3 11 ;T?Sl i « » M I 4 Pagini 4 Lei ZIAR POPULAR COTIDIAl1 Vineri 1 Octombrie 1948 Redacţie IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 52 Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50. TELEFOANE. Redacţia: • « Administraţia ; Serv. de noapte. , Ulrecior C. R. GHIULEA Nr. 1209 ( 1210 , 2042 . 2088 rK f ■ Mie Ini LI JIM dovadă elocventă căI. R. S. S. este stegarul luptei pentru pace şi securitate colectivă In numele guvernului sovietic, d. Andrei I. Vîşinski s rostit, în ziua de 25 Septembrie la Adunarea Ge nerală a O. N. U.-lui, un discurs care constitue o analiză vie a defecţiunilor Organizaţiei şi a posibilităţilor de a face din ea un instrument eficace pentru salvgardarea păcii. Discursul d-lui Vîşinski a depăşit în felul acesta caracterul unei pledoarii pentru o cauză proprie, iar oratorul s’a făcut astfel exponentul zecilor de milioane de„oameni simpli“ pentru care problema păşii nu este o problemă pur teoretică, ci o problemă a practicei imediate. Care sunt cauzele lipsurilor activităţii Organizatei Naţiunilor Unite ? Aceste cauze îşi au rădăcina la subminarea continuă a autorităţii înaltului for de către guvernul american şi guvernele subordonate lui. Instituirea comitetului interimar, căruia i s’au acordat funcţii mai largi decât Consiliului de Securitate, constituirea Comisiunilor pentru Coreea, pentru Balcani, dovedesc tot atâtea încercări de a întârzia rezolvarea justă a problemelor impuse de apărarea păcii şi securităţii colective. Trebue adăugat la aceasta faptul că organele economice ale O. N. U.-lui nu au ajutat popoarele care au suferit cel mai crunt de pe urma războiului, ci au slujit planului de aservire a popoarelor de către capitalul monopolist american ce poartă numele lui Marshall. Consecințele acestor stări de lucruri sunt: 1) neexecutarea recomandării de reducere generală a înarmărilor, 2) neexecutarea recomandării de interzicere a armei atomice, 3) hotărîri în problema Indoneziei de natură să sprijine pe agresor, 4) decizii în privinţa Palestinei care nu pot duce decât la o învrăjbire şi mai ascuţită a popoarelor în conflict, 5) nerespectarea măsurilor privitoare la interdicţia propagandei războinice. D. A. I. Vîşinski a arătat apoi şantajul pe care îl exercită Statele Unite cu bomba atomică, armă, prin excelenţă, ofensivă şi a demascat, fără cruţare, manevrele americane de a ascunde miezul însuşi al problemei, de a transforma organul de control al energiei atomice într'o în- ION LUCREŢIU (Continuare în pag. 2-a) ** ! Ctilitorul care se bucură de priveliştea ce o are de la fereastra unui vagon în plin mers, consumatorul care se aprovizionează zilnic cu articole aduse de la mari depărtări, cititorii ziarelor imprimate pe hârtia venită la timp, uităm aşa cum uităm toţi cei obişnuiţi cu ritmul vieţii pe care o ducem, că cele mai multe din avantagiile civilizaţiei se datoresc transporturilor, că pentru normalul care ne-a intrat în obiceiu trebuesc depuse atâtea şi atâtea eforturi, că mii de specialişti lucrează neadormiţi spre a asigura buna funcţionare şi mersul regulat al trenurilor care străbat în toate sensurile teritoriul ţării, ceea a mecanicilor de loco- I motive şi automotoare, a impiegaţilor de mişcare, a fochiştilor, frânărilor, telegrafiştilor, acarilor, a diferiţilor revizori, regulatori de circulaţie, tehnicieni din depouri şi staţii, după cum pretind şi o întreagă reţea de ateliere de construcţii de locomotive şi material rulant, de reparaţii şi instalaţii, adevărate uzine cu mii de muncitori. Alături de aceştia un larg aparat administrativ şi de asistenţă, pentru evidenţa şi ajutorarea personalului, şcolile c. F. R. Cum se formează spe■ cialiştii necesari atâtor ramuri de activitate ? Pentru instruirea acestora, C. F.R.-ul dispunea până astăzi de o reţea de şcoli profesionale extinsă, divizată in trei categorii: r. n. (Continuare în pag. 2.a) "«H« grjllMWHaWWWWKWWjr7.'.agil Reforma învâţâmântului şi formarea cadrelor de specialişti necesari în transporturi Rolul şcolilor tehnice medii C. F. R. Şcoala de exploatare de la Iaşi Cadrele de specialişti . Buna funcţionare a reţelei feroviare pretinde cadre specializate în diferitele ramuri în legătură cu transporturile. Şi aceste ramuri sunt multe şi foarte variate. Construcţia liniilor şi a instalaţiilor de transmitere,telefoane, telegrafe, întreţinerea acestor linii, exploatarea vagoanelor, locomotivele şi întreţinerea lor, respectarea prariilor, calculul încărcăturilor, reparaţiile, etc., toate aceste operaţii pun alături munca inginerilor specializaţi în construcţii de linii, a picherilor, a şefilor de echipe, ca şi a 1.000. 000 lei pentru şcolile primare din Iaşi Ministerul învăţământului Public a trimis Inspectoratului Şcolar Judeţean 1.000. 000 lei pentru amenajarea şcolilor primare din oraş, în vederea deschiderii cursurilor care va avea loc la 10 octombrie. Folosind metoda utilizată cu succes în 11. R S. S. Muncitorii de la întreprinderea metalurgică ieşană »23 August“ se interesează pe teren cu privire la canitatea produselor ce le fabrică Cum au rezolvat salariaţii diferite probleme de producţie Actul revoluţionar al naţionalizării înfăptuit la 11 iunie 1948 de clasa muncitoare sub conducerea Partidului ei de avant, gardă, a deschis pretutindeni în fabrici şi uzine noui perspective de muncă şi a oferit imbolduri nebănuite tuturor muncitorilor. Conştienţi de rolul lor în producţie, dându-şi seama că acumprodusele sunt fabricate pentru necesităţile întregului popor, ştiind bine că profiturile nu mai merg în buzunarul patronilor ci ele sunt utilizate pentru noul şi noui investiţii în folosul întregii clase muncitoare, salariaţii sunt preocupaţi mereu de rezolvarea problemelor ce se pun necontenit în fiecare ramură de producţie în parte. „Ce s’a întâmplat Inşi în ultimul timp ? Din cauză că alama se repartiza fabricilor prelucrătoare în cantităţi mici, secţia care turna mânere pentru uşi era în perspectivă să se închidă. Dar muncitorii n‘au stat inactivi şi nici n’au aşteptat să le vină din senin deslegarea impasului. Îndrumaţi de organizaţia de Partid,salariaţii după o consfătuire la care au participat cu toţii au hotărât să ceară prin Centrala industrială prelucrătoare un alt material din care să se confecţioneze mânere. Şi au indicat să li se trimtă tamac, un metal alb care poate fi folosit la fabricarea mânerelor cu acelaş succes-pa şi alama. In preajma datei de 1 Septembrie cor. fabrica ieşană ,23 August“ a fost în posesia cantităţi de cinci mii klograme din materialul amintit. Mânerele fabricate din acest produs, sunt durabile şi frumoase la aspect prezentând un lustru de parcă ar fi nichelate. îmbunătăţirea calităţii bilâmăiilor O altă preocupare a muncitorilor de la fabrica metalurgică „23 August“ este îmbunătăţirea calităţii bălămăiilor ce se confecţionează acolo. In ultima vreme călitătea bălămălilor lăsa de dorit. Muncitorii au analizat cauzele calităţii inferioare a acestui produs. In urma examenului făcut, s’a hotărât să se comande un aparat automat pentru ca bălămăriie să fie fabricate cât mai bine. [ Deocamdată muncitorii ADM. (Continuare în pag. 3-a) Cum s’a înlăturat închiderea unei secţii din fabrică fată de exemplu câteva probleme de producţie la fabrica metalurgică „23 August“ din strada Hotin. Printre alte multe articole principale (broaşte îngropate, broaşte elveţiene, bälämäli, zavoare , îngropate pentru uşi, ţesale pentru cai, etc.) la sus arătata fabrică se produceau până mai dăunăzi și mânere din alamă. Unificarea Inspectoratelor şcolare judeţene In noua schemă de organizare a Ministerului învăţământului Public, pe care am publicat-o în numărul nostru de ieri, se prevede că organele exterioare ale acestui departament sunt inspectoratele şcolare judeţene. Deci inspectoratele regionale, care fiinţau până în prezent (teritoriul ţării fiind împărţit în regiuni şcolare cuprinzând mai multe judeţe) au dispărut. Inspectoratele şcolare judeţene au ca atribuţie îndrumarea, supravegherea şi controlul din punct de vedere didactic, educativ şi administrativ atât a instituţiilor inspectoratelor de învăţământ preşcolare şi elementare, cât şi a celor de învăţământ mediu dn judeţul respectiv. Deci nu va mai exista sciziunea între inspectoratele elementare (primare până de curând) şi acelea medii (foste secundare). In schimb, inspectorii judeţeni şefi vor fi ajutaţi de inspectorii şi subinspectorii pentru învăţământul preşcolar, elementar şi mediu. Deci la Iaşi nu vom mai avea două inspectorate şcolare regionale (primar şi secundar), ci un singur inspectorat şcolar judeţean unificat. Vineri 10ct. începe la Iaşi al doilea curs juridic cu asesorii populari Vineri 19 Octombrie crt. la ora 5 d. a se deschide în localitate un curs juridic cu o a doua serie de asesori populari. Şcoala va funcţiona tot în nfrâţirea artelor , înfrăţirea şi prietenia Intre popoarele din U. R. S. S. au devenit temelia marei înfloriri a culturii din nemărginita noastră ţară multilaterală. Popoarele Uniunii Sovietice au toate posibilităţile pentru creaţia liberă, pentru desvoltarea nestingherită a artei lor. In legătură strânsă cu cultura rusă de avantgardă, arta republicilor înfrăţite s’a ridicat la un nivel nemaipomenit. Şi această cultură vie —influenţă reciprocă a culturilor naţionale—a jucat un rol covârşitor în ascensiunea generală a artei sovietice. Patriotismul * fierbinte şi creator sovietic a fost şi rămâne temă generală a creaţiei artiştilor noştri, fie ei fiii poporului rus, Uzbekistan, georgian, ucrainean... „Puterea patriotismului sovietic — spune tovarăşul Stalin — constă în faptul că temelia lui o formează, nu prejudecăţile rasiale sau naţionale, ci un devotament profund şi fidel al poporului faţă de patria lui sovietică şi prietenia frăţească a muncitorilor tuturor naţiunilor ţării. In patriotismul sovietic, tradiţiile naţionale ale popoarelor se îmbină armonic cu interesele vitale generale ale tuturor muncitorilor din Uniunea Sovietică. Patriotismul sovietic nu urmăreşte separaţia, ci, din contra, uneşte toate naţiunile într’o singură familie frăţească“. Popoarele Georgiei, Armeniei, Azerbadjianului, din Asia Mijlocie, din ţările Baltice, din ţările Nordului îndepărtat, şi-au însuşit din bogata moştenire artistică rusă, ceea ce se armoniza cu aspiraţiunile lor de libertate, cu idealurile lor. De aceea, au îndrăgit atât de mult arta localul Facultăţii de Drept. Cursurile vor fi predate de acelaş corp profesional iar Programul va fi acelaş ca la prima serie sovietică, la care artiştii ruşi de avantgardă au răspuns cu toată dragostea. Oare nu un Puşkin şi Lermontov au fost aceea care au cântat Kaukazul, un Vereşciaghin care a pictat cele mai bune pânze închinate Asiei Mijlocii, oare nu în operele compozitorului rus Rimsky-Korsakov se aud melodiile din Orient ? Asemenea exemple le-am putea aduce la infinit. Rădăcinile înfrăţirii artelor datează de mult. Insă terenul real, potrivit înfloririi acestei înfrăţiri, l-a căpătat în zilele noastre. Ne-a unit faptul slujirii marilor idei ale poporului sovietic. Aceleaşi idei preocupă popoarele din nordul, sudul, apusul şi răsăritul U. R. S. S. Dragostea fierbinte pentru M. CIAURELI Până la 15 octombrie a. Va începe în loialitate funcţionarea şcolii de magistraţi, o şcoală ce va fi urmată de asesori populari Potrivit unei Decizii a Mnisterului de Justiţie, în cursul lunii Octombrie crt. va începe să funcţioneze în R. P. P. trei şcoli frecventate de asesori populari şi a căror absolvenţi vor fi numiţi magistraţi de carieră. Aceste şcoli sunt regionate, în sensul că vor fi frecventate de asesori din regiune şi vor lua fiinţă la Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Cursurile şcolii din Iaşi ce vor fi urmate de aproximativ 250 asesori vor fi predate în Palatul de Justiţie (localul unde au funcţionat până în prezent Judecătoriile). In acest scop, se procedează în prezent la reamenajarea aripei Palatului unde se aflau judecătoriile. Aceste instanţe se transferă în etajul II al Palatului. Judecătoria II Urbană dimpreună cu Grefa respectivă a şi fost mutată la etaj, unde funcţionează de ieri. Şcoala de magistraţi va avea o durată de opt ani. evista „Crocodil“ şi humorul Mergând pe linia marxistleninistă a desvoltârii artei şi fteraturei socialista, Comitetul Central al Partidului Comunist (b) a dat de curând o hotărâre cu privire la revista de satiră, critică şi humor „Crocodil“. Fâcându-se o analiză amplă şi obiectivă acestei reviste, hotărârea arată odată mai mult critica principială, deschisă de care se servesc oamenii sovietici pentru a ajuta pe creatorii de artă să meargă pe linia realismului socialist. Revista sovietică de humor „Crocodil” are o calitate cu totul superioară, incomparabilă cu aceea a publicaţiilor de acelaş fel din alte târî, dar fata de nivelul artistic şi cultural ridicat al oamenilor sovietic, C. C. al P. C. (b) a a arătat o serie de lipsuri ale revistei şi a dat indicaţii juste pentru ridicarea nivelului ei calitativ. Hotărârea aceasta este un exemplu şi un îndemn pentru creatorii care au ca armă critica, satira şi humorul împotriva influenţelor artei decadente şi a vechilor mentalităţi. Critica aceasta este bine venită şi pentru creatorii de artă din R. P. R. Ţara noastră a avut în trecut un număr record de reviste humoristice. „Multe reviste de humor, dar nici una de spirit“ , spunea cândva un scriitor. Şi revistele erau difuzate în toate coifurile ţării, împrăştind adevarata otravă printre cetitori. Pline de pornografii, aceste reviste patria sovietică şi Marele Stalin, o cântă în cântecele sale atât un georgian, cât şi un armean, ucrainean, kazak, turkmen şi bielorus. Comunitatea de idei, comunitatea formelor şi a felului de viaţă socialistă a popoarelor noastre, au adus la convingerea că, creaţia artistică a unuia dintre popoarele noastre este apropiată de celelalte popoare din punct de vedere spiritual. Arta popoarelor sovietice este naţională, din punct de vedere al formei şi socialistă, din punct de vedere al conţinutului. In practica cotidiană se poate vedea clar cât de fructuoasă este influenţa reciprocă a artelor în(Continuare în pag. 2-a nu erau în fond decâ niște fiţuici diversoniste în care erau bogatelzete problemele cele mai grele, mai esențiale. Difuzând ura de rasă (pe linia anecdotelor de prost gust ale lui Speranță), ridicând la rangul de onoruri cele mai degradante vicii, revistele acestea arborau o ţinută de o violentă indecentâ, imitând cel mai „ades publicaţiile asemănătoare din Paris. Dezinte- resul unor scriitori de ta-, lent pentru acest gen (în U.R.S.S. revista Crocodil este redactată de un colectiv de scriitori de mar.» prestigiu ca V. Kataev, GL. Zaslawski, celebrii Kucrd«^ nicsa, etc.) a făcut ca re-j doctorii acestor reviste sâ fie de cele mai multe ori , improvizați, fapt care scă- . (jc a și mai mult calitatea acestor reviste. Ducând de cele mai multe ori o campanie des- ST. POPA (Continuare în pag. 2-a) O maşină pentru culesul inului care înlocueşte 86 de oameni Realizarea unor ingineri sovietici Rusia a fost renumită întotdeauna prin culturile ei de in. Cu toată importanţa acestor culturi, în economia Rusiei prerevoluţionare inul era cultivat, cules şi prelucrat prin metode învechite. Inginerii sovietici s’au străfi duit să uşureze munca cuitivvatorului de in, să mecanizeze prelucrarea inului. In anul curent uzina „Kalinin“ din Leningrad — prima In toată lumea — a inceput producţia în serie a combainului pentru culesul inului. Tehnicienii sovietici au realizat în practică ceeace zadarnic au încercat specialiştii americani. De curând câteva combainuri au fost aduse în regiunea Kalinin şi Pskov—patria vnului. jj Pentru a ne da seama da importanţa acestei noui maşini e destul sS arătăm că un comţiân de acest tip strânge pe W^ecoîtt la 7-8. ha. operațiune cari u'eceSîtSr'îfl zul clod este efag în mod normal, cel pufftt 80 4tr oameni.