Opinia, noiembrie 1950 (Anul 42, nr. 1253-1277)

1950-11-01 / nr. 1253

Participarea la viaţă —­ Angajamentele scriitorilor ieşeni în cinstea zilei de 3 Decembrie — Caracterizarea esenţială a literaturii realismului so­cialist constă în participa­­rea la viaţă, la lupta de zi de zi dusă de forţele pro­gresiste, manifestată de scriitori. Spre deosebire de scrii­torii burghez­­i, care se stră­­duesc să ascundă sub masca »imparţialităţii" apartanen­­ţa lor de clasă — jonglând ea formula răsuflată a „artei pentru arta" = scrii­­torii realismului socialist a­ Urmă deschis că el luptă pentru biruinţa clasei mun­­citoare şi triumful ideilor lenini,in­staliniste, declară făţiş apartenenţa lor politică şi ideologică. Astfel, prin participarea la lupta măreaţă dusă de clasă muncitoare pentru triumful socialismului şi co­munismului, scriitorii sovie­­ti­ci au reuşit să facă din operele lor puternice arme de lup­ă care să«i ajute pe oamenii sovietici In înfăp­tuirea sarcinilor trasate de gloriosul Partid Comunist (bolşevic) al U. R. S. S. Urmând exemplul scriito­ rilor sovietici, prozatorii, poeţii şi criticii noştri par* ticipă astăzi zi de zi la o­­pera de construire a socia­lismului in ţara noastră şi la întărirea lagărului păcii, tratând în lucrările lor cele mai importante probleme de a cărei rezolvare de­pinde mersul nostru înainte. In acest sens, un aport important îl aduc şi operele literare ale scriitorilor ie­­şeni, ele fiind un ajutor preţios în lupta comună pentru pace şi socialism. Scriitorii ieşeni participă asta­l activ la susţinerea campaniei electorale, pre­zentând în lucrările lor as­­pecte esenţiale, fapte con­vingătoare, momente sem­­nificative din felul cum să pregătesc oamenii muncii din oraşul şi regiunea noa­stră pentru întâmpinarea a­­legerîlor din 3 Decembrie. Astfel, prin lucrările In proză publicate in „Scân­teia", „Îndrumătorul Cultu­ral", „România Liberă", „Iaşul Nou“ şi ziarele Io­­cale, scriitorul ieşan Ion Istrate ptr­icipă efectiv la luminarea maselor asupra importanţei raionării ţării şi alegerilor din 3 Decem­brie. Aceste probleme impor­tante au fost insă studiate pe larg î­n cadrul şedinţe­lor Filialei şi Cenaclului li­terar din Iaşi, scriitorii ie­şeni luându-şi angajamente concrete în cinstea zilei de 3 Decembrie, în şedinţa plenară de la 6 Octombrie. Astfel, Filiala şi Cenaclul literar din Iaşi va organiza o seară literară în Aula Bibliotecii Centrale, cu pro­­gram în vederea alegerilor, va publica primele creaţii literare cu subiecte tratând actul revoluţionar al ale­gerilor in nr. 7 al almana­hului „Iaşul Nou" — care apare la 7 Noembrie — şi va edita un almanah spe­­cial închinat alegerilor. Individual scriitorii ie­­şeni şi au luat ca sarcină şi au realizat următoarele: poetul N­colae Tatomir un poem intitulat „3 Decem­brie“ — care va apare în „laşul Nou“ nr. 7 — N. 1. Pintilie două poeme — a­­pare în acelaş număr al almanahului —, Ion Istrati un reportaj lit­rar pentru Editura P.M.R. şi o schiţă, Nigel Qaius o schiţă inti­tulată „Deputatul“, Radu Tom­a o piisa într'un act, iar Sandu Faur un portret literar. De asemeni se vor scrie artico­l de critică literară cu spicuiri din revistele şi publicaţiile cu caracter progresist din trecut. Totodată, la 1 Noembrie, Cenaclul literar va ţine o şedinţă specială de lucru în cadrul căreia se vor citi lucrări tratând acest subiect important, va organiza pa­tru deplasări în întreprin­deri şi şco­­ şi va sconta două numere speciale ale zid­ului de stradă. Prin realizarea acestor sarcini, scrii­orii ieşeni vor arăta felul în care au înţe­les misiunea omului de artă într-un stat condus de oa­menii muncii şi vor dovedi modul în care participă la viaţă, la lupta clasei mun­­citoare din ţara noastră rusă pentru pace şi socia­lism. TR. TANEA Campania alegerilor de deputaţi în Sfaturile Popu­lare, se desfăşoară tot mai intens în ţara noastră, sub sem­nul luptei pentru pace, pentru întărirea democraţiei populare şi prin aceasta a­­sigurarea unui viitor fericit oamenilor muncii. Pretutindeni au loc adu­­nări entuziaste la care par­ticipă mii şi mii de cetăţeni. Din mijlocul masselor de muncitori, sunt aleşi astăzi In conducerea statului, oa­­menii cei mai devotaţi, cei mai legaţi de popor. In această deosebită ac­­ţiune care a cuprins sate, comune şi or­be, căminele culturale su­n considerate ca un facilit principal in sprijinirea campaniei elec­torale, întreaga muncă cul­tural-artistică trebue axată în această direcţie, popu­­larizându-se pe o scară cât mai largă însemnătatea ale­­gerilor, deosebirea dintre vechile şi noile alegeri pre­cum şi acţiunea de popu­larizare a candidaţilor aleşi în Sfaturile Populare. O deosebită importanţa a acestei campanii trebue a­­cordată însă de Căminele Culturale săteşti şi comu­nale. Conducerea căminelor, trebue să organizeze con­ferinţe la care să partie­pe un număr cât mai mare de ţărani muncitori, urmate apoi de festivaluri artistice. Munca de agitaţie, orga­­nizarea cetitului la cămine, audiţii colective la radio, constituese o serie de im­portante acţiuni ca sprijin dat de Căminele Culturale în cadrul campaniei. Deasemeni, organizarea Casei Alegătorului prin pa­voazarea interiorului cu ta­blouri din realizările oame­­nilor muncii, tablouri re­prezentând conducătorii ţării şi afişarea de lozinci, iată un mare sprijin în această acţiune. O serie de serbări trebue deasemeni să fie organizate în acest scop. Unele Cămine Culturale au reuşit să-şi organizeze în mod temeinic manifestă­rile culturale, altele sunt a­proape inexitente. Acest fapt, după cum reese din constatările făcute, se dato­reşte neglijenţei şi felului defectuos al unor conduceri de a privi însemnătatea că­­minelor culturale în acţiu­­nea de culturalizarea ţără­nimii muncitoare. Un exemplu viu de acti­vitate bine organizată, pen­tru Căminele Culturale, Leţcnii şi Rusenii Vechi din comuna Holboca, îl consti­­tue Căminul Cultural Ro­­mâneşti din raionul Iaşi. Conducerea acestui cămin şi-a întocmit un plan de muncă trimestrial, pe luni şi pe săptămâni, trasându-şi sarcini de organizarea mun­­cii pentru fiecare zi de res­pans din trimestrul IV. Prin munca de lămurire dusă de către colectivul că­minului, s-a reuşit a se strânge un număr suficient de tineri din care să for­­meze o echipă pentru cor şi două echipe artistice. In fiecare Duminică, ţă­ranii muncitori din Romă­­neşti vin cu drag la cămin, unde copii lor organizaţi pe echipe, re prezintă ma­nifestări cultural-artistice. Tot în acest loc, a luat fiinţă o echipă sportivă, care e în permanentă acti­vitate. Biblioteca acestui cămin, împarte săptămânal cărţi şi broşuri, ducând şi acţiune de colaborare cu Colţul Roşu al Gospodăriei Agri­­cole Colective. Datorită acestei munci bine organizate Căminul Cul­tural din Romaneşti, îşi des­făşoară o frumoasă şi rod­­nică acţiune de popularizare a campaniei pentru alege­rile de deputaţi în Sfaturile Populare. Cu o muncă tot mai b­ne organizata se află Căminele Culturale din Scobinţi, Pop­e­nari şi Hârlău. In cadrul Campaniei elec­torale, Căminul Cultural din Voineşti este încă unul ce îşi dă seama de necesitatea intensificării muncii cultu­rale la sate, îndeosebi pen­tru alegeri Directorul acestui cămin este un ţăran muncitor a­­les de către tinerii din Voi­neşti. Acest cămin colaborează cu încă cele patru cămine din comună, dilu­ând cărţi şi broşuri ce tratează pro­bleme în legătură cu însem­­nătatea noilor forme ale a­­legerilor şi întreţin discuţii cu sătenii, ducând o vastă acţiune de lămurire cu toţi ţăranii muncitori­. Conducerea acestui cămin a format câte un colectiv pentru ziarul de perete şi cel de stradă al comunei, schimbând regulat articolele care deasemeni tratează în cuprinsul lor atât probleme în legătură cu campania, cât şi cu întâmpinarea zilei de „7 Noembrie“, şi a Con­gresului Mondial al Partiza­nilor Păcii, a zilei de 3 De­­cembrie şi a lui 21 Decem­brie. Pentru a asigura reuşita muncii satul a fost împărţit pe sectoare cu responsabilul respectiv. La Casa Alegătorului, se află în permanenţă un con­sultant, care duce munca de lămurire cu ţăranii munci­­tori veniţi la înscriere. In acest fel, Căminele Cul­­turale trecând toate la or­­ganizarea temeinică a mun­cii vor duce un aport pre­­ţios in campania alegerilor. MIHAI MATRAN , .J.­ Necesitatea intensificării mucii culturale la sate în campania alegerilor electorale ZIARUL RAIONAL (urmare din pag. 2a) Ziarului, cât şi în­ prezent, comitetul raional ajută redac­ţiei ziarului la întocmirea planurilor de perspectivă şi a planurilor­ calendaristice spid teme. Acest ajutor este deo­sebit de preţios la elaborarea temelor de agitaţie de propa­gandă. 1 1 Trebue subliniat că parti­ciparea comitetului raional iff Partidului Comunist (b)­ al URSS la munca redacţiei, nu se reduce numai la conduc­e­­­rea ziarului prin directive, la indministrare, ci constă în a­­jutorul concret, de pi cu ti , acordat redacţiei în susţine­­rea şi desvoltarea iniţiativei acesteia. » 1 . 1 1 . Adeseori, problemele ridi­cate în coloanele ziarului for­mează obiectul de discuţie al şedinţelor biroului comitetu­lui raional. Biroul a discutat în s­pe­rial, materialele­­publi­cate în ziar, cu privire la e­­ducaţia tinerilor comunişti, a lipsurilor în munca şcolilor şi a cercurilor politice, ajutorul pe care verigi’«­­fruntaşe îl acordă re’or rămase gr urmă, popularizarea în raion ţa şti­inţei biologice­­miciuriniste înaintate, ne­­guţele în­­biroul raional al „Selhozsnak”, etc. Aceasta contribue la ridicarea şi înt­rirea autorităţii ţ ziaru­­lui şi materialelor publicate de acesta. j j j j j j In Uniunea Sovietică, viaţa fiecărui raion este extrem del bogată în fapte, .exemple, e­­­venimente care plot , servit drept material excelent pen­tru propaganda şi­­agitaţia ,p­o*­ fi ti că în «dar. 'i­ Redacţia ziarului ,,Bolşe­vistskce slovo” duce astfel agitaţia,­­încât să dea citito­rilor colhoznici un material­ concret, bogat şi convingător luat din viaţa lor. Adunând­ şi generalizând exemple şi­ falple vii, care­­caracterizează­ creşterea impetuoasă a tot ceea ce este nou, mersul îna­inte spre comunism, redacţia a căutat ca­­toate aceste­­mate­riale să fie pătrunse de spirit partinic, să arate, pe baza da­telor locale superioritate­a o­­rânduirii socialiste, sovietice asupra celei capitaliste. , Asemenea materiale, care ocupă adeseori pagini­­intregi, au atras imediat­­asupra loc atenţia unui larg cerc de ci­titori. Totodată, ele au cons­tituit un important ajutor pen­tru agitatori şi pentru organi-Ziarul relatează, de ase-' menea, că cohoznicul Ivan Nicolaevici Hapov a pre­stat 450 zile-muncă, Efrosi­na Şaskova —400, Ivan Şaşkop — 700 şi a primit peste 30 poduri cereale, 7 tone ,cartofi, aproape 2,5 numerar. C V. Borisenko, preşe­dintele colhozului, şeful de brigadă Konstantin Krai­nschin, şefa de echipă Efro­sina Şaşkova au arătat în corespondentele lor cum au obţinut primele succese în lupta pentru sporirea zaţiile de bază ale Partidului. La 9 octombrie 1947, ziarul „Bolşevistskoe slovo” a­­pu­blicat o p­agină consacrată bi­lanţului anului agricol. S’au arătat rezultatele provizoriii ale muncii în­­colhozul dvii­­Kabanovsk pe anul­­care a trecut. . . Din tabelul cuprins în a­­cea­stă pagină, reese că în anii 1944—1947 recolta de­ cereale, cartofi şi legume a crescut aproximativ de 1,3 ori față de anii 1941—1943.: Un alt tabel, din aceeași pa-( igină, ilustrează creșterea con-­ tinuă a bunei stări a colhoz­nicilor. :­ Pentru fiecare­­zi-munca,­­membrii colhozului din­­Ka­­banovsk au primit: \ ( recoltelor. Tov. Şaşkova, luându-şi angajamentul să recolteze câte 25 tone cartofi de pe fiecare hectar, povesteşte cum ea împreună cu echipa ei a semănat şi îngrijit cartofii. Ea îşi termină corespondenţa cu­­următoa­­rele cuvinte: .,Am muncit cât am putut. N’am fost mulţumite decât , atunci când cartofii au fost strân­şi ,până la ultimul tubercul. Am obţinut nu 25 de tone cât­­ne angajasem, ci 29,5. . ...atacuri Publicând această expu­nere simplă a cohoznicii, redacţia a vrut să sublini­eze în deosebi bucuria m­un­citoarei care şi-a îndepli­nit angajamentul, bucuria că a contribuit şi ea la lupta comună pentru pro­păşirea continuă ,a gospo­dăriei colhozului, atitudi­nea nouă, comunistă faţă de muncă. Pentru cititori asemenea ştiri sunt extrem de in­structive: ele arată că nu­­mai o muncă cinstită, nepre­cupeţită contribue la spo­rirea bogăţiei obşteşti a colhozului şi, prin aceasta la ridicarea bunei stări materiale a colhoznicilor. Pagina intitulată: „Unde înainte era pământ boeresic acuma lanurile colhoznice freamătă sub greutatea spicelor”, cuprinde­­un in­structiv material de agita­ţie.­­m r : Acesta este­­unul din numeroasele cazuri când redacţia, comparând fap­tele trecutului cu cele ale prezentului, arata pe bară, de exemple locale, trans­formările uriaşe care au avut loc la sate în anii Puterii Sovietice.­­ Gericale .­TV. V . Cartofi .................... Legume ..................... Bani ....................... 1941—1943 1944—1947 0,2 kg. 3,5 kg. 1,0 kg. 50 copeici 0,7 kg. *7 kg- ' 3.5 kg. 2.5 ruble ß?IN IS Programul radiofonic de astăzi din cadrul „Săptămânii Muzicii Sovietice“ Astăzi Marţi 31 Oct. a. c. orele 20,40, la posturile noastre de radio Bucureşti I şi Radio România, se va transmite în cadrul „Săptă­­mânii Muzicii Sovietice* ur­mătorul program muzical: Scene din baletul „Cală*­re­tul de aramă*, de Glier. — Interpretează orchestra dirij­ată de Faier. — Imn mare­lui oraş. — Scena „Eugen şi Paraşa“. — Dans. — Dan­sul celor 3 fete. — Dansul mamei lui Parat. — Vals — Joc. Fragmente din baletul „Romeo şi Julietta., de Prokofiev. — Execută or­che­­stra dirijată de compozitor: Montecchi şi Capuletti. -­ Julietta-fetiţă. — Dansul f®» telor din Antile« Dansuri din baletul­­QajH­anch“, de Haciaturian. — Interpretează orchestra diri­jată de Golovanov: Daniil lui Gayanch şi dansul feti­ţelor. — Lezghinka. — Da­­­sul kurzilor. — Dansul lui Gayanch. — Dansul Babiilor. Muncitorii din întreprinderile ieșene obţin însemnate succese (urmare din pag. la)! Aceste frumoase realizări dovedesc că muncitorii de la Ţesătura vor îndeplini cu succes angajamentele luate. Reconstruirea unui ciocan cu aburi La Atelierele C.F.R. Nico­­lina muncitorii lucrează cu avânt pentru a descoperi noi metode de muncă, pen­­tru a pune In funcţie noi maşini, care să permită In­deplinirea cu succes a sar­­cinilor din planul pe anul 1950, creind astfel premizele intrării în primul nostru Plan Cincinal. Ajustorul I­ones­cu Mihai de la Atelierele C.F.R. Nico­­lina, sprijinit de către Or­ganizaţia de Partid şi având totodată concursul maiştri­­lor şi muncitorilor din sec­ţiile turnătorie, strungărie şi fierărie au reuşit să recon­struiască un ciocan cu a­­buri cu o forţă de 1000 kg. Prin punerea în funcţie­ a ace­stui ciocan cu aburi, s’a adus o economie conduce­ii atelierului, în valoare de 15 milioane lei, cât ar fi costat un ciocan nou. Deasemeni o atenţie deo­sebită se dă ridicării califi­cării muncitorilor, la ateii® o­rele C.F.R. Nicotină. Astfel un număr de 12 muncitori şi tehnicieni, îrun» Iaşi II.producţie de la secţia 2-a vagoane, şi-au luat an­gajamentul în faţa d­recţiei de a califica fiecare câte ca muncitor, la locul de pro­ducţie. Aceasta iniţiativă a mun­citorilor fruntaşi de la­ vago­­na­, pe lângă faptul că va contribui la ridicarea nive­lului profesional al munci­torilor, dar va aduce o în­­semnată contribuţie la ridi­carea productivităţii muncii. La Moldova Tricotaje toţi muncitorii sunt la întrecere Muncitorii şi tehnicienii de la îf­teria de tricotaje „Moldova“ întâmpină ziua alegerilor prin intensificarea întrecerilor socialiste. Aridei datorită unei buna organizări, s'a reuşit să se antreneze un număr de 331 muncitori în intre­gere, ce­ea ce reprezintă aproape numărul total de muncitori din fabrică. Brigada complexă de e­­conomii după sistemul Li­diei Corobelnicova, a reuşi sâ realizeze o însemnată e­­conomie, confecţionând din deşeuri 500 perechi ciorapi. Cu şase zile înainta de termen La fabrica C. A. M. în* trecerile In cinstea lui 1 Noembrie şi a lui 3 Decem­*­brie, sunt în plină desfăşu­rare. Angajamentul luat de c&* tre muncitori de a îndeplini planul pe anul 1950 până la 7 Noembrie, va fi îndeplinit datorită avântului şi dra­gostei de a întâmpina ,ca noi succese aceste măreţe zile. Aceasta o putem vedea şi prin faptul că avântaţi­i,« întreceri socialiste, munci­­torii de la C. A. M. au reuşit să îndeplinească planul pa luna octombrie cu şase zile îna­lte de termen. Frumoasele realizări prer ţinute de către oamenii muncii d­e întreprinde­rile oraşului nostru, ne arată interesul deosebit al mun­­citorilor pentru întâmpinarea cu noi succese în producție a celei de a 33-a aniver­sare a Marii Revoluţii So­cialiste, cât şi a zilei ale­gerilor pentru Sfaturile Populare, succese ce vor întări și mai mult puter­nicul front al păcii. u­ ­n plan măreţ pentru o viaţă fericită (urmare din pag. 2a) să permită o circulaţie cât mai bună şi cât mai rapi­dă a bunurilor dintr’o par­te în alta a ţării şi ele la oraş la sat. Şi aici electri­ficarea joacă un rol hotă­­rîtor, pentru că prin elec­trificarea căilor ferate, circulaţia trenurilor se poate face mult mai repe­de. Cu trenul electric pane­tele mari sunt învinse mai uşor, evitându-se în felul acesta strangulările în cir­culaţia trenurilor şi deci se pot realiza transporturi mai mari şi mai rapide. Socialism, înseamnă de asemenea şi ştergerea de­osebirilor dintre sat şi o­­raş, care nu se poate face decât prin electrificare. Pentru a se da posibilita­te ţărănimii muncitoare să ducă o viaţă cât mai apropiată de acea a oră­­şanului, trebue să i se pună la dispoziţie : radio, cinematograf, biblioteci, să­i de lectură, cluburi, că­mine culturale, o contri­buţie importantă pentru ridicarea nivelului cultu­ral. Deasemeni trebue să i se pună la dispoziţie lu­minatul electric, pentru ca şi oamenii muncii din me­­diul rural să îşi poată în­­trebui­ ţ­i mai cu folos se­rile lungi de iarnă, şi în acelaş timp să li se poată oferi condiţii de trai cât mai igienice. Socialism, mai înseamnă ştergerea deosebirilor din­tre munca manuală şi cea intelectuală. Şi acest lucru este posibil tot datorită e­ rectrificării, pentru că a­­tunci când muncitorul in­dustrial nu va mai fi obli­gat să facă o muncă bru­­tă, c­i el va fi pus să con­ducă o maşină, care va face munca pe care tre­­buia s’o facă el, atunci muncitorului i se va da posibilitatea să gândească mai mul, să facă anumite raţionamente şi calcule pentru a-şi folosi cât mai bine maşina şi atunci evi­dent că munca sa va fi mai aproape de munca in­telectuală. Iată dec© electrificarea ţării poate contribui în cea mai mare măsură la construirea socialismului şi apoi la construirea co­munismului. Iată de ce ţi­nând seama de aceste bi­nefaceri ale electrificării ne putem da seama de i­­mensul adevăr care reese din cuvintele marelui ge­niu al clasei muncitoare V. I. Lenin : ,yComunism în­seamnă puterea sovietică plus electrificarea între­gii ţări‘. Fără îndoială că nu am reuşit să facem decât o mică expunere asupra ma­­relor avantaje pe care m­i le oferă electrificarea. Da­că ne gândim însă la fap­­tul că *Planul de electri­ficare al ţării, expus de tov. Gh. Gh­erghiu-Dej, prevede folosirea combus­tibililor inferiori şi în spe­cial a energiei apelor, fă­când în felul acesta posi­bilă folosirea combustibili­lor superiori şi in special a celor lictezi pentru alte aplicaţiuni, dacă ne mai gândim că de construcţia centralelor hidroelectrice sunt legate irigările şi a­­sanările a sute de mii de ha. de teren ax­abil, pre­cum şi alte lucrări de ma­re amploare, atunci măre­ţia planului de electrifi­care a ţării ne apare evi­dentă. Deaceia planul de elec­trificare a ţării umple de bucurie inimii© tuturor oamenilor cinstiţi din ţara noastră. Fără îndoială că chemarea Partidului, făcu­tă oamenilor muncii din RPIJ pentru a-şi da con­tribuţia lor la înfăptuirea acestui plan măreţ, va găsi un răsunet fără pre­cedent, astfel încât acest plan să fie îndeplinit şi depăşit cu mult înainte de termen. uhina

Next