Opinia, decembrie 1948 (Anul 40, nr. 670-694)

1948-12-01 / nr. 670

r ' -1 ii.-*. * ANUL 40____________Nr. 676 ABONAMENTE Lei 360 i J I Î I i I 3 luni „ 5*009 lutrepriv.deni.autoratat pe un ap » **“•*-—* Atelierele­ tipografice ASI, Str. STEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN 4 Pagini 4 Lei Inovaţiile şi economiile, rezultate ale întrecerilor bine organizate Bilanţul întrecerilor so­cialiste desfăşurate până la 7 Noembrie In între­prinderile ieşene, a scos In evidenţă nenumărate exemple pozitive, exemple rare subliniază din plin, forturile şi lupta dusă le clasa muncitoare In frunte cu Partidul ei de svandgardă, pentru făuri­rea unei vieţi noui şi mai bune, Interesele vitale ale cla­­sei muncitoare din ţara noastră, cer ca investiţiile alocate de stat pentru creşterea, în primul rând * industriei grele şi pen­­teu întărirea industriei în f­­­eral, să fie întrebuin­­ţe cu maximum de folos, pentru ca atât întreprinde­rile în funcţiune, cât şi ceie noui care vor fi create, să dea o producţie cât mai mare. Rezultă deci, că uina din sarcinile de frunte ale muncitorimii este ca la cadrul întrecerilor so­cialiste, să ducă lupta pentru mărirea producţiei ,­ productivităţii muncii.­­De aceea muncitorii le­­şeni au luptat şi lupta pentru cât mai multă e­­conomie la materie primă , combustibil, pentru îm­­bunătăţirea procesului teh­­nic de fabricaţie, prin gă­­cire» şi aplicarea de îno­taţii, probleme strâns le­gate de producție şi spo­­rirea ei.­­In această privință tre­­bue să subliniem că acolo «ade au existat in treceri L. SILVESTRU £Contim»ra in pag. 3-a) Reporist extern De ce l-au salvat americanii pe Hiro Hito dela spânzurătoare Un proces înscenat ca o piesă de teatru şi un actor principal Procesul criminal lor de rezbosq ,­ japonezi, s’a ter­min­at după desbateri care durat efectiv timp de zie» prin condamnarea la moarte a fostului prim «ra­stru H de­l Tojo şi a altor şase foşti miniştri şi general. Restul celor 17 acuzaţi au primit diverse fadepse privative de li­bertate. ’ Voluminoasele dosare wm au mu mai puțin de 48.283 pagini. Un număr «de 1194 martori au depus 4» apărerea sau acuzarea celor 24 de criminali. A­­cue rea a fost susţinută de 72 de procurori, iar «pararsa de către 104 avocaţi, din care 25 a­­mericani şi 79 japonezi. Cheltuele cauzate de a­­cest proces—scrie cores­­­pondentul dn Tokio al ziarului »Times*—sau ur­cat la câteva milioane de dolari. Toată această risipă de timp, oameni şi bani, nu a fost făcută decât cu scopul de a se înneca în­­tr’un noian de vorbârie şi într'o abilă punere în scenă, probate destul de evidente ale faptelor să­vârşite de cei 24 crimi­nali de ră­zboiu, care nu apare în public împăratul trebue salvat. De altă parte, principală grijă a acuzaţilor, cât şi a acuzării, a fost de a scoate basma curată pe­­împăratul­ Hiro Hito, care ar fi trebuit sâ figureze în capul listei ce­­lor aflaţi în boxă. Procesul s’a terminat . . . cu bine, adică fără implicarea lui H­io Hito. Oligarhia ja­poneză şi-a salvat—cu con­cursul autorităţilor militare americane—s­obolul său pre­ţios, persoana lui Hiro Hito. Cu toate acestea, nenumă­­rata păreri au fost exprimate în sensul că Hito H­­o este la fel de vinovat ca şi pre­­puşii săi miniştri şi general, astfel că exonerarea sa de inculpare, constitue o fla­­grantă călcare a principiilor de drept. O atare opinie aparţine în­suşi preşedintelui Tribunalu­lui, Sir William Webb, care a aratat In mod clar că îl (Continuare în pag. 2-a) I Plantaţiile de protecţie practicate în U. R. S. S. îmbunătăţirea solului şi sporirea fertilităţii sale iată­­ rezultatele ce se obţin în urma aplicării în agricultură a sistemului de asolament ra­ţional. Acest sistem a fost e­­laborat de marii savanţi ruşi Docuciaev, Kostacev şi Wi­liams. El constitue una din cele mai strălucite realizări ale agronomiei înaintate. Complexul asolamentului ra­­ţional cuprinde: o rotaţie adecvată a semănăturilor, prin cultivarea plantelor pe­rene, folosirea unor seminţe de soiu, îngrăşarea pămân­tului cu îngrăşăminte de ori­gină minerală şi organică, amenajarea unor iazuri şi lacuri de retenţie, etc. In plus, trebue să menţionăm încă o măsură importantă In cadrul sistemului de asola­­ment raţional: este vorba de plantarea unor perdele fores­­tiere de protecţie. Experienţa a unui mare număr de col.­homri şi sovhozuri a confir­­mat rolul multilateral, extrem de mare al perdelelor de protecţie. Ele îmbunătăţesc microclima zonei în care sunt practicate, reţin zăpada un timp mai lung pe ogoare, e­­vitându-se astfel degerarea semănăturilor de toamnă din pricina îngheţului şi rezer­­vându-li-se vlaga preţioasă. Perdelele forestiere de pro­tecţie reduce simţitor viteza vântului şi ogoarele protejate de perdele forestiere nu mai suferă din pricina Viforului şi a vântului nordic. Totodată perdelele forestiere reduc e­­vaporarea apei din terenu­rile cul Evate şi asigură o consumare mai economică a apei d­e partea plantelor. In plus, perdele­e forestiere de protecţie, constitue o sursă de aprovizionare a co­hozu­­rilor şi sovhozurilor cu lemne şi fructe, fărâ să mai vorb­e că ex­itenţa lor înviorează aspectul zonelor de stepă. Ele sunt o armă puternică a luptei pentru recolte mari şi constante, pentru menţinerea şi sporirea rodniciei pămân­tului. Guvernul sovietic şi parti­dul bolşevic atribue o deose­bită atenţie şi importanţă plantării unor perdele fores­tiere în zonele de stepă, so­cotind că astfel se asigură o propășire temeinici­a agri. * (Conținutr© în pag. 2-a) V, FhlSQV Conferinţa de coordonare de la Prefectura de Judeţ Prefecţii de judeţe şi inspectorii diferitelor departa­mente şi-au analizat munca în spirit critic şi autocritic . Ieri dimineaţă la ora 10 s-a ţinut la Prefectura de Judeţ conferinţa admini­strativă a circumscripţiei Iaşi. Conferinţa a fost prezei­dată de d. Gherşen, ins­pector administrativ al Circumscripţiei Iaşi. Au fost prezenţi inspec­torii generali ai serviciilor exterioare ale diferitelor departamente şi prefecţii de judeţ din circumscrip­ţia ad-tivo. Deasemeni a fost de faţă dr. Caliman­­dric din partea Judeţenei P.M.R. Şedinţa a fost deschisă de dl. inspector admini­strativ Gherşen. D-sa a arătat că trebue să ne deprindem să ne analizăm munca în spirit critic şi autocritic; este necesar ca fiecare din inspectori să cunoască lucrul ce se desfăşoară în de­parta­mentul tovarăşu­­i său, ca pe baza schimburilor de experienţă să păşim la îmbunătăţirea muncii. Dl. Ghetş­u a mai su­bliniat că viitoarea refor­mă administrativă va pune noui sarcini în faţa sala­riaţilor. D­e realizările şi tipu­surile semnalate în con­ferinţă, vom şti să ne coordonăm vitoarea acti­vitate. Cuvântul dele­gatului Orga­nizaţiei Jude­ţene PHR Dl. Calimandric din partea O­g. Jud. Iaşi PMR a început prin a arata une­tirile biocu­­lui imperialist,­­ uneltiri care tind la subminarea pi­cii şi la încercări de a pro­voca noui războaie. A insistat asupra acţiunii viguroase pe care o duce lagărul democratic şi sntib imperialist pentru pace şi buni stare, o acţiune în fruntea căreia se află Uniu­nea Sovietică. După ce a trecut în re­vistă greaua situaţie a ţări­lor marshalizate, vorbitorul a arătat că Republicii Popu­lare Române i se oferă con­­diţiuni de desvoltare a so­­cietiţ­i socialiste, un sprijin neprecupeţit în acest sens venindu-i din partea URSS-ului. D­. Calimandrie a căcut a­­pel la participanţii conferin­ţei să ţină seama de falu­ cum se manifestă la noi ata­curile duşmanilor poporului muncitor şi în activ­­atea de fiecare zi a prefecţilor şi ins­pectorilor administrativi, să fie trează vigilenţa. Succese şi lip­­suri în campa­nia agricolă Dl. insp. agricol Cos­­teţchi a expus un raport cu privire la situatia a­­grcola in regiunea ins­pectoratului. D­i­n cauza lipsurilor care s’au semnalat la des­­m'ristiri nu s'a at ns nici 30 la sută d’n planul pre­­v zut la aceasta operație. La însâmânţările da toamne s’a constatat că* planul general pe Inspec­torat a fost depăş­i. Vas* (Continuare t*Mti«ttiWti««BI8Mti»tit pentru instituţiile de asistenţă din Iaşi Direcţia Comercială Ju­deţeană anunţă că minis­terul de resort a reparti­zat pentru judeţul nostru 55.000 kg. ulei destinat cantinelor, spitalelor, că­minelor, internatelor şco­lare, azile, sanatorii, creşe etc. Această cantitate a fost repartizată pentru luna Noembrie, rațiile fiind ace­­leași ca pe Octombrie. a aciiatiia Lia Maria.« Un masiv transport de medicamente, materiale sanitare şi 2 vagoane a­­limente pentru Insp. Sanitar Iaşi In cursul dimineţii de Luni, a sosit în locali­tate un transport masiv de medicamente şi ma­teriale sanitare pentru inst­ituţiil­e spita­ceşti din raza Inspectoratului Sa­nitar Iaşi. Au fost trimise 8000 kg. nitroxan, 3000 kg. ghips pentru aparat­e gh­esate, pături, cerşa­­furi şi dosuri de saltele. Pentru Oficiul de ocro­tire al mam­ei şi comp­u­­lui dea Serviciul Sani­­tar al judeţului au sosit 2 vagoane alimente. Deasemen*, s-au pri­mit şi paturi­e noi pentru școlile medii sa­nitare. Solemnitatea deschiderii noului an universitar la Institutul de medicină din localitate Luni 29 Noembrie, la orele 11 dimineaţa a avut loc la Institutul de medicină din Iaşi solemnitatea deschiderii cursu­rilor noului an universitar. Au participat la festivitate profesorii şi studenţii Inst­­u­tului, dl. Ministru al Sănătăţii prof. dr. Vasile Mârza, recto­rul Universităţii prof. dr. L. Bîl­ff, precum şi cei care ac­tivează pe tărâmul sanitar din oraşul Iaşi.­­ stilizând noul an univer­sitar, rectorul Institutului de Medicină, dl. prof. dr. V. Rişcanu a arătat importanţa deosebită pe care o prezintă reforma învăţământului. Studentul F­oareş, In nu­mele studenţi or medicinişti de la centri-I Medicină U. N. S. R., trasând sarcinile mici care stau astăzi In faţa st denţim i care tnbue s devim şi ea un factor activ In lupta pentru construirea socialismului, îşi ia angaja­mentul în numele stud­nţimii dela Institutul de M­dicină de a munci cu hotarire pe târâm proPsiomi şi po­lic. Dr. Dr. V. Mirza, Ministrul Sinatăţi­i prof­sor de Bo­­logie la Institutul de Medi­cină d­e I şi a rostit apoi recu­ţi­a inaugurală.­ De asemeni In cadrul unei atmosfere fest­ve a avut 'oc desch­e­rea cursurilor la Fi­­gutatea de planficii­, jun­ei plecor­omice, Agronomie și Li­mie. Personal administrativ numit la şcoala juridică din Iaşi Direcţiunea Personalu­lui d­i­n Ministerul de Justiţie a făcut cunoscut Primului Preşedinte al Tri­bunalului Iaşi că următorii salariaţi ai acestui Tribu­nal au fost numiţi în per­sonalul administrativ al şcolii juridice din locali­tate : Dl. Ion Eremicioiu gre­fier, în funcţia de direc­tor administrativ, dl. Carol Cucu grefier în funcţia de administrator gestionar ş casier, d. Iosif Lupu în funcţia de bucătar, d-na M. Cojocaru ajutor­ bu­cotiv iar A. Codreanu, Vasile Anuţ şi Georgeta Gorea oameni de serviciu. Miercuri 1 Decembrie 1948 Redacţia IAŞI,STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. 52 Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE: Redacţie. . . Administraţia Serv. de noapte. . Virvitor C. «*. GHIULEA Desigur că unul din e­­venimentele culturale cele mai importante ale ulti­­melor săptămâni în ora­şul nostru au fost viz tel© celor două ansambluri so­­vietice. După grupul ariştilor din Moscova care timp de 4 z­le a prezentat spectator lor ieșeni, e­­xemple din strălucirea ar­tei sovietice, ansamblul georgian a venit să în­tregească o adevărată săptămână de art­­ sov­e­­tică. Prezenţa artiştilor sovietici în Ieşi a fost un fapt care nu poate fi u­­şor trecut cu vederea. Cele 3 spectacole ale ansamblului georgian au provocat un entuziasm printre spectatorii ieșeni ne mai întâ­lit cu prilejul vreunei alte manifestaţii artist­ce în ultima vreme. Intr’adevăr, ansamblul georgian a depâşit cu to­tul manifestările coreo­­grafice la care am avut cândva posibilitatea sâ a­­sist­e. R­ipte­d­e însutşi pito­­rescul Georgiei, din mun­ţii cu apele tumultuoase ale ţârii gruz­de, densato­­rii au prezentat spectator­i­lor noştri încântaţi şi ui­­miţi în acelaş timp, pito­rescul şi farmecul dansu­rilor lor. De la vulcanica un scare de luptă şab­ate­­ce, până la gingaşa gra­­ţ­e, întreaga gamâ a dan­­sului a fost parcurşi cu­ virtuoz fote de ansamblul omog­n ca interpretare şi concepţie. In aceste dansuri a fost redat cu savoare întreg specificul dansurilor gruzne. Sfili­­lizate în interpretare, ele nu au fost lipsite însă cu nimic din farmecul lor frust, de puternica lor v­aţa, creată de concep­ţia populară. Vigoarea dar şi graţia, m­şcarea e­­legantâ şi virtuoz­­atea, mişcarea plinâ de farmec a ansamblului fem­eii , şi tumultul ansambului mas­culin cu for­mat un tot perfect în cadrul unui spectacol ce a dovedit cu prisosinţă valoarea şi pos­t­itâţile de v­­orif­­care ale artei în marea Ţară a Socialismului. Instrumentele muzeale populare mânuite cu ade­vărată vituoztate de câ­­tre cântăreţi, au acom­paniat cu muz­ea lor, dan­­surile ansamblului. De a­­semeni, sorsiul ansamblu­­lui, un cântăreţ de mare valoare, a entuzismat sala prin interpretările sale de muzică populară românească, fredonate a­culturii sovietice din atare zone. Plantarea perdelelor fores­tiere de protecţie este indi­solubil legată de problema asigurării unor recolte mari şi constante în regiunile se­cetoase. îmbinând această practică cu irigarea artifi­cială se asigură o bază sol­dă pentru obţinerea unor re­colte deosebit de bogate. In urma deciziei guvernu­ui so­vietic, în regiunile din zona centrală de cernoziom şi a­­nume în regiunile Tambov, Kursk, Voronej şi Orel se prevede că plantarea perde­lelor forestiere şi a tuturor altor plantaţii de protecţie trebue să atingă o suprafaţa de 948 k­ii hectare. la Re­pol împreună cu toţi spec­­tatorii—înalţător exemplu de înfrăţire a artei popu­­lare sovietice cu cea ro­mânească. Costumele, decorul, şi mai ales dansurile popu­­lare din sate şi oraşe, ne-au demonstrat calita­tea excepţională a aces­tui ansamblu în care co­­reografia a fost deser­vită de interpreţi de o valoare deosebită consi­deraţi individual, dar în­cadraţi în omogenitatea ansamblului. A fost un spectacol cum de puţine ori ne-a fost dat să asistăm şi pe care nici nu-l vom putea uita. El ne-a arătat puterea artei sovietice, unde toata popoarele îşi manifestă arta lor naţională ca for­mă şi socialistă în fondul ei puternic. Publicul ieşan, ca şi în­treg publicul din ţara noastră pe unde au pre­zentat excepţionalul lor program ari­ştii georgie­­n!, a aplaudat cu o in­e­satisfacţie şi o dragoste fie'bnîe manifestările a*a cestui ansamblu. Spectacolele de Dumi­nică, mesaj al arte! so­vietice, au fost un eveni­ment pentru oraşul nostru şi un înalt exemplu de man­­estare artist'cfi. ST. P. O sărbătoare artistică Vizita ansamblului georgian la laşi ( Nr. 1209 ( „ 1210 ) 2042 , 2088 Calomnii tare lui Pentru a îndepărta mass«b­re populare de singurul Par­tid care luptă consecvent pen­tru interesele şi drepturile lor, de eroicul Part­i Comu­nist Francez d. Jules Moch, ministrul social imperialist care a trimis jandarmeria şi hiite de huligani împotriva minerilor grevişti, a acuzat la Adunarea Naţională pe comu­nişti că primesc fonduri din străinătate şi, ca atare, re­prezintă interese străine. La această afirmaţie a mi­nistrului călău, d. J­­ues Dupl­los, secretar al P. C. F-ului, a ripostat ,cerând efectuarea unei anchete asupra prove­nienţei fondurilor partidului pe care-l conduce, dar recla­mând în acelaşi timp extin­derea anchetei asupra tutu­ror partidelor, deoarece din datele pe care le-ai prezentat, reiesă clar că „socialiştii* şi redacţia oficiosului lor primesc fonduri masive din partea trus­­turilor americane şi din par­tea partidului laburist englez, Dl. Moch care a adus acu­­zăţue a ameninţat atunci cu demisia guvernului în caz de adoptare a propunerilor făcute de Partidul Comunist Francez. Gestul sau probează frica de adevăr, demonstrează că, P­artidul Socialist al lui Blum este un organism politic a­­merican. Respingând violent ideia unei anchete asupra propriului său partid, Moch s-a demascat, involuntar. Aprobându-l, celelalte parti­de reprezentate în Parlament au dat o dovadă elocventă ca­­psă de răspundere, o solid­arizare cu vânduţii. Cu vân­duții nu se pot solidariza de* I. L. (Continuare în pag . "1

Next