Opinia, octombrie 1949 (Anul 41, nr. 923-948)
1949-10-01 / nr. 923
Programul de săptămâna aceasta de la cine* Biatograful Timpuri Noi, lângă faptul că e bogat, cuprinde filme care interesează pe toate categoriile de spectatori, dar mai ales se refevă prin faptul că de astădată întâlnim printre pelicule şi filmul mult aşteptat de spectatorii ieşeni . Pictorii de pe front—-film care ne arată aspecte ale plasticii sovietic®. „Pictorii de pe front e un documentar interesant şi deosebit de atrăgător, care ne arată felul In care plasticii sovietici s’au Integrat In lupta forţelor sovietice de apărare a patriei. „Ziua Victoriei", un film cu o fotografie într’ade*văr reuşită, ne arată bucuria pe care au manifestat.» Oamenii sovietici Ifi-aflarea vestei incheerii războiului, la instaurarea păcii, pace câştigată cu greu şi careva îi aprig apărată astăzi, când forţele imperialiste ameninţă cu tm nou războiu.' f Pentru utemiştii noştri, un film prin care ei pot cunoaşte mai bine tineretul sovietic şi In special de a-i vedea manifestaţiile de masă, e «Serbarea Tineretului la Moscova." Copiii pot viziona de a Bemen! un film reuşit, „Păpuşile“, la care se remarcă îndeosebi coloraţia muzicală , iar «Ştiinţa şi Tehnica 448», documentar ştiinţific foarte instructiv, ar trebui vizionat de toţi tehnicienii ieşeni. Prin programul pe care-l rulează săptămâna aceasta, cinematograful Timpuri Noi arată că întradevăr îşi înţelege misiunea de popularizare în mase a culturii şi realităţilor sovietice. Prin popularizarea ştiinţei şi artei sovietice, cinematograful Timpuri Noi vine în Sprijinul tuturor cetăţenilor, deoarece îi ajută la cunoaşterea realităţilor ţării celei mai avansate, îi ajută la munca de ridicare a nivelului lor cultural .' Ideologic. Tr. TANEA Ironictfl filmului (Enema „Timpuri Noi" ) Pictorii de pe front, Ziua Victoriei Serbarea Tineretului la Moscova, Păpuşile, Ştiinţa şi Tehnica 4-48 Vitrina librăriilor Despre arta şi Literatura G. V. PLEHANOV e cunoscut prin numeroasele Sale opere filosofice, In care a lămurit şi adâncit într’un chip remarcabil, problemele fundamentale ale marxismului şi materialismului istorie şi dialectic Aceste lucrări—a căror autoritate In materie este necontestată aşa contribuit la o mai bună înţelegere a filosofiei marxiste şi au dat lovituri puternice concepţiilor idealiste. Dar Plehanov a activat şi pe tărâmul esteticii, cu studii şi articole care, la timpul lor, au îndrumat pe scriitori, pe artişti şi opinia publică. Aceste scrieri îşi mai păstrează şi azi actualitatea. O culegere a lor a apărut de curând, în limba rusă, sub titlul Arta şi Literatura (iscusive literatura), într’un volum de 890 pagini (iei 470) care a sosit recent la „Cartea Rusă“. Dr B. Martov: „Raze din adâncul Universului“ II. O lucrare bine documentată şi scrisă într’un sit captivant pe înţelesul tuturor. Tratează problema razelor cosmice care este înscrisă astăzi pe ordinea de zi a cercetărilor astrofizica. A. I. Macarenco* „Opere pedagogice alese“ Volumul cuprinde articole şi lecţii, precumşi o serie de conferinţe ţinute la posturile de radio-emisiune de către marele pedagog sovietic. Macarenco se adresează deopotrivă părinţilor şi educatorilor. El expune principiile sistemului său pedagogic—-sistem original născut în condiţiile societăţii sovietice,prezentând şi aspectul teoretic al experienţelor folosite cu succes în colonia de reeducare „Gorki“, pentru delicvenţi minori şi în comuna „Dzerjinschi“. Istoria acestor experienţe este redată în celebrele sale opere „Poemul pedagogic" şi „Steaguri pe turnuri". Cu „Opere Pedagogice Alese" se pune la îndersâna cititorilor prima traducere mai amplă din seria operelor lui Macarenco, ce vor apare sub îngrijirea Secţiei de Pedagogie şi Psihologie a Editurii de Stat. .. PIEMANOV Muncitorimea - factor hotărîtor în lupta pentru pac© (Urmare din pag. 1a) s,că a străbătut şi în Europa. Revoluţii muncitoreşti s'au produs într'o serie de state, ea: Germania, Bulgaria, Ungaria. Ecoul revoluţiei a ajluas şi în România, unde au avut foc greve şi manifestaţii politice muncitoreşti, cum a fost da exemplu, manifestaţia organizată de muncitorii tipografi la 13 Decembrie 1918. Intre cele două răsboaie, Imperialiştii au încercat necontenit să izoleze Ţara Soetatismului de restul lumii, pentru a împiedica muncitorimea să cunoască realizările tovarăşilor lor din Uniunea Sovietică. Ei au dus o politică de aţâţare criminală şi de calomnii la adresa Ţârii Socialismului, desbinând pe muncitori cu ajutorul social-democraţilor de dreapta şi încurajând activitatea partidelor de extremă dreaptă naţionaliste, şovine rasiale şi antisemite. Ei au ajutat Germaniei fasciste să se refacă şi să se reînarmeze, pentru a o întrebuinţa într’un răsboiu împotriva Uniunii Sovietice. In toată această perioadă, muncitorimea a îndurat din greu jugul exploatării. In toate ţările capitaliste, criza din 1929 a aruncat milioane de muncitori pe drumuri. Pentru a putea înăbuşi grevele şi revoltele tot mai ameninţătoare ale muncitorimi, trusturile şi monopolurile au început să încurajeze pretutindeni pe fascişti, instrumentele criminale ale reacţiunii. Dar partidele comuniste şi muncitoreşti, adevâraţii conducători ai muncitorimii, lucrând în adâncă ilegalitate, cu sacrificiul vieţii multor fii ai poporului, au ţinut trează conştiinţa luptei de clasă a muncitorilor, călăuzindu-i pe drumul adevăratelor lor interese. Aşa se explică grevele ceferatiior şi petroliştilor ce au avut loc în România, aşa se explică de ce nenumăraţi voluntari, muncitori din toate ţările, au luptat în brigăzile din Spania împotriva fascismului. Lupta popoarelor împotriva fascismului, care pregătea răsboiul, a fost o nouă dovadă a creşterii conştiinţei de clasă a muncitorimii. Cel de al doilea răsboiu mondial nu a putut fi evitat, pentru că atât forţele democraţiei şi păcii cât şi clasa muncitoare, n’au fost îndeajuns de unite. La aceasta a contribuit, în foarte mare măsură, acţiunea trădătoare a socialdemocraţilor de dreapta, care au vândut bestiilor fasciste clasa muncitoare din mai multe ţari. Singura forţă care, în tot acest timp a ţinut sus steagul păcii şi al eliberării popoarelor de sub jugul şi exploatarea capitalistă, a fost Uniunea Sovietică, condusă de gloriosul Partid Comunitit (b), la care s’au alăturat partidele comuniste din celelalte ţări. In timpul răsboiului, clasa muncitoare a dus lupta împotriva hitlerismului cotropitor. In Franţa, In Polonia, şi în alte ţ&ri Subjugate s’a format o puternică mişcare de partizani. In primele rânduri ale partizanilor se aflau muncitorii comunişti. Partidul Comunist Român, care încă de la Congresul al V-lea din 1932 şi-a fixat linia sa de luptă împotriva fascismului şi de colaborare frăţească cu Uniunea Sovietică, a demascat scopurile criminale ale răsboiului dus de fascişti, contra Uniunii Sovietice şi a mobilizat, împotriva fascismului, prin presa ilegală de partid şi printr’o intensă acţiune subterană, partea cea mai conştientă a muncitorimii. In lupta împotriva robiei fasciste, clasa muncitoare din România a pierdut mulţi tovarăşi dragi, eroi ai cauzei muncitoreşti, care s’au sacrificat pentru binele,ibertatea şi pacea poporului muncitor. Poporul muncitor român va cinsti deapururi memoria celor mai buni fii ai săi, pe Car® nici schingiuirile poliţiei, nici lăgărele, nici temniţa grea şi nici moartea nu i-au oprit din drumul lor eroic. Sacrificiile lor au determinat, mai târziu, actul istoric de la 23 August, care a înlesnit ţării drumul spre eliberare, independenţa, pace şi progres, prin socialism. In răsboiul pornit pentru dominaţia lumii şi înrobirea popoarelor, fasciştii s’au jovit de puternicul zid al popoarelor Uniunii Sovietice, care—luptând cu un eroism nemaiîntâlnit—atât pe front, cât şi în spatele frontului, prin acţiunile vitejeşti şi pline de înalt patriotism ale partizanilor sovietici, au rănit de moarte fiara fascistă, pe care au urmărit-o până în bârlogul ei, la Berlin. Uniunea Sovietică a salvat, astfel omenirea de la neagră robie şi de la şirul lung de suferinţe, pe care i le pregătea fascismul. Clasa muncitoare de pretutindeni, îndrumată de partidele comuniste şi muncitoreşti, vrea ca victoria câştigată împotriva fascismuui, să înlăture pentru totdeauna răsboiul imperialist. El vrea să se închee o pace cu adevărat democratică, prin care se va asigura viitorul şi libertatea oamenilor muncii de pretutindeni. Dar imperialiştii doresc răsboiul. Insă astăzi situaţia este schimbată faţă da trecut, deoarece în calea planurilor lor, se înalţă frontul uriaş al oamenilor muncii, în frunte cu muncitorimea şi partidele ei, hotărfte ca de astă dată să împiedece imperialismul de a provoca un nou răsboiu. Frontul forţelor păcii creşte din ce în ce mai mult. Fiecare zi aduce o nouă contribuţie la lupta pentru pace. Lupta clasei muncitoare din Grecia, China, Spania şi din colonii, pentru eliberarea lor de sub jugul usperialiştilor, constitue în &■ celaş timp — lupta pen.?« pace. îndeplinirea cu succes a planului cincinal stalinist,«S» Uniunea Sovietică, preeus* şi a planurilor economic?» din ţările de democraţi* pops* Iară, întărind bazele ecoromice ale societăţii socialista şi comuniste, aduc. In ace*laş timp, o contribuţie însemnată în lupta pentru pac®. Clasa muncitoare a reuşste să-şi realizeze vechiul tst vis, exprimat în rozinca „Proletari din toate ţării** unitiva". Muncitorimea este astăzi organizată în «incit« cate, confederaţii general* şi în Federaţia Sindicală Mort* dială, care cuprinde 67 da state. Muncitorimea este coadusă de partide comuniste şi muncitoreşti, călăuzite cu teoria înaltă marxist-lenintit stalinistă şi înzestrate cu o bogată experienţă de lupta împotriva capitalismului. Unirea muncitorimii » sptri« s* MIIX. Femeile din oraşul şi judeţul Iaşi se pregătesc pentru ziua de 2 Octombrie — Munca de lămurire dusă de echipele U.F.R.fir.-ului — Ce scrie văduva Butnaru Catinca din Voirteşti Femeile din oraşul şi judeţul Iaşi întâmpină ziua de 2 Octombrie sub semnul luptei neobosite pentru pace. Zilnic se primesc la judeţeana U.F.S.R, zeci de scrisori care dovedesc că mamele, soţiile, surorile care au simţit ce înseamnă ororile războiului se opun cu îndârjire planurilor criminale ale aţâţătorilor la un nou măcel. Iată ce scrie Catinca Butnariu, văduvi din corn. Voineşti: — „Noi femeile, am obţinut drepturi egale cu ale bărbaţilor datorită luptei dusă de Partidul Muncitoresc Roman. Ziarul Scânteia m’a ajutat să-mi ridic cunoştinţele ’mele, să cunosc mai bine cine sunt duşmanii noştri şi cine ne sunt prieteni. In momentul de faţă, lucrez la Comitetul Provizoriu comunal ca vicepreşedintă. Fiind în permanenţă pe teren, ţinând un contact strâns cu ţărănimea muncitoare, particip cu vorba şi cu sfatul la reuşita campaniei însământurior. Depun astfel eforturi că Voineştii să devină o comună frunteşă în îndeplinirea Planului de Stat în toate ramurile de activitate. Aceasta este contribuţia mea la întărirea lagărului partizanilor păcii d In oraşul Iaşi femeile din toate cartierele participă în mod activ la desfăşurarea campaniei de lămurire asupra importanţei zilei de 2 octombrie.„ Activiste ale U.F.D.R.-ului, organizate în echipe vizitează casele locuitorilor, sute de broşuri tra« tând problema pâcii sunt difuzate pe străzi, In trata* vie, In locuinţe, in sectorul Vie Pintilie, Intre 23 şi 28 Septembrie, 27 echipe au vizitat 974 gospodării stând de vorbă cu acest prilej cu 2122 oameni. Au fost organizate 39 cercuri de lectură la care au participat 816 femei. 310 femei au luat cuvântul cu acest prilej exprimându-şi dorinţa lor de luptă pentru pace. In sectorul Tatarăşi 24 echipe au stat de vorbă cu 2300de persoane iar cele 15 cercuri de lectură au cuprins 600 femei. La fel şi in sectoarele Păcuran, Centru şi Cucu» activistele U. F. D. R.-ului austat de vorbă şi au lămurit peste 7000 oameni despre importanţa luptă dusă de lagărul păcii în frunte cu Uniunea Sovietică, împotriva imperialiştilor angro - americani, aţâţători la an nou război. Pretutindeni, In uzine, în făbricî, la birouri, pe ogoare, femeile muncitoare întâmpină ziua de 2 Octombrie cu noi victorii in domeniul muncii creatoare. Munca ostaşilor de însuşire a unei înaintate tehnice militare, se împleteşte cu lupta pentru pace (urmare din pag. 1 a), natatea soldaţilor sovietici, care n’au venit în ţara noastră ca agresori, ci să ne elibereze de sub jugul hitlerist. Suntem prieteni tuturor celor ce iubesc pacea Alt grup de civili şi ostaşi, se opreşte în faţa Universităţii. Fruntaşul Sălăgeanu T. din Comuna Vâlcele-Turda spune: „Aţi văzut ce prietenoşi se uitau studenţii la noi? Cum era un trecut ? Studenţii iubitori de libertate şi progres, se ascundeau de prietenii îmbrăcaţi în haină ostăşească. Se temeau de fraţii lor, abrutizaţi prin această haină. Acum ei sunt prietenii noştri şi noi suntem prietenii tuturor celor ce iubesc pacta. N’aţi văzut cu câtă dragoste ne-au privit ? „E drept, răspunde un muncitor. Acum şi tovarăşi de«»ai noştri, muncitori, sunt aici, studenţi. Când mai putea un muncitor Să intre In Universitate ? Dar acum aţi văzut ce prietenie s'a sudat între noi", ■ S’au despărţit, apoi îndreptându-se fiecare spre treburile lui. Au înţeles ostaşii Republicei noastre să fie apărători ai păcii şi libertăţii. Ei ştiu că numai print’o temeinică pregătire, ei pot fi la înălţimea misiunii pe care poporul nostru muncitor, Ie-a dat-o. SA le apere cănt;ndii ţi libertatea cucerită prin sânge Educaţi sănătoşi în spiritul adevăratului patriotism, în spriritul Internaţionalismului proletar, prin dragostea şi ataşamentul lor faţă de clasa muncitoare, estul Republicei noastre păşesc cu hotăre, pe drumul luptet pentru libertate, linişte, şi PACE. Juniorii Iaşului au învins RATA cu 0-12 din deschidere. Reprezentativa juniorilor din Iaşi a învins detaşat pe RATA cu In întâmpinarea zilei de 2 Octombrie Misiei Inter»*«fiouai«* a luptei pentru IP«si ce Editura „Arlus-Cartea Rusă" recomandă 1. Al. C. Constantinescu—Cine aţâţă la război ? Cine apără pacea ? 2. H. Dova—Prietenia cu URSS—garanţia independenţei R. P. R. 3. A. Fadeev, L. Cosmidsmiansaia etc. — Pentru pace în întreaga lume. 4. — Părerea oamenilor sovietici despre pace. a velorie meritat C. S. Armata* Competrol (Buc.) 2—1 (O-0) Eri după amesză a avu loc matchul amical de fotbal între Competrol București ** Armata Iași. După un mai-» frumos, petroliștii—cereau* aliniat de astă dată o maţie în care au figuri * serie de elemente ,tinfire # din care au lipsit Gică Petrescu, Pepelea-ar fost învinşi cu scorni » 2—1 (0-0). Goalurile militarilor sar fost înscrise de Băeşu şi Rubis, iar pentru Corapw« a marcat Dori, in minu:» £9 SU-U rrmarcat: Bar Luca, Plugar şi Bandu mata), Flamaropol, Cărnea şi Neagu (Competro’A A e®~bitrat dl. V. U time cu. Scurte ft rl Duminică dimineața • u i la Parcul Sportiv 23 Augur« două jocuri de fotbal tn cadrul „Cupei Păcii“ : _ Dinamo-Metalo.ch mic tii-Electrica. # La Pd. LOuie formaţi „Şoimii“ primeste replica echipei RATA.^ in deschiderea jocul Ai* jtjS-CFR Iași de Duminici* are joc jocul de fotbal între piticii magazinului de St®* Ciocanul și piticii CFR-ulul r SPORT După uit jec onest Competrol Buc. a învins cu 1-0 (1-0) pe C.S.U. Iaşi Miercuri după amează, cu peste 3000 spectatori de la Parcul Sportiv „23 August" au asistat la o partidă de fotbal submediocră, presărată cu faze confuze şi lipsite de orice concepţie. Atât studenţii — care au pierdut—cât şi petroliştii — care au câştigat — au avut înaintări cari s’au pierdut intr’un joc Steril, bazat mai mult pe driblinguri individuale excesive şi pe shoturi trimise fără adresă. D. Farcaş VaSne (Galaţi) a condus partida foarte slab, dovedind o sumedenie de lipsuri în cunoaşterea regulamentului, lucru care l-a determinat să comită erori. Competrol a jucat fără nerv. Din atac s-a detaşat doar Figmaropol. De la studenţi au plăcut doar cuplul defensiv: Iuţan, Hoisan şi maietaşul Gâlceanu». Manolescu, şters. La fel Daraban şi Gologan. Singurul goal al matchului a fost înscris de Gică Nicolaie. Echipele au aliniat următoarele formaţii: Competrol: Badea, Dragan, Cătinoiu, Toioc, Gică Petrescu, Pepelea, Urguoreanu, Fătu, Flamaropol, Gică Niculae, Neagu. CSC: Mihulescu, Io iuţan, Hoisan, Schreiner, Vâvoiu, Manolescu, Tudor, Daraban, Gârceanu, Manolescu (Vâlvoiu), Gologan, (Rişină), Popa. 6-1 (2-0). Jocul a fost dinamic, plăcut şi cu teze foarte spectaculoase. El a întrecut din toate punctele de va»dere mercuul „vedeta*. Jocul juniorilor p entuz csreal și a ridicat în picioare tribunele. Au înscris r Ceri® (3), Târlea (2) şi Cefefli* (pentru junior), Talpă (pentru RATA). Sportul pe scurt Mâine începe la Iaşi fax® regională a Ceteriodei de atletism—participă oraşele:- Dorohoi, Roman, Iţeam, Cermâneşli şi Ieşi.* Mâine începe o comps'* tie fulger de volei, în ci®' stea Z lei Internaţionale Păcii. Participă toete echi*pele din les'. Jocurile se discută elim natoriu, câte un set şi cu handicap. Duminică vei avea lac Parcul Sportv jocul de tombal CFR laş!—Arius Boceai, în cadrul „Cupei de Toamnă“. La Bucureşti M.S..Ii va primi replica dubii.i% sportiv Universitar laș'. *