Opinia, iunie 1950 (Anul 42, nr. 1123-1148)
1950-06-11 / nr. 1132
A 11 IUNIE Acum doi ani, clasa muncitoare din ţara noastră, condusă de detaşamentul ei de avantgardă — Partidul Muncitoresc Român,—a înfăptuit marele act revoluţionar al naţionalizării, redând poporului, după o perseverentă luptă bunurile create prin propria lui muncă. Dar naţionalizarea întreprinderilor nu a constituit numai înfăptuirea unui măreţ act de dreptate socială, ci a fost totodată şi piatra de hotar care marchează începutul luptei dâre pentru construirea socialismului în Republica Populară Română. Pus în drepturile sale, poporul muncitor, eliberat de exploatarea capitalistă, a pornit cu un avânt nemaiîntâlnit în istoria ţării la desvoltarea industriei şi agriculturii, la consolidarea Republicii noastre Populare, la făurirea orânduirii socialiste. Necontenit, zi de zi şi ceas de ceas, oamenii muncii se străduesc pentru mărirea producţiei şi a productivităţii muncii, şi antrenaţi în întrecere, călăuziţi de Partid, luptă activ pentru o viaţă mai bună, pentru o viaţă fericită Trecerea marii industrii în patrimoniul Statului a făcut posibilă uriaşa desvoltare a industriei şi trecerea agriculturii noaste de la o stare înapoiată la o fază nouă, care o va duce la cea mai înaintată formă de agricultură, agricultura socialistă. Naţionalizarea întreprinderilor a permis un conţinut efectiv şi eficace efectuat de către Stat asupra întregii economii, control «sare a făcut mai târziu posibilă trecerea la o economie planificată, bazată pe cunoaşterea exactă a resurselor de care dispuiii». Uriaşul salt înainte făcut de către industria noastră prin actul revoluţionar al naţionalizării, a permis crearea primelor condiţii necesare construirii orânduirii socialiste. Naţionalizarea a permis echilibrarea bugetului nostru, păstrarea puterii monetei stabilizate, acumularea de fonduri cu care să se facă noi şi noi investiţii pentru valorificarea bogăţiilor naturale ale ţării. Crearea unei economii planificate, care a fost posibilă în urma acestui act revoluţionar, a permis de asemeni începerea mecanizării agriculturii noastre, întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, baza dictaturii proletariatului, stabilirea premizelor pentru socializarea satului, printr’un impuls nou dat cooperaţiei. In economia noastră actuală, o deosebită importanţă este acordată şi problemelor de cultură şi artă. Echilibrarea bugetară a permis Statului să aloce fondurile necesare pentru crearea de noi şi noi instituţii de ştiinţă, cultură şi artă, şcoli, institute de învăţământ, muzee, etc., a făcut posibil accentuarea ritmului de culturalizare a oamenilor muncii,s cămi-ane culturale, cluburi sindicale, caravane cinematografice, biblioteci, etc. In prezent s’a început şi radioficarea centrelor mai importante, Braşov, Iaşi, fapt care va fi un nou prilej de făurire a omului nou, apărător hotărît al păcii şi luptător pentru socialism. Sub semnul lui 11 iunie, să ne intensificăm şi mai mult eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat, contribuind din plin la înflorirea şi propăşirea Republicii noastre Populare, la întărirea Patriei, la consolidarea marelui front al păcii! TR. TANEA ANUL AS Nr. 1132 ABONAMENTE Let 360 .............. 3 lun IM 5000 întreprinderi, Autoritate pe un an Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 ZIAR POPULAR COTIDIAN PACIME LU BBS Dumnică Î1 Iunie 1956 Redacţia IAŞI, Str. Cuza Vodă 1 (etaj) Administraţia IAŞI, Str. Cuza Vodă. 1 TELEFOANE REDACTIA Nr. 1200 ADMINISTRAȚIA Nr. 20*2 TIPOGRAFIA Nr- 1210 Cei doi ani care au trecut dela naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, au constituit pentru muncitorii, tehnicienii şi funcţionarii fabricii noastre un prilej să-şi arate hotărîrea dârză de a fupta cu tot elanul, pentru construirea socialismului în ţara noastră, elan care s’a concretizat în obţinerea unor importante succese, realizate la cadrul primului Plan de Stat. Adoptarea metodelor sovietice a lucrului la mai multe maşini întrecerea socialistă în fanterica noastră a avut ca rezultat adoptarea metodelor sovietice a lucrului la mai multe mașini. Ocheană Antoaneta, Nistor Rozalia, Schwartz Pina, au început să treacă treptat, pe măsura ridicării nivelului profesional şi al elanului de construire a socialismului, de la 2 la 4, apoi la 6, la 8, ajungând la angajamentul realizat în cinstea zilei de 1 Mai, să poată lucra în condiţiuni optime la 10 războaie. Inovaţii întrecerea socialistă a stimulat dorinţa multora dintre technicenii noştri, de a aduce noui metode de lucru şi inovaţii, menite să îmbunătăţească procesul tehnologic, să reducă timpii morţi, să realizeze economii, etc. Astfel, a fost confecţionat un dispozitiv de curăţat capetele şi un croşet automat, cu ajutorul căruia se măreşte productivitatea muncii, s-a realizat, o adaptare la maşina de măsurat, permiţând să fie utilizată şî ca maşină de dublat. Utemistul Palade Valeriu a adaptat un sistem, care a înlăturat neuniformitatea batistelor, sistem care a fost perfecţionat de tehnicieni. Serviciul nostru tehnic în dorinţa extinderii acestei inovaţii, a luat măsura ca sistemul să fie adaptat treptat la toate maşinile, care lucrează acest articol. Lupta pentru economii a fost pusă pe acelaş plan şi cu celelalte obiective. Astfel, prin aplicarea unei noui reţete la apretarea firelor, s’a realizat o economie de peste 200.000 lei lunar. Deasemenea, prin înfiinţarea unei secţii speciale, de confecţionat suveici, s’a adus fabricii o economie de 160.000 lei pe lună. Pentru asigurarea unei cât mai bune calităţi a produselor, s’au iniţiat şedinţe tehnice cu care ocazie s’au analizat cauzele, care determinau o proastă calitate a pânzeturilor. Concomitent cu aceasta, s’a intensificat sistemul de control al calităţii şi s’au înfiinţat vitrine cu rebuturi, unde s’au expus mostre de pânză lucrate defectuos, cât şi exemplele muncitorilor ce produc mărfuri de foarte bună calitate. In urma acestei acţiuni, calitatea produselor s’a îmbunătăţit simţitor, ajungându-se să dăm produse de calitatea I, în procent de 96 la sută. Toate aceste succese au determinat îndeplinirea platoului fabricii noastre, cu unul înainte de termen, realizându-se în acelaş timp economii însemnate, care ne-au dat posibilitatea să facem paşi însemnaţi spre gospodărirea prin propriile noastre mijloace. Un fapt deosebit de important pentru desvoltarea întreprinderii noastre l-a constituit construirea filaturii noastre. Astăzi, suntem în plină montare a maşinilor, ca preocupare importantă în asigurarea condiţiilor de viitor, pentru asigurarea materiei prime, necesară ţesătoriei noastre.Datorită acestei filaturi, întreprinderea noastră va putea lucra din plin, în condiţii foarte bune, fără gâtuiri în producţie. Materia primă nu va mai fi firul de bumbac, ci însuşi bumbacul, pe care marea noastră prietenă Uniunea Sovietică îl pune la dispoziţia noastră. Aplicarea contractului colectiv Conducerea întreprinderii s-a preocupat în mod intens să-şi ducă la îndeplinire angajamentele stipulate, în contractul colectiv, în ceea ce priveşte acordarea drepturilor sociale pentru muncitori. Astfel, capacitatea băilor existente a fost dublată, prin punerea în funcţiune a noii duşuri şi prin înfiinţarea unei camere speciale de desbracare. Dispensarul medical al întreprinderii este deservit în momentul de faţă de 6 medici, având şi un medic sportiv şi un medic stomatolog. Cabinetul dentar este înzestrat cu aparatele cele mai bune. In urma iniţiativei luate de Comit, sindical, s a amenajat un local pentru farmacie, care funcţionează cu personalul necesar. Din fondul directorial s-au acordat prime fruntaşilor în producţie, inovatorilor, în valoare de sute de mii lei. Deasemenea, s’au construit tot din acest fond, 6 apartamente pentru muncitori. In faţa noastră stau nou’, măreţe şi demne sarcini: depăşirea planului pe 1950. Planul de Stat pe 1950 ne arată că volumul producţiei CONSTANTIN VAVRIC directorul fabricii „Ţesătura laşi“ (continuare în pag. 2-a) 11 Iunie 1948-11 Iunie 1950 Realizările dobândite la fabrica Ţesătura laşi „Miciurin, genial transformator al naturii“ Filiala Arlus anunţă pentru mâine, Duminică 11 Iunie a. c. orele 18, Insula Bibliotecii Centrale, o conferinţă închinată comemorarii a 15 ani de la moartea marelui savant I. V. Miciurin. Va vorbi tov.prof. univ. D. Cărăuşu despre: „Miciurin, genial transformator al naturii“. După conferință va rula un film. 102 ani de la Proclamaţia dela Islaz Clasa muncitoare a realizat şi depăşit ca mail Idealurile Revoluţiei din 1848 Ce ne araţi documentele Din Proclamaţia dela Islaz Independenţa administrativă şi legislativă pe temeiul tratatelor lui Mircea şi Vlad V. şi neamestec al nici unei Puteri din afară In cele Intru ale sale. (Punctul 1) Egalitatea drepturilor politice. (Punctul 2) Dreptul fiecărui judeţ de a-şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul poporului întreg de a-şi alege Domnul. (Punctul 10) Responsabilitatea miniştrilor şi a tuturor funcţionarilor în funcţia ce ocupă. (Punctul 7) Emanciparea clăcaşilor ce se fac proprietari prin despăgubire. (Punctul 13) Instrucţie egală şi întreagă pentru tot Românul de amândouă sexele. (Punctul 16) Desrobirea ţiganilor prin despăgubire. (Punctul 14) Emanciparea israeliţilor şi drepturi politice pentru orice compatriot de altă credinţă. (Punctul 21) Din Constituţia R.P.R. Republica Populară Română este un Stat popular, unitar, independent şi suveran. (Articolul 1) In Republica Populară Română întreaga putere de Stat emană de la popor, şi aparţine poporului. Poporul îşi exercită puterea din organe reprezentative, alese prin vot universal, egtil, direct şi secret. (Articolul 3) Reprezentanţii poporului în toate organele puterii de Stat sunt răspunzători în faţa poporului şi pot fi revocaţi prin voinţa alegătorilor în condiţiile stabilite de lege. (Articolul 4) Pământul aparţine celor ce-l muncesc. Statul protejează proprietatea DE MUNCA ţărănească. El încurajează şi sprijină cooperaţia sătească. (Articolul 10) In Republica Populară Româna, toţi cetăţenii au drept la învăţătură. (Articolul 22 Toţi cetăţenii Republicii Populare Române, fără deosebire de sex naţionalitate, rasă, religie sau grad de cultură, sunt egali în faţa legii. (Articolul 16) Orice propovăduire sau manifestare a urei de rasă sau naţionalitate se pedepseşte de lege (Articolul 17 Prin librăriile ieşene... Acţiunea de culturalizare a masselor ia un apunt din ce in ce mai sporit. Oameni care înainte vreme îşi puneau degetul drept semnătură,pe diferite cereri sau acte au urmat cu sărguinţă cursurile de alfabetizare şi ştiu astăzi a scrie şi ceti. Bibliotecile sunt pline de tineri şi vârstnici, studenţi care se pregătesc în vederea examenelor, muncitori care se luptă cu normele şi care sunt tot mai avizi de cultură, elevi care au intrat în practica de producţie, femei, militari, copii. Cu tolii au fost treziţi la o intensă viaţă culturală. In oraşul nostru, unde altădată cultura era un apanagiu al celor puţini, o „cultură“ a protipendadei, astăzi oamenii muncii fac cunoştinţă cu adevărata cultură, cultura nouă, literatura nouă, socialistă, pusă în slujba celor mulţi. Iată, de pildă, situaţia noua care domneşte în librării. Au dispărut romanele de 15 lei sau colecţiile de aventuri, care otrăveau pe micii şi chiar mai vârstnicii cititori. In locul lor au apărut cărţi de calitate, care ajută în munca, în lupta, în viaţa fiecărui cetăţean. Să facem o raită în câteva librării şi să ne convingem de ceeace cere astăzi cititorul, de ceeace îl preocupă astăzi pe muncitor sau pe elev. Intr’o după amează oarecare la Librăria Cartea Rusă. — Aveţi „Viaţa Româneasca“ ? — Da, tovarăşe. Intr’un alt colţ, un pionier se ruga de maică-sa sari cumpere „Făt frumos din lacrimă“ de M. Eminescu şi „Nică fără frică“ de Nina Casian. Un coleg de-al său venise singur şi avea banii pregătiţi pentru „Isprăvile noastre“ de Iurii Sotnic. Câţiva muncitori de la Victoria şi Ţesătura cercetau ultimele manuale tehnice, apărute. Iată-ne la „Librăria Noastră“ de pe Ştefan cel Mare. — „Ţie nu-ţi mai trebue poze, măi Ionică. — „Ba vreau „Colţ Alb", mămică“. — E la mai bine o poveste pentru copii“. Şi Ionică Căruceru, elev in clasa I a elementară a cumpărat încă o carte. Are acasă vreo treizeci. Face bibliotecă. Ii place mult să citească şi mai ales să se uite la poze. * Pe ușe au intrat doi elevi, (continuare în pag. 3-a) MARIA BANUŞ PATRON UI Din jilţ adânc, din jilţ pufos S'a ridicat un domn verzui. Avea un frac de mort luxos Şi ochii stinşi şi preasătui. — „Mi-aţi spus difi fabrică să plec. Mi-aţi zis: tâlhar. Călău, mi-aţi zis. Şi arme n'am decât un cec. Poate cu cecul v'am ucis 2 Eu, nemilos ? Eu, un gingaş ! Când văd un prunc rahitic, fug. Port oare chip de ucigaş. De om care jupoi şi sug ? Nici în grevişti, pe vremuri grele, N'am tras. Dar oare-aş fi putut 2 Răcani în zdrenţe şi 'n obiele Făceau ce trebuia făcut. (Foc. Morţi. Rezistă. Nu se lasă. O, de-aş putea să mă calmez) Făceam lumina mică'n casă Şi îmi puneam un vals vienez. Dar iar mă turbura ministrul : Ce facem ? — „Reprimăm“, „gemeam". Plângea în mine valsul, tristul, Şi reprimam, şi reprimam... N'a fost uşor, o viaţă 'ntreagă In slujba ordinei să fiu. Dar cu conştiinţa nu-i de şagă. De ce m'aţi alungat, nu ştiu". El tace, II privesc cu ură, Ochiu-i sticleşte stins, pustiu. Fracul, perfect ca tăietură, Cuprins de uua tremur, pare viu: „Nu-s mort, s'o ştii. Par mort, dar nu»s. Nici singur nu s. Mulţi domni în frac Mai au câte ceva de spus Deşi se-afundă 'n jilţ şi tac. Am fost blajin, am fost prea bun. Azi sunt în stare de orice"..Vorbise mult. Acum tăcea. Un leş verzui părea că e. — „Gingaşe domn îţi mulţumesc. Iţi mulţumesc c'ai apărut. Furat de muncă, uit, greşesc Şi cred c'ai putrezit demult. Azi ştiu că duhul tău nu doarme. Că porţi pistolul sub gheroc, Dar fii pe pace, avem arms și ac de fiece cojoc. Pe marginea lucrărilor de la Iaşi ale Academiei R. P. R. In zilele de 7 şi 8 Iudie au avut loc la Iaşi lucrările Academiei R. P. RPentru oraşul nostru aceasta a constituit un eveniment ştiinţific de o deosebită importanţă, fiind pentru prima dată când acest for superior ştiinţific din ţara noastră se deplasează în provincie unde îşi desfăşoară lucrările. Acei care au asistat la şedinţele diferitelor secţiuni şi-au putut da seama de importanţa faptului că oamenii de ştiinţă din Iaşi au avut posibilitatea să urmărească lucrările Academiei, să-şi formeze o imagine generală asupra felului cum se duce şi cum trebue dusă activitatea ştiinţifică, să se familiarizeze în spiritul şi metodele noi de muncă ştiinţifică. Este incontestabil faptul că din acest punct de vedere, cercetătorii noştri au făcut un adevărat salt calitativ. Având în permanenţă la faţă exemplul şi realizările oamenilor de ştiinţă sovietici, sistemul lor de cercetare, care se conduce după principiile materialismului dialectic, oamenii de ştiinţă din ţara noastră au pornit pe drumul ştiinţei adevărate. S-a constatat o preocupare continuă de a se lega cuceririle ştiinţei de realizările practice, comunicările şi notele prezentate au căutat să tragă concluzii de ordin util imediat, oride câte ori acesta a oori cazul. Spiritul nou introdus în munca membrilor şi colaboratorilor celui mai înalt for ştiinţic este un spirit nou, sănătos, care leagă ştiinţa în slujba poporului muncitor. Printre cei care au făcut comunicări la Academie se află şi numeroase elemente tinere, oameni care au început nu de multă vreme să se consacre cercetărilor. Şi aceştia au dat dovadă de posibilităţi largi de dezvoltare viitoare care vor fi valorificate prin muncă intensă şi continuă, prin sprijin acordat pe de altă parte de către cei cu mai multă experienţă. Unele lucrări prezentate de oamenii de ştiinţă din oraşul nostru au fost deosebit de apreciate de academicieni. Aceasta înseamnă, că în Iaşul renăscut la o viaţă nouă se munceşte nu numai în fabrici, uzine şi şantiere, dar şi în laboratoare. Alături de oamenii muncii manuale, şi oamenii muncii intelectuale depun eforturi pentru clădirea societăţii noi care va duce în mod treptat la ştergerea diferenţelor între munca fizică şi intelectuală. Institutele noui create în oraşul nostru au reuşit într’un interval de timp destul de scurt sâ-şi însuşească problemele de bază care trebuie să le preocupe şi Z. SANDU (continuare în pag. 3 a) .