Opinia, iunie 1949 (Anul 41, nr. 819-844)
1949-06-11 / nr. 828
ANUL 41Nr. 828 ABONAMENTE Lei 360 3 luni 1 5.000 Intrepriaderi.autorita * ‘ i‘! pe un *0 r x v * ' Atelierele tipografice /§! Str.’ STEFAN CEL MARE 50-52 m 4 Pagini 4 Lei ZolfAR POPULAR COTIDIAN Pentru o mai bună aprovizionare a Iaşului Ink puie MW iau la Societăţile Comerciale de Stat şi la Cooperative Aşa îşi folosesc timpul un strungar, un Invăţător şi Folosirea timpului de tdluncâ într'un mod cât mai raţional, cât mai util în folosul progresului general, iată încotro tind oamenii muncii de toate categoriile. Luptând pentru o cauză comună, muncind pentru acela măreţ ţel, strâduindu-se pentru a-şi asgura un nivel mai ridicat de trai, muncitorii cu braţele şi cu mintea, din fabrici, instituţii şi de pe ogoare, fecare în domeniul său de activitate, îşi dau contribuţia la lor construirea socialismului. In fiecare fabrică, în fiecare instituţie sau întreprindere miile de oameni ai muncii, caută sub toate formele să-şi planifce timpul, să-l facă mult mai rodnic, sa producă mai mult şi mai bun, pentru Sfatul care astăzi este al lor, pentru ei înşişi. Comerţul alimentar de stat, cât şi Cooperativele totale au înregistrat unele progrese in ultima vreme. Astfel, Soc. de Stat „Moldova-alimentara” a înfiinţat mereu alte sucursale In oraş, îndeosebi I® cartierele muncitoreşti. Astăzi „Moldova-alimen* tara* posedă un număr de nouă centre de desfacere,centre situate tn toate cartierele oraşului, In afară de depozitul engros «lela Vamă. Recent Comcarul —pen* tru a înlesni operaţiile fisierMor şi deci pentru clienţii să fie mai grabc serviţi — a hotărlt o bonurile să nu mai fie complectate de mână. In locul acestor bonuri s’au introdus tichete pe care tont tipărite cantităţile de carne ce se distribue. Tot în ceeace priveşte Comcarul, s’a constatat Ia ultimul timp o reală Îmbunătăţire în legătură i modul cum este servit Consumatorul. In general, măcelarul a adoptat o nouă atitudine faţă de Client, o atitudine mai corectă. Cazuri care să arate că măcelarii părtr juse pe unii consumatori jos semnalează din ce în ce mai rar. Unităţile magazinului de Stat Moldova precum şi Cooperativele locale au dat în ultima vreme extindere deosebită comercializării de produse lactate, mai ales a untului care se găseşte întotdeauna tn cantităţi suficente. Care este Insă sarcina principală a comerţului de Stat ? Comerţul de Stat, fără capitalişti, fără speculanţi are sarcina de a servi Interesele masselor largi consumatoare. Pentru a duce la bun sfârşit această sarcină, conducerea comerţului de Stat trebuie să fie curăţată de orice elemente dăunătoare, de orice elemente necorespunzătoare. Soc. de Stat Aprozar a dirijat până în prezent astfel produsele, incât mărfurile mergeau în alte M. A. — Continuare in pag. 3-a — Un strungar... Dascălu Gh. este un tânăr strungar dela atelierele C. F. R. Nicolina. Experienţă prea vastă nu are şi nici n’a absolvit vreo şfoală specială, totuşi strungul său produce mai mult ca al altora. La început, muncitorii mai vrâstnici, II pizmuiau, susţinând că strungul lui Dascălu este mai bun. —,Că doar n’au mai priceput oul decât găina — spuneau strungarii bătrâni care l-au învăţat meseria. Cu timpul Insă, strungarii dela rotărie s’au dumerit dece Dascălu stă mereu în fruntea producţiei, şi au prins a-l imita. Dascălu Gh. vine cu câte« va minunte înainte de începerea lucrului, însă nu per tru a sta la taifas, ci pen de muncă un funcţionar tru a-şi îngriji maşina. —„Nici un colţişor ne» şters, nici o piesă ne unsă şi cercetată îndeaproape. In aceasta constă cheia succeselor ce le ob’,Ine tânărul strungar în muncă. Insă nu numai îngrijirea strungului este preocuparea lui Dascălu ci şi împărţirea raţională a timpului. Iată-l stând în faţa maşinei, potrivindu-şi cuţitele care la fiecare învârtitură a osiei fixate, scot câte o şuviţă de metal. Urmăreşte atent, şpanul, şi apoi fără a-şi pierde tipul, pileşte şi şlefuieşte imediat piesa care se mai află în strung. — „Ingrijindu-ţi unealta bine, reuşeşti să atingi mai multe obiective odată , — spune tânărul, tovarăşilor săi de muncă~ ucizi timpii „morţi", produci mai mult şi mai bun şi Iţi măreşti câştigul. De adevărul celor spuse da Dascălu, muncitorii s’au convins la sfâşitul lunii Mai când acesta a primit 3100 iei prmă de prodcţie, pentru depăşirea programului cu 53 la sută • I* Un învăţător Pe sălile şcolii elementare Nr. 1, clopoţelul agitat de S. LEONTE — Continuare In pag. 3-a — Reînceperea distribuirii cartelelor cu puncte Serviciul Comercial de pe lângă Comitetul Provizoriu al oraşului, anunţă că pe ziua de 12 iunie reîncepe distribuirea cartelelor cu puncte pentru toate categoriile de cetăţeni care nu ştie,au ridicat în luna Mai. Deasemeni, se începe distribuirea cartelelor pentru instituţiile cu mai puţin de 10 funcţionari. Distribuţia se va face in localul Serviciului Comercial din strada Cuza vodă Nr. 67. O plimbare noaptea prin capitala Uniunii Sovietice Munca da noapta într’o uzină, Intr’un mare magazin alimentar şi intr’o tipografia. Cai mai tineri cetăţeni ai Moscovei Douăsprezece lovituri cadenţate au răsunat deasupra Pieţei Roşii şi s’au Împrăştiat prin văzduh, In toate coifurile ţării, In toate cele patru puncte cardinale. Moscova urează noapte bună celor care se odihnesc după o zi de muncă, celor care şi-au Înlocuit tovarăşii Intr’un nou schimb, prietenilor Patriei Sovietice care se află departe de ea, şi care tşi Îndreaptă spre ea speranţele şi năzuinţele lor. Zgomotul zilei se stinge treptat pe străzile marelui oraş. Cum s'ar putea oare măsura şi cântări tot ce se creazâ într’o singură zi in Moscova ! Automo* bie şi oţel, ţesături stră*verii şi unelte necunoscute până în prezent, trenuri electrice pentru muşte de cărbuni şi montoare puternice, holleybuzun rapida , cele mai fine aparate de precizie. Zidurile strălucitoare de marmoră ale palatelor subterane ale Matropolitonului şi paginile noilor opere create de poeţi, toate acestea sunt creaţii ale oamerilor muncii din Moscova. Savanţi şi muncitori stahanovişti desvălue taina recordului lor sau esenţa nouilor metode de producţie. Ziua Moscovei ! S'ar putea scrie o carte chiar numai despre o singură zi din viaţa Capitalei Sovietice. Şi iată că a trecut una din aceste zile. Mai fâlfâie încă cortinele în multe săli de teatru, mai ard încă luminile în Palatele de cultură şi în cluburi. Sa mai aud bătăi la intrările principale ale clădirilor. Luminile se sting una după alta în ferestrejiul caselor, afluenţa de automobile la intersecţia străzilor se răreşte, trotuare i® se golesc, trec ultimele tramvaie şi clasficându-şi larg topefile, ‘ies la muncă maşinile care curăţă străzile. Noaptea a cuprins Capitala. Intr’una din aceste nopţi să mergem cititorule, să străbatem capitala. Vom călători până dimneaţa pentru a simţi bâfâile necontenite ale Inimei Moscovei, ritmul egal şi plin de energia al vieţii de noapte a marei metropole socialiste, intr’o msr© uzină Noaptea. Ne aflăm într’una din cele mai mari fntreprinderi ale capitalei. In prima uzină de Stat, de rulmenţi pe bile, „L. M. Caganovici*. Urcăm pe scara largă numai 20 trepte şi ne găsim In centrul uzinei. Etajul al doilea al clădirii 11 ocupă dispensarele, sălile de mâncare, vestiarele, instalaţiile de cluşete. Atelierele sunt jos. Acolo motoarele duduie, inundate de lumina electrică iar — Continuare în pag. 2-a- NOTE O sugestie In legătură cu distribuţia pâinii Deşi în oraşul nostru se fabrică pâinea necesară tuturor posesorilor de cartele alimentare, totuşi se întâmplă uneori,— îndeosebi duminicile— ca mulţi cetăţeni să rămănă fără raţia respectivă. După cât suntem informaţi, aceştia nu respectă vechile înscrieri şi-şi procură pâinea pe cartelă în alt cartier decât acel care locueşte. Datorită acestui lucru, în timp ce la unele brutării pâinea se epuzează înainte de ora 10 dimineaţa, la altele, vânzătorii stau şi aşteaptă cumpărătorii până după ora 14, pentru ca apoi să rămănă cu un însemnat număr de pâini. Deoarece această stare de fapt, împiedică o distribuţie normală şi in special nemulţumeşte cetăţenii, sugerăm secţiunii de resort din Comitetul Provizoriu al oraşului să ia măsuri pentru reintroducerea tichetelor de pâine pe baza înscrierilor. Această măsură a fost dealtfel introdusă şi la Bucureşti, şi dă rezultate mulţumitoare. Sâmbătă 11 Iunie 1949 Redacţia IAŞI, STR. ŞTEFAN cel MARE Nr. Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 50 TELEFOANE! Redacţiei Administraţia Serv. de noapte;Nr. 1209 . 1210 2042 161« ! » Măsuri gospodăreşti Ziarul nostru a făcut loc şi a comentat In coloanele sale toate măsurile luate de autorităţile oraşului pentru buna lui gospodărie. Totodată a arătat de fiecare dată şi datoria pe care o au cetăţenii de a respecta şi sprijini aceste măsuri. In trecut, aceste probleme de care este legată viaţa de fiecare zi a populaţiei muncitoare era lăsată pe al doilea plan de „părinţii* vitregi ai oraşelor. Oamenii muncii luptă astăzi pentru a-şi crea condiţiide viaţă şi de muncă din ce In ce mai bune, mai sănătoase, mai confortabile. Ori, aceste condiţii atârnă. In foarte mare măsură, de felul cum este gospodărit oraşul, de organizarea aprovizionării populaţiei, a măsurilor de apărare a sănătăţii, de igiena locuinţelor, a localurilor publice, a pieţelor, de repartizarea raţională, pe cartiere, a diferitelor centre de desfacere a mărfurilor de orice fel, a farmaciilor, de curăţenia străzilor, de aspectul oraşului, de aerul pe care-l poate împrospăta o grădină, o plantaţie, un spaţiu verde. Iată atâtea chestiuni de care se loveşte zilnic fecare cetăţean, şi care trebuesc avute în vedere. Este foarte important, de exemplu, ca alimentele ce se desfac în pieţe să fie proaspete şi curate, ca să nu răspândească boli şi epidemii, ca apa să curgă mereu, zi şi noapte, ori străzile să fie curăţate şi, luminate, ca la îndemânatuturor să fie magazine bine aprovizionate, larma« cir» policlinici, parcuri, In trecut, asemenea Iu«i cruri se realizau de ochi* lumii, mai ales atunci când de pe urma lor „ieşea* ceva. Controluri în pieţe se făceau şi In trecut, dar nu pentru a se reglementa aprovizionarea şi a se a* sigura conservarea şi de«41 facerea alimentelor în con«* diţiuni igienice, ci pentru a-şi Incasa d. primar sau d. ajutor, d. chestor sat agentul sanitar al circumscripţiei respective „cote cuvenită* din trufandalele şi delicatesele păstrate special de băcani şi precupeţi pentru aşa feţe simandicoase. Până şisergentul din post fşi avestainul lui de la fiecare negustor. Iată de ce astăzi se pune accentul pe datoria tuturor cetăţenilor de a sprijini eforturile autorităţilor, de a veghea la respectarea tuturor măsurilor în folosul colectivităţii» Dacă nu vom pune umărul cu toţii să milităm pentru o mai bună organizare a problemelor acestora atât de importante pentru viaţa de fiecare zi, este zădarnic să pretindem acest lucru numai din partea autorităţilor. Iată, nici două luni nu au trecut de când şi-au început activitatea Comitetul provizoriu al oraşului, şi deja toate sectoarele de activitate : sanitară, edilitară, şi celelalte au fost înviorate, căutându-se noul mijoace de organizare, so-RADU NAUMESCU — Continuare In pag. 2-a Concursul de wolley-ball între sectoare în cadrul G. T. M. Astăzi după amează, începând de la orele 16 are loc pa terenul ETACS, concursul de Wolley-ball, între sectoare, în cadul Cupei Tineretului Muncitor. Jocurile se vor desfășura eliminatoriu, după următorul program: Sectorul II—Sectorul M.A.I Sectorul I—Sectorul III Sectorul IV—Sectorul Armata. Următoarele echipe sunt campioane de sectoare : Sectorul I: Șe. Biologi. Sectorul II: L. B. Nr. I. Sectorul III: Arte Grafice. Sectorul IV: Fac. Construcții. Sectorul M.A.I. Dinamo.* La Spitalul Central din Iaşi îşi face loc o nouă atitudine faţăl de menea Lucruri care s’au făcut şi altele care se aşteaptă înfăptuite. Câteva aspecte din munca de fiecare zi Soneria dela poarta Spitalului Central sună prelung. A fost adus un accidentat. Medicul dela serviciul primire, care face de gardă în noaptea aceasta ii acordă primele ajutoare şi apoi îl internează in.r’ţia din clinicile chirurgicale ale Spitalului. Acolo, un alt medic ajutat de personalul auxiliar, începe de urgenţă operaţia. Este vorba de viaţa unui om, ea este preţioasă şi trebui salvată. Uneori operaţia se prelungeşte multe ceasuri, în noapte. A doua zi d dimineaţa, treaba este reluată de la început. Alţi bolnavi îşi aşteaptă rândul. Noi braţe de muncă,guroase, trebuie redate societăţii şi aceasta cât de curând. Afluxul de bolnavi Viaţa de noapte din Spitalul Central Îşi are particularităţile şi specificul ei, frumuseţea şi asprimile care se cer învinse. Surori care după o noapte de veghe la patul unui bolnav grav îşi vor relua a doua zi serviciul obişnuit, gardience de noapte care îşi duc cu conştiinciozitate la îndeplinire sarcinile pe care Ie au şi care găsesc timp să urmeze cu deosebit interes cursurile şcolii de alfabetizare şi să silabisescă cu bucuria pe care te-o citeşti pe faţă articolul de fond din „Muncioarea“ şi medici care se apropie tot mai mult de sufletul lor. In această uzină vie se munceşte şi se luptă pentru instaurarea unei noi atitu-Inftr’o singură săptămână 100 da oameni încadraţi la Cooperativa de croitorie 1 fVlai“ Planul de Stat pe 1949 deschide noi perspective de încadrare In câmpul muncii a unui număr tot mai mare de oameni. Astfel, la cooperativa de producţie de croitorie „1 Mai" au fost încadraţi în ultima săptămână, 100 oameni, dinți faţă de om şi muncă. In ultima vreme schmbări structurale au fost făcute în această instituţie de prim ordin în asigurarea sănătăţii populaţiei oraşului nostru cât şi a judeţelor din vecinătate. Sprijnul Guvernului a fost masiv pentru înzestrarea clinicilor, pentru repararea şi ridicarea de noi aripi, pentru mărirea numărului de paturi. Este suficient să amintim că în momentul de faţă sunt pe sfârşite lucrările de amenajae a unei noi aripi pe lângă Clinica I -a Medicală care va cuprinde alte 50 de paturi. Cu toate aceste realizări care în cifre se pot fixa la sute de paturi noi şi mărimea simţitoare a capacităţii clinicilor, numărul celor care vin să ceară spitalizare este de multe ori mai mare ca posibilităţile momentane de internare. Faptul îşi are explicaţia sa simplă: în trecut, oamenii socoteau spitalul ca ceva unde te duci ca să-ţi sfârşeşti zilele şi astăzi el începe să fie tot mai mult socotit ca un instrument de vindecare pus la dispoziţia masselor largi. La aceasta se mai a- Z. - SANDU — Continuare în pag. 2-a ~