Opinia, octombrie 1949 (Anul 41, nr. 923-948)
1949-10-14 / nr. 934
ASA In majoritatea şcolilor din lesl au avut loc primei» coainituiri cu părinţii. Cu acest pdilej s’au f x«t saloanele laeî mai strânse coniborări i«tre şcoala şl familia In cur# *«1 noului an dt învăţământ. Este adevărat că primele rzultate ale unui început de conlucrare cu părinţii au început să se vadă Încă de anul trecut. Diriginţii au asut ore Speciale In program cusăcrate convorbirilor, iar tot mai mulţi au făcut şi vizzt la domiciliul elevilor, in familie sau la gazde, examinând condiţiile impuse de Ionul acasă. Acolo unde aceste metode au fost aplicate, roadele nu au întârziat să se arat» In * nsul unui randament crescut la Învăţătură, al disciplinei NI)er consimţite şi al folosirii unui plan de organizare a munci’. De multe ori, de* tfienţe morale sau lipsuri «ave în pregătirea şcolara a i putut fi înlăturate, depi* «tind cauzele cire le-au dat BiStere, prin vizite la dornicii« şi prin lămurirea părin*ţilor asupra condiţiumior ce trebuess create copiilor pentru buna înfăţişare a activităţii lor. Colaborarea cu părinţii In» •spală anul trecut, era în ă flitul d» sporadică, lntâm-Îltoare. Se impune de aceea lui acesta ca diriginţii ş c insiliu! pedagogic al şcolilor şi treacă la o muncă Orga* târâtă sistematic împreună pi părinţii, în interesul educaţiei şi instruirii tinerelor Vlăstare care vor duce mai ■departe biruinţele de ăstae casei muncitoare. latre familie şi şcoală nu trebuie să mai existe contradicţii. Elevul nu trebuie s-i întâlnească acasă o atmosferă străină sau opusă aceleia din şcoală. Acest lucru a fost precizat în consfătuirile cu părinţii care au avut loc la şcolile ieşene. Şi este interesant de remarcat că un reprezentant al pârinţilor a făcut această afirmaţie ln şcoala d 5 sdagogică de fete No. 1. După cum profesorului i se cere să fie şi părinte la şcoală, tot aşa, părinţilor ii se cere să fie şi profesori, să prelungească în familie atmosfera şcolii. Pe această linie trebuie să Se desfăşoare colaborarea dintre părinţi şi profesori. Părinţii trebuie să fie interesaţi de muncă şcolară, de condiţiunile în care funcţionează diferitele unităţi de învăţământ, să le sprijine. In acest scop, pentru ca legătura şi sprijinul părinţor să devină permanent şi sistematic, se pot înfiinţa comitete de sprijin din rândurile acestora. Multe înfăptuiri ale acestor comitete la Bucureşti, unde au început să se înfiinţeze încă de anul trecut demonstrează utilitatea lor. Condiţiunile bunei funcţionări a şcolii, chestiunile privitoare la local, cantine , elevilor, mobilier, şi alte probleme gospodăreşti pot Radu Naumescu (continuare în pag. 3-a) Probleme şcolare Consfătuirile cu părinţii Necesitatea Înfiinţării Comitetelor de sprijin ANTL 41 Nr. 934 ABONAMENTE JUI360?. . .3fu«l 9 5000 !atr»prind«ri, autorități pe un an Aîftierele tipografe» t$ I Str. ȘTEFAN CELMARE 50-52 MV Noui realizări în cadrul asistentei studenţeşti Având sprijinul Partidului şi guvernului, asistentii studenţească va cunoaşte anul acesta o desvoltare şi mai mare decât în anii trei ei. Astfel, în centrul universitar Iaşi vor exista anul acesta numeroase cămine care vor caza peste 1700 sudent. Reasmeni, se vor acorda 3000 burse în majoritate studenţilor fii de muncitori şi ţărani muncitori. Numărul acesta de burse reprezintă o creştere cu 50 la sută faţă de anul trecut. Actualmente iau masa la cantinele studenţeşti aproape 2000 de studenţi, urmând ca în scurt timp numărul acesta să fie mult sporit. Tot în cadrul asistenţei funcţionează „Policlinica studenţeascăIn curând policlinica va fi înzestrată cu un aparat de radiologie şi instrumentarul şi materialele necesare serviciului de stomatologie. Serviciile de medicină generală vor funcona zilnic de la ora 7 până la ora 19, fiind astfel în permanenţă la depoziţia studenţior. Pe lângă fiecare cămin a fost înfiinţată câte o insfirmerie, iar la căminul „Oga Banele“ s’a organizat un preventoriu, Deasem°nl, în cadrul cantinei Justin Georgescu s’a înfiinţat o cantină dietetică ce servește regimuri alimentare recomandata de medici pentru surlentii suferinzi. Prin grija Comitetului Provizoriu orăşănesc, S’au luat o seamă de hotărîri privind a populaţiei muncitoare ConftiAnt să trebuie săse discă la bun sfârşit o sarcină principală sare» stă acum in faţă, aceia a aprovizionării populaţiei muncitoare. Comitetul Provizoriu orăşenesc a convocat la două consfătuiri consecutve parea reprezentanţii Comerţului de Stat, cărora ie-a trasat sarcini concrete, pentru ca oanienii muncii să se înlesniţi în aprovizionarea lor. Primă îndatorire a fecărei Societăţi Comerciale de Stat este să posede un plan precis de aprovi* mare, iar planul acesta Si fie îndeplinit în mod riguros. In acest sens Sâcfuuiiîe Comerciale oraș și judst, prin organe!« sala. vor avea gr’ji sa—i urmărească îndeaproape dacă planul de aprovizio* sar® este realizat. Acolo unde se vor constata deficiențe tr?buesc luate măsuri da îndreptare. Secţiunile comerciale sunt obiigate să colaboreze cu Societăţile comerciale de Stat, sa le dea tot sprijinul pentru ca el» să-şî aducă planul la îndeplinire. Toata cartier©!« muncitor©şti incadrai© ciacan. fr© Horozar şi €«operativ« O altă hotărâre Impoţt tantă care sa luat Sh şedinţa de eri dimineaţa ca toate cartierele muncitoreşti să fie încadrate cu sucursale ale cooperativelor şi cu centre ale Aprozarului. Constatându-s® că la capătul străzii Astrei Vlaicu în şoseaua Naţională (în faţa C. A. M.-ului), la Podul Bucşinescu se simte necesitatea unor centre de desfacere Aprozar, s’a decis ca în acel* punct» ale oraşului centrele A*prozar să fie imediat înfiinţate şi aprovizionate cu produse în cantităţi îndestulătoare. Cooperativa Copou, situată în faţa fabricii Tex tia Roşie va fi mereu alimentată de către Aprozar cu fructe, legume şi zarzavat. Pe măsură ce se va simţi nevoia, se vor creia In cartierele muncitoreşti mereu alte centre pentru aprovizionarea masei salariate. Problema procurării cartofilor trebui® să preocupe la mod serios conducerea Societăţii comerciale de Stat Comcereal, societate care ar® In Sarcină colectarea acestui aliment. Aprozarul a convenit cu Soc, Comcerea! ca a» ceasta din urmă sa-i I!» vreze o anumită cantitate de cartofi. La rândul ei, Aprozarul va distribui cartofii pentru nevoii* de iarnă, cantinelor, căminelor, Spitalelor, cr@ş$* ior precum şi salariaţi or. Termenul la care întreaga cantitate de cirtoîi I trebuaşte livrat de c?tre ’ Comcereai Aprozarului este 7 Noerrbrie şi cum până în prezent 8’a colectat şi livrat foarte puţin, Comcerea ul şi-a luat obligaţia să intensifice colectările în judeţele programata. Aici revine un rol de Seamă Comitetelor Provizorii judeţene de piaşi (continuare în pag. 3*a) Respectarea lui Pianu" 4 PAGINI 4 te ZIAR POPULAR COTIDIAN Vineri 14 O tombie Redacţii IAŞI, STR. VASILE ALECSANDRIU Administraţia IAŞI, STR. CUZA VODĂ Nr. 59 Redacţia Administraţia TELEFOANE (Nr. 321)« ( . 321» , 20423 PROGRAMUL Sărbătoririi Prieteniei Româno - Sovietice la 1 An1 Marţi II Octombrie, orele 19, la sediul filialei Arlus din locaiînte, s-a ţinut o şedinţa la care au participat delegaţi ai Comitetului Judeţean P.M.R., ai organizaţiilor de masă, al Comitetelor Provizorii orăşănesc şi judeţean, al unităţilor militare şi al întreprinderilor şi Instituţiilor din Iaşi. Scopul acestei şedinţe a fost întocmirea programului de sărbătorire a zilei de 7 Noembrie şi a Săptâmânei Prieteniei Româno-Sovietice care ţine de la 17 Noembrie, precum şi constituirea unui comitet pentru organizarea săbătoririi prieteniei româno-sovîetice. » Au fost aleşi în comitet: Cabaş C-tin, Levy Lesner Răduiescu Gh., IMrov c N îcuiat din Com. Jud. P. MdL, Liviu Natan Mano* lache N. Preşed.Cons. Sin* dîcal Judeţean, Mizilu Emil, Preşed. Comitetului Prov. Jud. Iaşi, Anton Paluga, Preşed. Comit. Prov. orăşenesc, Creangă Ion, Preşedintele Filialei Arlus laşi, Sovîtov Alex« secretarul Filialei Arlus laşi, Popescu, Antoaneta, secretar U.F.D.R., Alexa Ioan, secret, comit. jud. ll.T.M. Popa Paraschîv, secr. Frontului Pugarilor jud. laşi, Ghdale Haim dela C.D., Işoveanui Gh., dela Crucea Roşie, G*ral Ştefănescu Stere, Jean Livescu, rectoru! Universităţii, Cojocaru Manole, Director Etacs, Gromcica, Direct. At. cfr. N coline, Moise Avram Direct, Reg. fr. laş', Academicianul Radu Cernătescu, conf. universîîar Janeta Benedifer, Cros Ioan, dela Ţesătura, Popa Donneş ‘d, Gi*p, Colective Bălţăţî, Usache Maria şi Martinica Ana îa Gosp. Colectivă Bâlţaţi, Programul sărbătoririi săptămânii prieteniei ro* mâno-sovietice s*j va desf şura astfel: Până la 31 Oct., S3 vor fi de conferinţe atât în sline Centrală, cât şi în întreprinderile şi şcolile din Iaşi. Toate conferinţele vor fi urmate de festivaluri. In ziua de 290,tantbrie se va sărbători aniversarea a 29 de ani de la înfiinţarea Comsomolu- Iui, în cadrul căreia îşi va da concursul Judeţean a U.T.M. Deasemeni, se va deschide o expoziţie care va înfăţişa prietenia româno-sovietică de-a lungul anilor şi sprijinul pe care Uniunea Sovietică l-a acordat şi-l acordă în permanenţă Republicii noastre Populare. In afară de aceasta, s-a hotărât ţinerea unui concurs literar în cadrul căruia vor fi premiate cele mai bune recenzii ale cărţilor literare sovietice. La cinematografele locale, în săptămâna dela 17 Noembrie vor fi programate filme şi documentare sovietice. Sărbătorirea prieteniei româno-sovietice, se va încheia printr'un meeting care va avea loc la 7 Noembrie, în Piaţa Unirii. Muncitorii ieșeni inveniiness angajamentele pentru 7 Noembrie Milioane de oameni ai muncii vo-sârbi tori una viitore a 52»a aniversare a Mareî R«vo'u}ii Socia.îste din O lonbrle« C£.re a Însemnat o importantă cotitură la istoria lumii, instaurând în a șasea parte a globului pământesc, orânduirea socialistă. v _ Sărbătorirea viei Marei Revoluţii Socialiste dî® Octombrie este aşteptată cu nesinsă bucurie de oamenii muncii din ţara noastră. Metalurgşti, petronişti, mineri, făsători, constructori întâmpină ziua de 7 Noembrie cu un măreţ imn închinat muncii, cu Înfăptuiri pozitive şi depăşirea Plonului de Stat. In felul acesta, muncitorii din Repuba noastră îşi arată ataşamentul lor entuziast faţă de Marea Ţari a Sociaismului, manifestfindu-şi totodată voinţa tor nesdruncinata de a lupta cu forţe mereu sporite împotriva atâţaterilor la un nou război. ___________________ Şi în oraşul Iaşi, muncitorii tuturor fabricilor şi atelierelor au păşit la doborârea actualelor norme chemând de asemene la întrecere alte fabrici din ţară. La fabrica Ţesătura, muncitorii şi-au luat angajamentul de a termina până la 7 Noembrie, planul de Stat pe anul 1949. Pentru a* ceasta s*au organizat întreceri socialiste pe schimburi 37 pe grupe sindicale şi 800 tovarşl« individual. Alături de rauncitori au mai fost antrenaţi In într®« cerile socialist® 20 miiştii precum şi 60 de funcţionari. Printre angajamentele luate In cinstea zilei di 7 Noembrie, era şi acela de a forma o a doua brigadă de tineret, pentru calitate. Deşi nu au trecut decât câteva zle, angamentul luat în cinstea Marei Rotaţii Socialiste din Octombrie a şi fost tradus în fapt. Intr’adevar, recent a luat fiinţă cea de-a doua brigadă de tineret, pentru calitate, formată din 16 tinere, care a şi început lucrul. Cele doua brgăzi e x'stente astăzi la TeSaîura lucrează ca sâ'mbui» Deasemetii datorită unei noul reţete la apret se ro* Uzează o economie zilnică de 5030 Iei. La Atelierele CFR, Nicolina sunt în întrecere — în cinstea zilei de 7 Noembrie—un număr de 659 muncitori» Pe șantierul Sovconstruc» {■a CAM, au început Z Iele acestea lucrările de zidărie programate în cadrul angajamentelor luate Tn cinstea zilei de 7 Noembrie. Cu a» cest prilej s’a început folosirea metodei de lucru sovietică, înregistrându-se astfel noui succese în producţie. Muncitorii de la fabrica Victoria au terminat de montat cele 80 de războaie noi, care în urma angajamentului luat trebuiau să fie montate la 15 octombrie. Peste tot, muncitorii dau o mare bătălie a întrecerilor, care se desfăşoară sub semnul luptei pentru pace şi socialism. Peste tot, oamenii muncii din Iaşi ca şi aid întreaga ţară întâmpină Marea Revouţie Socialistă din Octombrie prin noui şi importante succese în muncă, dându şi seama că fiecare angajament Indepinit este o contribuţie serioasă la întărirea lagărului păcii şi un răspuns prompt dit aţâţătorilor la un nou război. 1. ȘTIRU Primele zile după deschiderea cursurilor la institutele de învăţământ superior Deschiderea cursurilor la Universitate şi la institutele d® învăţământ superior, a prilejuit o serioasă preocupare atât pentru profesori, cât şi pentru studenţii începute sub semnul luptei pentru pace, studenţii vor dovedi prin munca lor, dorinţă de luminare, dorinţa de a deveni cadre cât mai bene pregătite, necesare construirii socialismului în Patria noastră. Organizaţi«» cursurilor De astădată cursurile nu vor mai fi doar o ocupaţie in plus, pe lângă cel« obişnuit», în afara universităţii, aşa cum era înainte când tudenţii veneau destul de rar pe la cursuri, la orele şi aşa destul de puţine, înainte vreme orarul era „foarte convenabil8» căci erau doar două trei ore pe zi, restul putându-se pierde pe străzi, pe culoare, sau prin Copou. Culoarele erau pline de studenţi care stăteau rezemaţi de perete, aşteptând să treacă timpul pentru ca apoi plictisiţi să asculte jumătate de oră profesorul şi aducându-şi aminte că „au treabă în oraş*, să plece. Era normal că în asemene® condiţii pregătirea ştiinţifică si fix pusă pe pianist al doilea. începând însă de a nu fi«cut s’a lichidat cu situaţia studenţilor eterni, s’au sancţionat cei «are datorită vechii atitudinii permanentizau stare de dole® farmente şi s’au înlăturat definitiv acei care nu aveau gânduri serioase pentru învăţă tură» Datoria de a învăţa, de a fi cât mai bina pregătit şi folositor, s’a imprimat tot mai precis în atitudinea studenţi’or de azi» In anul acesta orarurile au fost alcătuie cu minu* ţiozitate, respectându-se astfel timpul pentru pregătire ai studenţilor» Oral« la sarviciu , S’a terminat cu culoarele pline de studenţi în aşteptarea trecerii trapului, pentru a intra îa ore» A. LOCHIN Coistinuar»' în pagina 3*a In U. R. S. S. se extind plantaţiile de ceai Pe plantaţiile de ceai din U.R. S.S. se desfâşoarâ culegerea recoltei de ceai. Colhozurile din Georgia au îndeplînji In 9 zile planul lunar, depăşîndu-l cu 28 la sută. Republica Georgiană terminăplanul anual de strângerea ceaiului. O recoltă bună au obţinut cultivatorii de ceai din ţinutul Krasnodarului, care au depăşit planul anual cu 35 la sută. O nouă sucursală a magazinului de Stat „laşul- Magazinul de Stat „laşul" a deschis zilele acestea o nouă sucursală» situată în strada Gabr’ell Peiy lângâ cinema Sîdoll). in această sucursala •»* vând articole de Parfumerie şi galanterie. Societatea comercialiă de Stat „laşul“ a redut® preţurile la articolele da galanterie şi marochenarie, la toate sucursalele sale. Societăţile comerciale de Stat, prin activitatea pe care o depun, trebuie să dovedească că surau factori de răspundere tm aprovizionare« populaţi«) muncitoare. Sancţionarea celor car« nu sa prezintă pentru preschimbarea şi ridicarea buletinului de identitate Comandamentul judeţean de Miliţie, aduce l» cu neştiinţa tuturor cetăţenilor din oraşul Iaş»« că în urma dispoziţiutiîlor Direcţiei Generale « Miliţiei, toţi cei car® ra* se prezintă la data fixată pentru preschimbarea fe» tetinului, vor fi dați în judecată pentru nere*«pectarea dispoziţiunilor 1a vigoare. Fapte ; comentarii jyaa^az/HHi alimentar ,Mol”**ciopau va pune in consumaţie ouă proaspete primghişeele sale ele distribuire.. Preţul va fi desigur, mult Inferior celui prezent pe piaţă, la liber. Trebuiesc luate insă totodată măsuri împotriva acelor care speculează aceast aliment. Concomitent cu mersurile de aprovizionare pe care te-a luat „Moldova" trebuieşte trecut şi la stârpirea speculanţilor din acest sector. Ministerul Sănătăţii aduce la eimoştiri medicii»? că înfiinţează două cursuri de specialitate în balneologie la Sibiu şi Cluj, ’ât şi spitalele şi serviciile de specialitate. In numărul locurilor: îi) pentru Sibiu şi 75 pentru Cluj. Se primesc doctori in medicină cu practică şi specialităţi medicale şi absolvenţi ai facultăţilor de medicină generală fără liberă practică. Cererile însoţite de autobiografie cu date precise profesionale certificat de specialitate şi date sociale se vor depune la registratura generală a Ministerului Sănătăţii, Calea Griviţei pâar la 25 octombrie a. c. Plebiscitul pentru pace continuă în Franţa cu un entuziasm nestăvilit în ciuda persecuţiilor neîncetate a apărătorilor păcii de către poliţie şi autorităţi. Potrivit rezultatelor preliminare, 5.334.189 de voturi pentru pace au fost votate până acum în 54 de departamente. După cum anunţă presa franceză, prefectul poliţiei din departamentul Hante* Alpe a suspendat din posturile lor 2 funcţionari ai poştei, foşti fruntaşi sindicali» pentru că au participat intens la propagarea plebiscitului pentru pace. Biroul Comitetului Permisnent al partizanilor păcii a comunicat că poliţia se dedica numeroase aci® de provocare împotriva apărătorilor păcii din Africa de Nord, în special în Algeria și în Maroc. In ciuda acestor provocări, plebiscitul pentru pace continuă cu succes in acesta țări.