Opinia, iunie 1949 (Anul 41, nr. 819-844)

1949-06-11 / nr. 828

ANUL 41­­Nr. 828 ABONAMENTE Lei 360 3 luni 1 5.000 Intrepriaderi.autorita * ‘ i‘­­! pe un *0 r x v * ' Atelierele tipografice /§! Str.’ STEFAN CEL MARE 50-52 m 4 Pagini 4 Lei Zolf­A­R POPULAR COTIDIAN Pentru o mai bună aprovizionare­ a Iaşului In­­k puie MW iau la Societăţile Comerciale de Stat şi la Cooperative Aşa îşi folosesc timpul un strungar, un Invăţător şi Folosirea timpului de tdluncâ într'un mod cât mai raţional, cât mai util în folosul progresului general, iată încotro tind oamenii muncii de toate categoriile. Luptând pentru o cauză comună, muncind pentru acela­ măreţ ţel, strâduindu-se pentru a-şi as­gura un nivel mai ridicat de trai, muncitorii cu br­aţele şi cu mintea, din fabrici, instituţii şi de pe ogoare, f­ecare în domeniul său de activitate, îşi dau contribuţia la lor cons­truirea socialismului. In fiecare fabrică, în fiecare instituţie sau între­­prindere miile de oameni ai muncii, caută sub toate for­­mele să-şi planif­ce timpul, să-l facă mult mai rodnic, sa producă mai mult şi mai bun, pentru Sfatul care as­tăzi este al lor, pentru ei înşişi. Comerţul alimentar de stat, cât şi Cooperativele totale au înregistrat unele progrese in ultima vreme. Astfel, Soc. de Stat „Moldova-alimentara” a înfiinţat mereu alte su­cursale In oraş, îndeosebi I® cartierele muncitoreşti. Astăzi „Moldova-alimen* tara* posedă un număr de nouă centre de desfa­cere,centre situate tn toate cartierele oraşului, In a­­­fară de depozitul engros «lela Vamă. Recent Comcarul —pen* tru a înlesni operaţiile fisierMor şi deci pentru­­ clienţii să fie mai grab­­c serviţi — a hotărlt o bonurile să nu mai fie complectate de mână. In locul acestor bonuri s’au introdus tichete pe care tont tipărite cantităţile de carne ce se distribue. Tot în ceeace priveşte Comcarul, s’a constatat Ia ultimul timp o reală Îmbunătăţire în legătură i modul cum este servit Consumatorul. In general, măcelarul a adoptat o nouă atitudine faţă de Client, o atitudine mai co­­rectă. Cazuri care să a­­rate că măcelarii părtr juse pe unii consumatori jos semnalează din ce în ce mai rar. Unităţile magazinului de S­tat Moldova precum şi Cooperativele locale au dat în ultima vreme ex­tindere deosebită comer­cializării de produse lac­tate, mai ales a untului care se găseşte întotdea­­una tn cantităţi suficente. Care este Insă sarcina principală a comerţului de Stat ? Comerţul de Stat, fără capitalişti, fără speculanţi are sarcina de a servi In­teresele masselor largi con­sumatoare. Pentru a duce la bun sfârşit această sarcină, conducerea comerţului de Stat trebuie să fie cură­ţată de orice elemente dăunătoare, de orice ele­mente necorespunzătoare. Soc. de Stat Aprozar a dirijat până în prezent astfel produsele, incât mărfurile mergeau în alte M. A. — Continuare in pag. 3-a — Un strungar... Dascălu Gh. este un tâ­năr strungar dela atelierele C. F. R. Nicolina. Experien­ţă prea vastă nu are şi nici n’a absolvit vreo şfoală specială, totuşi strungul său produce mai mult ca al al­tora. La început, muncitorii mai vrâstnici, II pizmuiau, sus­ţinând că strungul lui Das­călu este mai bun. —,Că doar n’a­u mai priceput oul decât găina — spuneau strungarii bătrâni care l-au învăţat meseria. Cu timpul Insă, strungarii dela rotărie s’au dumerit dece Dascălu stă mereu în fruntea producţiei, şi au prins a-l imita. Dascălu Gh. vine cu câte« va minunte înainte de înce­perea lucrului, însă nu per tru a sta la taifas, ci pen de muncă un funcţionar tru a-şi îngriji maşina. —„Nici un colţişor ne» şters, nici o piesă ne unsă şi cercetată îndeaproape. In aceasta constă cheia suc­ceselor ce le ob’,Ine tânărul strungar în muncă. Insă nu numai îngrijirea strungului este preocuparea lui Das­călu ci şi împărţirea raţio­nală a timpului. Iată-l stând în faţa maşi­­nei, potrivindu-şi cuţitele care la fiecare învârtitură a osiei fixate, scot câte o şu­viţă de metal. Urmăreşte atent, şpanul, şi apoi fără a-şi pierde t­ipul, pileşte şi şlefuieşte imediat piesa care se mai află în strung. — „Ingrijindu-ţi unealta bine, reuşeşti să atingi mai multe obiective odată , — spune tânărul, tovarăşilor săi de muncă~ ucizi timpii „morţi", produci mai mult şi mai bun şi Iţi măreşti câştigul. De adevărul celor spuse da Dascălu, muncitorii s’au convins la sfâşitul lunii Mai când acesta a primit 3100 iei pr­mă de prod­­cţie, pentru depăşirea programu­lui cu 53 la sută • I* Un învăţător Pe sălile şcolii elementare Nr. 1, clopoţelul agitat de S. LEONTE — Continuare In pag. 3-a — Reînceperea distribuirii cartelelor cu puncte Serviciul Comercial de pe lângă Comitetul Pro­vizoriu al oraşului, anunţă că pe ziua de 12 iunie reîncepe distribuirea car­telelor cu puncte pentru toate categoriile de cetă­ţeni care nu şt­ie,au ri­dicat în luna Mai. Deasemeni, se începe distribuirea cartelelor pen­­tru instituţiile cu mai puţin de 10 funcţionari. Distribuţia se va face in localul Serviciului Co­mercial din strada Cuza vodă Nr. 67. O plimbare noaptea prin capitala Uniunii Sovietice Munca da noapta într’o uzină, Intr’un mare magazin alimentar şi intr’o tipografia. Cai mai tineri cetăţeni ai Moscovei Douăsprezece lovituri cadenţate au răsunat deasu­pra Pieţei Roşii şi s’au Împrăştiat prin văzduh, In toate coifurile ţării, In toate cele patru puncte cardinale. Moscova urează noapte bună celor care se odihnesc după o zi de muncă, celor care şi-au Înlocuit tovarăşii Intr’un nou schimb, prietenilor Patriei Sovietice care se află departe de ea, şi care tşi Îndreaptă spre ea speran­ţele şi năzuinţele lor. Zgomotul zilei se stinge treptat pe străzile mare­lui oraş. Cum s'ar putea oare măsura şi cântări tot ce se creazâ într’o singură zi in Moscova ! Automo* b­ie şi oţel, ţesături stră*­verii şi unelte necunos­cute până în prezent, trenuri electrice pentru muşte de cărbuni şi mon­toare puternice, h­olley­­buzun rapida , cele mai fine aparate de precizie. Zidurile strălucitoare de marmoră ale palatelor subterane ale Matropoli­tonului şi paginile noilor opere create de poeţi, toate a­c­est­ea sunt creaţii ale oamerilor muncii din Moscova. Savanţi şi mun­­citori stahanovişti desvă­­lue taina recordului lor sau esenţa nouilor metode de producţie. Ziua Moscovei ! S'ar putea scrie o carte chiar numai despre o singură zi din viaţa Capitalei So­­vietice. Şi iată că a trecut una din aceste zile. Mai fâlfâie încă cort­i­nele în multe săli de tea­tru, mai ard încă luminile în Palatele de cultură şi în cluburi. Sa mai aud bă­­tăi la intrările principale ale clădirilor. Luminile se sting una după alta în ferestrejiul caselor, afluenţa de auto­mobile la intersecţia stră­zilor se răreşte, trotua­re i® se golesc, trec ulti­mele tramvaie şi clasfi­­cându-şi larg topefile, ‘ies la muncă maşinile care curăţă străzile. Noaptea a cuprins Ca­pitala. Intr’una din aceste nopţi să mergem cititorule, să străbatem capitala. Vom călători până dim­neaţa pentru a simţi bâfâile ne­contenite ale Inimei Mos­covei, ritmul egal şi plin de energia al vieţii de noapte a marei metropole socialiste, intr’o msr© uzină Noaptea. Ne aflăm într’una din cele mai mari f­ntreprin­­deri ale capitalei. In prima uzină de Stat, de rulmenţi pe bile, „L. M. Caganovici*. Urcăm pe scara largă nu­mai 20 trepte şi ne găsim In centrul uzinei. Etajul al doi­lea al clădirii 11 ocupă dis­pensarele, sălile de mâncare, vestiarele, instalaţiile de cluş­­ete. Atelierele sunt jos. A­­colo motoarele duduie, inun­date de lumina electrică iar — Continuare în pag. 2-a-­ NOTE O sugestie In legă­tură cu distribuţia pâinii Deşi în oraşul nostru se fabrică pâinea necesară tuturor posesorilor de car­tele alimentare, totuşi se întâmplă uneori,— în­deo­sebi duminicile— ca mulţi cetăţeni să rămănă fără raţia respectivă. După cât suntem infor­maţi, aceştia nu respectă vechile înscrieri şi-şi pro­cură pâinea pe cartelă în alt cartier decât acel care locueşte. Datorită acestui lucru, în timp ce la unele bru­tării pâinea se epuzează înainte de ora 10 dimi­neaţa, la altele, vânzăto­rii stau şi aşteaptă cum­pără­tor­ii până după ora 14, pentru ca apoi să ră­mănă cu un însemnat nu­măr de pâini. Deoarece această stare de fapt, împiedică o dis­tribuţie normală şi in spe­cial nemulţumeşte cetăţe­nii, sugerăm secţiunii de resort din Comitetul Pro­vizoriu al oraşului să ia măsuri pentru reintrodu­cerea tichetelor de pâine pe baza înscrierilor. Această măsură a fost dealtfel introdusă şi la Bucureşti, şi dă rezultate mulţumitoare. Sâmbătă 11 Iunie 1949 Redacţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE! Redacţiei Administraţia Serv. de noapte;­­Nr. 1209­­ . 1210 2042 161« ! » Măsuri gospodăreşti Ziarul nostru a făcut loc şi a comentat In coloanele sale toate măsurile luate de autorităţile oraşului pentru buna lui gospodă­rie. Totodată a arătat de fiecare dată şi datoria pe care o au cetăţenii de a respecta şi sprijini aceste măsuri. In trecut, aceste pro­bleme de care este legată viaţa de fiecare zi a popu­laţiei muncitoare era lă­sată pe al doilea plan de „părinţii* vitregi ai ora­­şelor. Oamenii muncii luptă astăzi pentru a-şi crea condiţii­­de viaţă şi de muncă din ce In ce mai bune, mai sănătoase, mai confortabile. Ori, aceste condiţii a­­târnă. In foarte m­are mă­sură, de felul cum este gospodărit oraşul, de or­ganizarea aprovizionării populaţiei, a măsurilor de apărare a sănătăţii, de i­­giena locuinţelor, a loca­­lurilor publice, a pieţelor, de repartizarea raţională, pe cartiere, a diferitelor centre de desfacere a măr­furilor de orice fel, a far­maciilor, de curăţenia stră­zilor, de aspectul oraşu­lui, de aerul pe care-l poate împrospăta o grădi­nă, o plantaţie, un spaţiu verde. Iată atâtea chestiuni de care se loveşte zilnic fecare cetăţean, şi care trebuesc avute în vedere. Este foarte important, de exemplu, ca alimentele ce se desfac în pieţe să fie proaspete şi curate, ca să nu răspândească boli şi e­­pidemii, ca apa să curgă mereu, zi şi noapte, ori străzile să fie curăţate şi­, luminate, ca la îndemâna­­tuturor să fie magazine bine aprovizionate, larma« cir» policlinici, parcuri,­­ In trecut, asemenea Iu«i cruri se realizau de ochi* lumii, mai ales atunci când de pe urma lor „ieşea* ceva. Controluri în pieţe se făceau şi In trecut, dar nu pentru a se reglementa aprovizionarea şi a se a* sigura conservarea şi de«41 facerea alimentelor în con«* diţiuni igienice, ci pentru­ a-şi Incasa d. primar sau d. ajutor, d. chestor sat­ agentul sanitar al circum­scripţiei respective „cote cuvenită* din trufandalele şi delicatesele păstrate spe­cial de băcani şi precu­peţi pentru aşa feţe si­mandicoase. Până şi­­ser­gentul din post fşi aves­tainul lui de la fiecare ne­gustor. Iată de ce astăzi se pune accentul pe datoria tutu­­ror cetăţenilor de a spri­jini eforturile autorităţi­lor, de a veghea la res­pectarea tuturor măsuri­lor în folosul colectivităţii» Dacă nu vom pune umă­rul cu toţii să milităm pen­­tru o mai bună organizare a problemelor acestora a­­tât de importante pentru viaţa de fiecare zi, este zădarnic să pretindem a­­cest lucru numai din par­tea autorităţilor.­­ Iată, nici două luni nu au trecut de când şi-au în­ceput activitatea Comite­tul provizoriu al oraşului, şi deja toate sectoarele de activitate : sanitară, edi­litară, şi celelalte au fost înviorate, căutându-se noul mij­oace de organizare, so-RADU NAUMESCU — Continuare In pag. 2-a Concursul de wolley-ball între sectoare în cadrul G. T. M. Astăzi după amează, în­cepând de la orele 16 are loc pa terenul ETACS, con­cursul de Wolley-ball, între sectoare, în cad­ul Cupei Tineretului Muncitor. Jocurile se vor desfășura eliminatoriu, după următo­rul program: Sectorul II—Sectorul M.A.I Sectorul I—Sectorul III Sectorul IV—Sectorul Ar­mata. Următoarele echipe sunt campioane de sectoare : Sectorul I: Șe. Biologi. Sectorul II: L. B. Nr. I. Sectorul III: Arte Grafice. Sectorul IV: Fac. Cons­­trucții. Sectorul M.A.I. Dinamo.* La Spitalul Central din Iaşi îşi face loc o nouă atitudine faţăl de menea Lucruri care s’au făcut şi altele care se aşteaptă înfăptuite.­ Câteva aspecte din munca de fiecare zi Soneria dela poarta Spitalului Central sună prelung. A fost adus un accidentat. Medicul dela serviciul primire, care face de gardă în noaptea a­­ceasta ii acordă primele ajutoare şi apoi îl inter­nează in­.r’ţia din cli­nici­le chirurgicale ale Spi­talului. Acolo, un alt me­dic ajutat de personalul auxiliar, începe de urgenţă operaţia. Este vorba de viaţa unui om, ea este preţioasă şi trebui sal­vată. Uneori operaţia se prelungeşte multe ceasuri, în noapte. A doua zi d­ di­mineaţa, treaba este re­luată de la început. Alţi bolnavi îşi aşteaptă rân­­dul. Noi braţe de muncă,­­­guroase, trebuie reda­te societăţii şi aceasta cât de curând. Afluxul de bolnavi Viaţa de noapte din Spita­lul Central Îşi are particula­rităţile şi specificul ei, fru­museţea şi asprimile care se cer învinse. Surori care după o noapte de veghe la patul unui bol­nav grav îşi vor relua a doua zi serviciul obişnuit, gardien­­ce de noapte care îşi duc cu conştiinciozitate la îndepli­nire sarcinile pe care Ie au şi care găsesc timp să ur­meze cu deosebit interes cursurile şcolii de alfabeti­zare şi să silabisescă cu bu­curia pe care te-o citeşti pe faţă articolul de fond din „Munc­ioarea“ şi medici care se apropie tot mai mult de sufletul lor. In această uzină vie se munceşte şi se luptă pentru instaurarea unei noi atitu-Inftr’o singură săptămână 100 da oameni încadraţi la Cooperativa de croitorie 1 fVlai“ Planul de Stat pe 1949 deschide noi pers­pective de încadrare In câmpul muncii a unui număr tot mai­ mare de oameni. Astfel, la coopera­tiva de producţie de croitorie „1 Mai" au fost încadraţi în ultima săptămână, 100 oameni, dinți faţă de om şi muncă. In ultima vreme sch­mbări structurale au fost făcute în această instituţie de prim or­din în asigurarea sănătăţii populaţiei oraşului nostru cât şi a judeţelor din vecinătate. Sprij­nul Guvernului a fost masiv pentru înzestrarea cli­nicilor, pentru repararea şi ridicarea de noi aripi, pen­tru mărirea numărului de paturi. Este suficient să a­­mintim că în momentul de faţă sunt pe sfârşite lucră­rile de amenajae a unei noi aripi pe lângă Clinica I -a Medicală care va cuprinde alte 50 de paturi. Cu toate aceste realizări care în cifre se pot fixa la sute de paturi noi şi mări­mea simţitoare a capacităţii clinicilor, numărul celor care vin să ceară spitalizare este de multe ori mai mare ca posibilităţile momentane de internare. Faptul îşi are explicaţia sa simplă: în trecut, oamenii socoteau spitalul ca ceva unde te duci ca să-ţi sfârşeşti zi­lele şi astăzi el începe să fie tot mai mult socotit ca un instrument de vindecare pus la dispoziţia masselor largi. La aceasta se mai a- Z. - SANDU — Continuare în pag. 2-a ~

Next