Opinia, octombrie 1949 (Anul 41, nr. 923-948)

1949-10-01 / nr. 923

Programul de săptă­mâna aceasta de la cine* Biatograful Timpuri Noi, lângă faptul că e bo­gat, cuprinde filme care interesează pe toate ca­tegoriile de spectatori, dar mai ales se refevă prin faptul că de astăda­­tă întâlnim printre peli­cule şi filmul mult aştep­tat de spectatorii ieşeni . Pictorii de pe front—-film care ne arată aspecte ale plasticii sovietic®. „Pictorii de pe front e un documentar interesant şi deosebit de atrăgător, care ne arată felul In ca­re plasticii sovietici s’au Integrat In lupta forţelor sovietice de apărare a patriei. „Ziua Victoriei", un film cu o fotografie într’ade*­văr reuşită, ne arată bu­curia pe care au manife­stat.» Oamenii sovietici Ifi-aflarea vestei incheerii războiului, la instaurarea păcii, pace câştigată cu greu şi care­­va îi ap­rig apărată astăzi, când forţele imperialiste ame­ninţă cu tm nou războiu.' f Pentru utemiştii noştri, un film prin care ei pot cunoaşte mai bine tine­retul sovietic şi In spe­cial de a-i vedea manifes­taţiile de masă, e «Ser­barea Tineretului la Mos­cova." Copiii pot viziona de a­ Bemen! un film reuşit, „Păpuşile“, la care se re­marcă îndeosebi coloraţia muzicală , iar «Ştiinţa şi Tehnica 4­48», documen­tar ştiinţific foarte in­structiv, ar trebui vizio­nat de toţi tehnicienii ie­şeni. Prin programul pe ca­­re-l rulează săptămâna a­­ceasta, cinematograful Timpuri Noi arată că în­­tradevăr îşi înţelege mi­siunea de popularizare în mase a culturii şi reali­tăţilor sovietice. Prin popularizarea şti­inţei şi artei sovietice, cinematograful Timpuri Noi vine în Sprijinul tu­turor cetăţenilor, deoare­ce îi ajută la cunoaşterea realităţilor ţării celei mai­­ avansate, îi ajută la mun­ca de ridicare a nivelului lor cultural .' Ideologic. Tr. TANEA Ironictfl filmului (Enema „Timpuri­ Noi" ) Pictorii de pe front, Ziua Victoriei Serbarea Tineretului la Moscova, Păpuşile, Ştiinţa şi Tehnica 4-48 Vitrina librăriilor Despre arta şi Literatura G. V. PLEHANOV e cunoscut prin numeroasele Sale opere filosofice, In care a lămurit şi adâncit într’un chip remarcabil, problemele fundamentale ale marxis­mului şi materialismului istorie şi dialectic­ Aceste lu­crări—a căror autoritate In materie este necontestată aşa contribuit la o mai bună înţelegere a filosofiei marxiste şi au dat lovituri puternice concepţiilor idea­liste. Dar Plehanov a activat şi pe tărâmul esteticii, cu studii şi articole care, la timpul lor, au îndrumat pe scrii­tori, pe artişti şi opinia publică. Aceste scrieri îşi mai păstrează şi azi actualitatea. O­ culegere a lor a a­­părut de curând, în limba rusă, sub titlul Arta şi Lite­ratura (iscusive literatura), într’un volum de 890 pagini (iei 470) care a sosit recent la „Cartea Rusă“. Dr B. Martov: „Raze din adâncul Universului“ II. O lucrare bine documentată şi scrisă într’un sit captivant pe înţelesul tuturor. Tratează problema raze­lor cosmice care este înscrisă astăzi pe ordinea de zi a cercetărilor astrofizica. A. I. Macarenco* „Opere pedagogice alese“ Volumul cuprinde articole şi lecţii, precum­­şi o serie de conferinţe ţinute la posturile de radio-em­i­­siune de către marele pedagog sovietic. Macarenco se adresează deopotrivă părinţilor şi educatorilor. El ex­pune principiile sistemului său pedagogic—-sistem ori­ginal născut în condiţiile societăţii sovietice,prezen­tând şi aspectul teoretic al experienţelor folosite cu succes în colonia de reeducare „Gorki“, pentru delic­venţi minori şi în comuna „Dzerjinschi“. Istoria acestor experienţe este redată în celebrele sale opere „Poemul pedagogic" şi „Steaguri pe turnuri". Cu „Opere Pedagogice Alese" se pune la înde­­rsâna cititorilor prima traducere mai amplă din seria operelor lui Macarenco, ce vor apare sub îngrijirea Secţiei de Pedagogie şi Psihologie a Editurii de Stat. .. PIEMANOV Muncitorimea - factor hotărîtor în lupta pentru pac© (Urmare din pag. 1­a) s,că a străbătut şi în Europa. Revoluţii muncitoreşti s'au produs într'o serie de state, ea: Germania, Bulgaria, Un­garia. Ecoul revoluţiei a a­­jluas şi în România, unde au avut foc greve şi manifes­taţii politice muncitoreşti, cum a fost da exemplu, ma­­nifestaţia organizată de mun­ci­torii tipografi la 13 De­cembrie 1918. Intre cele două răsboaie, Imperialiştii au încercat ne­contenit să izoleze Ţara So­­etatismului de restul lumii, pentru a împiedica munci­torimea să cunoască reali­­zările tovarăşilor lor din Uniunea Sovietică. Ei au dus o politică de aţâţare crimi­nală şi de calomnii la adresa Ţârii Socialismului, desbi­­­nând pe muncitori cu aju­torul social-democraţilor de dreapta şi încurajând activi­tatea partidelor de extremă dreaptă naţionaliste, şovine rasiale şi antisemite. Ei au ajutat Germaniei fasciste să se refacă şi să se reînar­­meze, pentru a o întrebuinţa într’un răsboiu împotriva Uniunii Sovietice. In toată această perioadă, muncito­rimea a îndurat din greu jugul exploatării. In toate ţările capitaliste, criza din 1929 a aruncat milioane de muncitori pe drumuri. Pen­­tru a putea înăbuşi grevele şi revoltele tot mai amenin­­ţătoare ale muncitorimi­, trusturile şi monopolurile au început să încurajeze pretu­tindeni pe fascişti, instru­mentele criminale ale reac­­ţiunii. Dar partidele comu­niste şi muncitoreşti, ade­­vâraţii conducători ai mun­citorimii, lucrând în adâncă ilegalitate, cu sacrificiul vie­ţii multor fii ai poporului, au ţinut trează conştiinţa luptei de clasă a muncitori­lor, călăuzindu-i pe drumul adevăratelor lor interese. Aşa se explică grevele cefer­atiior şi petroliştilor ce au avut loc în România, aşa se explică de ce nenu­măraţi voluntari, muncitori din toate ţările, au luptat în brigăzile din Spania îm­potriva fascismului. Lupta popoarelor împo­triva fascismului, care pre­gătea răsboiul, a fost o nouă dovadă a creşterii conştiin­ţei de clasă a muncitorimii. Cel de al doilea răsboiu mondial nu a putut fi evi­tat, pentru că atât forţele democraţiei şi păcii cât şi clasa muncitoare, n’au fost îndeajuns de unite. La a­­ceasta a contribuit, în foarte mare măsură, acţiunea tră­dătoare a socialdemocraţi­­lor de dreapta, care au vân­dut bestiilor fasciste clasa muncitoare din mai multe ţari. Singura forţă care, în tot acest timp a ţinut sus stea­­gul păcii şi al eliberării po­­poarelor de sub jugul şi ex­­ploatarea capitalistă, a fost Uniunea Sovietică, condusă de gloriosul Partid Comu­­nitit (b), la care s’au alătu­­rat partidele comuniste din celelalte ţări. In timpul răsboiului, clasa muncitoare a dus lupta îm­potriva hitlerismului cotro­pitor. In Franţa, In Polonia, şi în alte ţ&ri Subjugate s’a format o puternică mişcare de partizani. In primele rân­duri ale partizanilor se aflau muncitorii comunişti. Partidul Comunist Român, care încă de la Congresul al V-lea din 1932 şi-a fixat li­­nia sa de luptă împotriva fascismului şi de colaborare frăţească cu Uniunea Sovie­­tică, a demascat scopurile criminale ale răsboiului dus de fascişti, contra Uniunii Sovietice şi a mobilizat, îm­potriva fascismului, prin presa ilegală de partid şi printr’o intensă acţiune sub­terană, partea cea mai con­ştientă a muncitorimii. In lupta împotriva robiei fasciste, clasa muncitoare din România a pierdut mulţi to­­varăşi dragi, eroi ai cauzei muncitoreşti, care s’au sa­crificat pentru binele,­iber­­tatea şi pacea poporului muncitor. Poporul muncitor român va cinsti deapururi memoria celor mai buni fii ai săi, pe Car® nici schingiuirile poli­­ţiei, nici lăgărele, nici tem­niţa grea şi nici moartea nu i-au oprit din drumul lor e­­roic. Sacrificiile lor au de­terminat, mai târziu, actul istoric de la 23 August, care a înlesnit ţării drumul spre eliberare, independenţa, pace şi progres, prin socialism. In răsboiul pornit pentru dominaţia lumii şi înrobirea popoarelor, fasciştii s’au jo­­vit de puternicul zid al po­poarelor Uniunii Sovietice, care—luptând cu un eroism nemai­întâlnit—atât pe front, cât şi în spatele frontului, prin acţiunile vitejeşti şi pline de înalt patriotism ale partizanilor sovietici, au ră­nit de moarte fiara fascistă, pe care au urmărit-o până în bârlogul ei, la Berlin. Uniunea Sovietică a salvat, astfel omenirea de la neagră robie şi de la şirul lung de suferinţe, pe care i le pre­­gătea fascismul. Clasa muncitoare de pre­­tutindeni, îndrumată de par­­tidele comuniste şi munci­to­­re­şti, vrea ca victoria câş­­tigată împotriva fascismu­ui, să înlăture pentru totdeauna răsboiul imperialist. El vrea să se închee o pace cu a­­devărat democratică, prin care se va asigura viitorul şi libertatea oamenilor mun­cii de pretutindeni. Dar imperialiştii doresc răsboiul. Insă astăzi situaţia este schimbată faţă da tre­cut, deoarece în calea pla­­nurilor lor, se înalţă frontul uriaş al oamenilor muncii, în frunte cu muncitorimea şi partidele ei, hotărfte ca de astă dată să împiedece imperialismul de a provoca un nou răsboiu. Frontul forţelor păcii creşte din ce în ce mai mult. Fie­care zi aduce o nouă con­tribuţie la lupta pentru pace. Lupta clasei muncitoare din Grecia, China, Spania şi din colonii, pentru elibe­rarea lor de sub jugul us­­perialiştilor, constitue în &■ celaş timp — lupta pen.?« pace. îndeplinirea cu succes a planului cincinal stalinist,«S» Uniunea Sovietică, preeus* şi a planurilor economic?» din ţările de democraţi* pops* Iară, întărind bazele ecor­o­­mice ale societăţii socialista şi comuniste, aduc. In ace*­laş timp, o contribuţie în­semnată în lupta pentru pac®. Clasa muncitoare a reuşste să-şi realizeze vechiul tst vis, exprimat în rozinca „Proletari din toate ţării** unitiva". Muncitorimea este astăzi organizată în «incit« cate, confederaţii general* şi în Federaţia Sindicală Mort* dială, care cuprinde 67 da state. Muncitorimea este coa­­dusă de partide comuniste şi muncitoreşti, călăuzite cu teoria înaltă marxist-lenintit stalinistă şi înzestrate cu o bogată experienţă de lupta împotriva capitalismului. U­­nirea muncitorimii » sptri« s* M­I­I­­X. Femeile din oraşul şi judeţul Iaşi se pregătesc pentru ziua de 2 Octombrie — Munca de lămurire dusă de echipele U.F.R.fir.-ului — Ce scrie văduva Butnaru Catinca din Voirteşti Femeile din oraşul şi judeţul Iaşi întâmpină zi­­ua de 2 Octombrie sub semnul luptei neobosite pentru pace. Zilnic se primesc la judeţeana U.F.S.R, zeci de scrisori care dovedesc că mamele, soţiile, suro­rile care au simţit ce în­seamnă ororile războiului se opun cu îndârjire pla­nurilor criminale ale aţâ­ţătorilor la un nou măcel. Iată ce scrie Catinca Butnariu, văduvi din corn. Voineşti: — „Noi femeile, am ob­ţinut drepturi egale cu ale bărbaţilor datorită lup­tei dusă de Partidul Mun­citoresc Roman. Ziarul Scânteia m’a a­­jutat să-mi ridic cunoş­tinţele ’mele, să cunosc mai bine cine sunt duş­manii noştri şi cine ne sunt prieteni. In momentul de faţă, lucrez la Comitetul Pro­vizoriu comunal ca vice­preşedintă. Fiind în permanenţă pe teren, ţinând un contact strâns cu ţărănimea mun­citoare, particip cu vorba şi cu sfatul la reuşita campaniei însământuri­or. Depun astfel eforturi că Voineştii să devină o comună frunteşă în înde­plinirea Planului de Stat în toate ramurile de ac­tivitate. Aceasta este contribu­ţia mea la întărirea la­gărului partizanilor păcii d In oraşul Iaşi femeile din toate car­tierele participă în mod activ la desfăşurarea cam­paniei de lămurire asu­pra importanţei zilei de 2 octombrie.„ Activiste ale U.F.D.R.-u­­lui, organizate în echipe vizitează casele locuito­rilor, sute de broşuri tra« tând problema pâcii sunt difuzate pe străzi, In trata* v­ie, In locuinţe, in sectorul Vie Pintilie, Intre 23 şi 28 Septem­­brie, 27 echipe au vizitat 974 gospodării stând de vorbă cu acest prilej cu 2122 oameni. Au fost or­ganizate 39 cercuri de lectură la care au parti­cipat 816 femei. 310 fe­mei au luat cuvântul cu acest prilej exprimându-şi dorinţa lor de luptă pen­tru pace. In sectorul Tatarăşi 24 echipe au stat de vorbă cu 2300­­de persoane iar cele 15 cercuri de lectură au cuprins 600 femei. La fel şi in sectoarele Păcuran, Centru şi Cucu» activistele U. F. D. R.-ului au­­stat de vorbă şi au lămurit peste 7000 oameni despre importanţa luptă dusă de lagărul păcii în frunte cu Uniunea Sovie­tică, împotriva imperia­liştilor angro - americani, aţâţători la an nou răz­boi. Pretutindeni, In uzine, în făbricî, la birouri, pe ogoare, femeile muncitoare întâmpină ziua de 2 Oc­tombrie cu noi victorii in domeniul muncii crea­toare. Munca ostaşilor de însuşire a unei înaintate tehnice militare, se împleteşte cu lupta pentru pace (urmare din pag. 1­ a), natatea soldaţilor sovie­­tici, care n’au venit în ţara noastră ca agre­­sori, ci să ne elibereze de sub jugul hitlerist. Suntem prieteni tu­turor celor ce iu­besc pacea Alt grup de civili şi os­taşi, se opreşte în faţa Uni­versităţii. Fruntaşul Sălăgeanu T. din Comuna Vâlcele-Turda spune: „Aţi văzut ce prietenoşi se uitau studenţii la noi? Cum era un trecut ? Studen­ţii iubitori de libertate şi progres, se ascundeau de prietenii îmbrăcaţi în haină ostăşească. Se temeau de fraţii lor, a­­brutizaţi prin această haină. Acum ei sunt prietenii noştri­ şi noi suntem prietenii tuturor celor ce iubesc pa­cta. N’aţi văzut cu câtă dra­goste ne-au privit ? „E drept, răspunde un muncitor. Acum şi tovarăşi de«»ai noştri, muncitori, sunt aici, studenţi. Când mai putea un mun­citor Să intre In Universi­tate ? Dar acum aţi văzut ce prietenie s'a sudat între noi", ■­ S’au despărţit, apoi îndrep­­tându-se fiecare spre tre­buri­le lui. Au înţeles ostaşii Repu­­blicei noastre să fie apără­tori ai păcii şi libertăţii. Ei ştiu că numai print’o temeinică pregătire, ei pot fi la înălţimea misiunii pe care poporul nostru munci­­tor, Ie-a dat-o. SA le apere cănt;ndii ţi libertatea cucerită prin sânge Educaţi sănătoşi în spiri­­tul adevăratului patriotism, în spriritul Internaţionalis­mului proletar, prin dragos­tea şi ataşamentul lor faţă de clasa muncitoare, est­ul Republicei noastre păşesc cu hotă­­re, pe drumul luptet pentru libertate, linişte, şi PACE. Juniorii Iaşului au învins RATA cu 0-1­­2 d­­in deschidere. Reprezen­tativa juniorilor din Iaşi a învins detaşat pe RATA cu In întâmpinarea zilei de 2 Octombrie Misiei Inter»*«fiouai«* a luptei pentru IP«si ce Editura „Arlus-Cartea Rusă" recomandă­­ 1. Al. C. Constantinescu—Cine aţâţă la război ? Cine apără pacea ? 2. H. Dova—Prietenia cu URSS—garanţia indepen­denţei R. P. R. 3. A. Fadeev, L. Cosmidsmiansaia etc. — Pentru pace în întreaga lume. 4. — Părerea oamenilor sovietici despre pace. a v­elorie meritat C. S. Armata­* Competrol (Buc.) 2—1 (O-0) Eri după amesză a avu loc matchul amical de fotbal între Competrol București ** Armata Iași. După un mai-» frumos, petroliștii—cere­au* aliniat de astă dată o maţie în care au figuri * serie de elemente ,tinfire # din care au lipsit Gică Petrescu, Pepelea­-ar fost învinşi cu scorni » 2—1 (0-0). Goal­urile militarilor sar fost înscrise de Băeşu şi Rubis, iar pentru Corapw« a marcat Dori, in minu:» £9 SU-U rrmarcat: Bar Luca, Pl­ugar şi Bandu mata), Flamaropol, Cărnea şi Neagu (Com­petro’A A e®~­bitrat dl. V. U time cu. Scurte ft­ rl Duminică dimineața • u i la Parcul Sportiv 23 Augur« două jocuri de fotbal tn ca­drul „Cupei Păcii“ : _ Dinamo-Metalo.ch mic tii-Electrica. # La Pd. LOuie formaţi „Şoimii“ primeste replica e­chipei RATA.^ in deschidere­­a jocul Ai* jtjS-CFR Iași de Duminici* are joc jocul de fotbal între piticii magazinului de St®* Ciocanul și piticii CFR-ulul r­ SPORT După uit jec onest Competrol Buc. a învins cu 1-0 (1-0) pe C.S.U. Iaşi Miercuri după amează, cu peste 3000 spectatori de la Parcul Sportiv „23 August" au asistat la o partidă de fotbal submediocră, presă­rată cu faze confuze şi lip­site de orice concepţie. Atât studenţii — care au pierdut—cât şi petroliştii — care au câştigat — au avut înaintări cari s’au pierdut intr’un joc Steril, bazat mai mult pe driblinguri indivi­duale excesive şi pe shoturi trimise fără adresă. D. Farcaş VaSn­e (Galaţi) a condus partida foarte slab, dovedind o sumedenie de lipsuri în cunoaşterea re­gulamentului, lucru care l-a determinat să comită erori. Competrol a jucat fără nerv. Din atac s-a deta­şat doar Figmaropol. De la studenţi au plăcut doar cuplul defensiv: I­­uţan, Hoi­­san şi m­aietaşul Gâlceanu». Manolescu, şters. La fel Da­raban şi Gologan. Singurul goal al matchului a fost în­scris de Gică Nicolaie. Echipele au aliniat urmă­­toarele formaţii: Competrol: Badea, Dra­gan, Cătinoiu, Toi­­oc, Gică Petrescu, Pepelea, Urgu­o­reanu, F­ă­t­u, Flamaropol, Gică Niculae, Neagu. CSC: Mihu­lescu, Io­ iuţan, Hoisan, Schreiner, Vâ­­voiu, Manolescu, Tudor, Daraban, Gârceanu, Manolescu (Vâl­­voiu), Gologan, (Ri­şină), Popa. 6-1 (2-0). Jocul a fost dina­­mic, plăcut şi cu teze foarte spectaculoase. El a întrecut din toate punctele de va»­dere mercuul „vedeta*. Jo­cul juniorilor p entuz csreal și a ridicat în picioare tri­bunele. Au înscris r Ceri® (3), Târlea (2) şi Cefefli* (pentru junior), Talpă (pen­tru RATA). Sportul pe scurt Mâine începe la Iaşi fax® regională a Ceteriodei de atletism—participă oraşele:- Dorohoi, Roman, Iţeam, Cer­mâneşli şi Ieşi.* Mâine începe o comps'* tie fulger de volei, în ci®' stea Z lei Internaţionale Păcii. Participă toete echi*­pele din les'. Jocurile se discută elim natoriu, câte un set şi cu handicap. Duminică vei avea lac Parcul Sport­v jocul de tom­bal CFR laş!—Arius Boceai, în cadrul „Cupei d­e Toa­mnă“. La Bucureşti M.S..Ii va primi replica dubii.i% sportiv Universitar laș'. *

Next