Opinia, noiembrie 1950 (Anul 42, nr. 1253-1277)
1950-11-01 / nr. 1253
Participarea la viaţă — Angajamentele scriitorilor ieşeni în cinstea zilei de 3 Decembrie — Caracterizarea esenţială a literaturii realismului socialist constă în participarea la viaţă, la lupta de zi de zi dusă de forţele progresiste, manifestată de scriitori. Spre deosebire de scriitorii burghezi, care se străduesc să ascundă sub masca »imparţialităţii" apartanenţa lor de clasă — jonglând ea formula răsuflată a „artei pentru arta" = scriitorii realismului socialist a Urmă deschis că el luptă pentru biruinţa clasei muncitoare şi triumful ideilor lenini,instaliniste, declară făţiş apartenenţa lor politică şi ideologică. Astfel, prin participarea la lupta măreaţă dusă de clasă muncitoare pentru triumful socialismului şi comunismului, scriitorii sovietici au reuşit să facă din operele lor puternice arme de lupă care să«i ajute pe oamenii sovietici In înfăptuirea sarcinilor trasate de gloriosul Partid Comunist (bolşevic) al U. R. S. S. Urmând exemplul scriito rilor sovietici, prozatorii, poeţii şi criticii noştri par* ticipă astăzi zi de zi la opera de construire a socialismului in ţara noastră şi la întărirea lagărului păcii, tratând în lucrările lor cele mai importante probleme de a cărei rezolvare depinde mersul nostru înainte. In acest sens, un aport important îl aduc şi operele literare ale scriitorilor ieşeni, ele fiind un ajutor preţios în lupta comună pentru pace şi socialism. Scriitorii ieşeni participă astal activ la susţinerea campaniei electorale, prezentând în lucrările lor aspecte esenţiale, fapte convingătoare, momente semnificative din felul cum să pregătesc oamenii muncii din oraşul şi regiunea noastră pentru întâmpinarea alegerîlor din 3 Decembrie. Astfel, prin lucrările In proză publicate in „Scânteia", „Îndrumătorul Cultural", „România Liberă", „Iaşul Nou“ şi ziarele Iocale, scriitorul ieşan Ion Istrate ptricipă efectiv la luminarea maselor asupra importanţei raionării ţării şi alegerilor din 3 Decembrie. Aceste probleme importante au fost insă studiate pe larg în cadrul şedinţelor Filialei şi Cenaclului literar din Iaşi, scriitorii ieşeni luându-şi angajamente concrete în cinstea zilei de 3 Decembrie, în şedinţa plenară de la 6 Octombrie. Astfel, Filiala şi Cenaclul literar din Iaşi va organiza o seară literară în Aula Bibliotecii Centrale, cu program în vederea alegerilor, va publica primele creaţii literare cu subiecte tratând actul revoluţionar al alegerilor in nr. 7 al almanahului „Iaşul Nou" — care apare la 7 Noembrie — şi va edita un almanah special închinat alegerilor. Individual scriitorii ieşeni şi au luat ca sarcină şi au realizat următoarele: poetul Ncolae Tatomir un poem intitulat „3 Decembrie“ — care va apare în „laşul Nou“ nr. 7 — N. 1. Pintilie două poeme — apare în acelaş număr al almanahului —, Ion Istrati un reportaj litrar pentru Editura P.M.R. şi o schiţă, Nigel Qaius o schiţă intitulată „Deputatul“, Radu Toma o piisa într'un act, iar Sandu Faur un portret literar. De asemeni se vor scrie articol de critică literară cu spicuiri din revistele şi publicaţiile cu caracter progresist din trecut. Totodată, la 1 Noembrie, Cenaclul literar va ţine o şedinţă specială de lucru în cadrul căreia se vor citi lucrări tratând acest subiect important, va organiza patru deplasări în întreprinderi şi şco şi va sconta două numere speciale ale zidului de stradă. Prin realizarea acestor sarcini, scriiorii ieşeni vor arăta felul în care au înţeles misiunea omului de artă într-un stat condus de oamenii muncii şi vor dovedi modul în care participă la viaţă, la lupta clasei muncitoare din ţara noastră rusă pentru pace şi socialism. TR. TANEA Campania alegerilor de deputaţi în Sfaturile Populare, se desfăşoară tot mai intens în ţara noastră, sub semnul luptei pentru pace, pentru întărirea democraţiei populare şi prin aceasta asigurarea unui viitor fericit oamenilor muncii. Pretutindeni au loc adunări entuziaste la care participă mii şi mii de cetăţeni. Din mijlocul masselor de muncitori, sunt aleşi astăzi In conducerea statului, oamenii cei mai devotaţi, cei mai legaţi de popor. In această deosebită acţiune care a cuprins sate, comune şi orbe, căminele culturale sun considerate ca un facilit principal in sprijinirea campaniei electorale, întreaga muncă cultural-artistică trebue axată în această direcţie, popularizându-se pe o scară cât mai largă însemnătatea alegerilor, deosebirea dintre vechile şi noile alegeri precum şi acţiunea de popularizare a candidaţilor aleşi în Sfaturile Populare. O deosebită importanţa a acestei campanii trebue acordată însă de Căminele Culturale săteşti şi comunale. Conducerea căminelor, trebue să organizeze conferinţe la care să partiepe un număr cât mai mare de ţărani muncitori, urmate apoi de festivaluri artistice. Munca de agitaţie, organizarea cetitului la cămine, audiţii colective la radio, constituese o serie de importante acţiuni ca sprijin dat de Căminele Culturale în cadrul campaniei. Deasemeni, organizarea Casei Alegătorului prin pavoazarea interiorului cu tablouri din realizările oamenilor muncii, tablouri reprezentând conducătorii ţării şi afişarea de lozinci, iată un mare sprijin în această acţiune. O serie de serbări trebue deasemeni să fie organizate în acest scop. Unele Cămine Culturale au reuşit să-şi organizeze în mod temeinic manifestările culturale, altele sunt aproape inexitente. Acest fapt, după cum reese din constatările făcute, se datoreşte neglijenţei şi felului defectuos al unor conduceri de a privi însemnătatea căminelor culturale în acţiunea de culturalizarea ţărănimii muncitoare. Un exemplu viu de activitate bine organizată, pentru Căminele Culturale, Leţcnii şi Rusenii Vechi din comuna Holboca, îl constitue Căminul Cultural Româneşti din raionul Iaşi. Conducerea acestui cămin şi-a întocmit un plan de muncă trimestrial, pe luni şi pe săptămâni, trasându-şi sarcini de organizarea muncii pentru fiecare zi de respans din trimestrul IV. Prin munca de lămurire dusă de către colectivul căminului, s-a reuşit a se strânge un număr suficient de tineri din care să formeze o echipă pentru cor şi două echipe artistice. In fiecare Duminică, ţăranii muncitori din Romăneşti vin cu drag la cămin, unde copii lor organizaţi pe echipe, re prezintă manifestări cultural-artistice. Tot în acest loc, a luat fiinţă o echipă sportivă, care e în permanentă activitate. Biblioteca acestui cămin, împarte săptămânal cărţi şi broşuri, ducând şi acţiune de colaborare cu Colţul Roşu al Gospodăriei Agricole Colective. Datorită acestei munci bine organizate Căminul Cultural din Romaneşti, îşi desfăşoară o frumoasă şi rodnică acţiune de popularizare a campaniei pentru alegerile de deputaţi în Sfaturile Populare. Cu o muncă tot mai bne organizata se află Căminele Culturale din Scobinţi, Popenari şi Hârlău. In cadrul Campaniei electorale, Căminul Cultural din Voineşti este încă unul ce îşi dă seama de necesitatea intensificării muncii culturale la sate, îndeosebi pentru alegeri Directorul acestui cămin este un ţăran muncitor ales de către tinerii din Voineşti. Acest cămin colaborează cu încă cele patru cămine din comună, diluând cărţi şi broşuri ce tratează probleme în legătură cu însemnătatea noilor forme ale alegerilor şi întreţin discuţii cu sătenii, ducând o vastă acţiune de lămurire cu toţi ţăranii muncitori. Conducerea acestui cămin a format câte un colectiv pentru ziarul de perete şi cel de stradă al comunei, schimbând regulat articolele care deasemeni tratează în cuprinsul lor atât probleme în legătură cu campania, cât şi cu întâmpinarea zilei de „7 Noembrie“, şi a Congresului Mondial al Partizanilor Păcii, a zilei de 3 Decembrie şi a lui 21 Decembrie. Pentru a asigura reuşita muncii satul a fost împărţit pe sectoare cu responsabilul respectiv. La Casa Alegătorului, se află în permanenţă un consultant, care duce munca de lămurire cu ţăranii muncitori veniţi la înscriere. In acest fel, Căminele Culturale trecând toate la organizarea temeinică a muncii vor duce un aport preţios in campania alegerilor. MIHAI MATRAN , .J. Necesitatea intensificării mucii culturale la sate în campania alegerilor electorale ZIARUL RAIONAL (urmare din pag. 2a) Ziarului, cât şi în prezent, comitetul raional ajută redacţiei ziarului la întocmirea planurilor de perspectivă şi a planurilor calendaristice spid teme. Acest ajutor este deosebit de preţios la elaborarea temelor de agitaţie de propagandă. 1 1 Trebue subliniat că participarea comitetului raional iff Partidului Comunist (b) al URSS la munca redacţiei, nu se reduce numai la conducerea ziarului prin directive, la indministrare, ci constă în ajutorul concret, de pi cu ti , acordat redacţiei în susţinerea şi desvoltarea iniţiativei acesteia. » 1 . 1 1 . Adeseori, problemele ridicate în coloanele ziarului formează obiectul de discuţie al şedinţelor biroului comitetului raional. Biroul a discutat în sperial, materialelepublicate în ziar, cu privire la educaţia tinerilor comunişti, a lipsurilor în munca şcolilor şi a cercurilor politice, ajutorul pe care verigi’«fruntaşe îl acordă re’or rămase gr urmă, popularizarea în raion ţa ştiinţei biologicemiciuriniste înaintate, neguţele înbiroul raional al „Selhozsnak”, etc. Aceasta contribue la ridicarea şi întrirea autorităţii ţ ziarului şi materialelor publicate de acesta. j j j j j j In Uniunea Sovietică, viaţa fiecărui raion este extrem del bogată în fapte, .exemple, evenimente care plot , servit drept material excelent pentru propaganda şiagitaţia ,po* fi ti că în «dar. 'i Redacţia ziarului ,,Bolşevistskce slovo” duce astfel agitaţia,încât să dea cititorilor colhoznici un material concret, bogat şi convingător luat din viaţa lor. Adunând şi generalizând exemple şi falple vii, carecaracterizează creşterea impetuoasă a tot ceea ce este nou, mersul înainte spre comunism, redacţia a căutat catoate acestemateriale să fie pătrunse de spirit partinic, să arate, pe baza datelor locale superioritatea orânduirii socialiste, sovietice asupra celei capitaliste. , Asemenea materiale, care ocupă adeseori paginiintregi, au atras imediatasupra loc atenţia unui larg cerc de cititori. Totodată, ele au constituit un important ajutor pentru agitatori şi pentru organi-Ziarul relatează, de ase-' menea, că cohoznicul Ivan Nicolaevici Hapov a prestat 450 zile-muncă, Efrosina Şaskova —400, Ivan Şaşkop — 700 şi a primit peste 30 poduri cereale, 7 tone ,cartofi, aproape 2,5 numerar. C V. Borisenko, preşedintele colhozului, şeful de brigadă Konstantin Krainschin, şefa de echipă Efrosina Şaşkova au arătat în corespondentele lor cum au obţinut primele succese în lupta pentru sporirea zaţiile de bază ale Partidului. La 9 octombrie 1947, ziarul „Bolşevistskoe slovo” apublicat o pagină consacrată bilanţului anului agricol. S’au arătat rezultatele provizoriii ale muncii încolhozul dviiKabanovsk pe anulcare a trecut. . . Din tabelul cuprins în această pagină, reese că în anii 1944—1947 recolta de cereale, cartofi şi legume a crescut aproximativ de 1,3 ori față de anii 1941—1943.: Un alt tabel, din aceeași pa-( igină, ilustrează creșterea con- tinuă a bunei stări a colhoznicilor. : Pentru fiecarezi-munca,membrii colhozului dinKabanovsk au primit: \ ( recoltelor. Tov. Şaşkova, luându-şi angajamentul să recolteze câte 25 tone cartofi de pe fiecare hectar, povesteşte cum ea împreună cu echipa ei a semănat şi îngrijit cartofii. Ea îşi termină corespondenţa cuurmătoarele cuvinte: .,Am muncit cât am putut. N’am fost mulţumite decât , atunci când cartofii au fost strânşi ,până la ultimul tubercul. Am obţinut nu 25 de tone câtne angajasem, ci 29,5. . ...atacuri Publicând această expunere simplă a cohoznicii, redacţia a vrut să sublinieze în deosebi bucuria muncitoarei care şi-a îndeplinit angajamentul, bucuria că a contribuit şi ea la lupta comună pentru propăşirea continuă ,a gospodăriei colhozului, atitudinea nouă, comunistă faţă de muncă. Pentru cititori asemenea ştiri sunt extrem de instructive: ele arată că numai o muncă cinstită, neprecupeţită contribue la sporirea bogăţiei obşteşti a colhozului şi, prin aceasta la ridicarea bunei stări materiale a colhoznicilor. Pagina intitulată: „Unde înainte era pământ boeresic acuma lanurile colhoznice freamătă sub greutatea spicelor”, cuprindeun instructiv material de agitaţie.m r : Acesta esteunul din numeroasele cazuri când redacţia, comparând faptele trecutului cu cele ale prezentului, arata pe bară, de exemple locale, transformările uriaşe care au avut loc la sate în anii Puterii Sovietice. Gericale .TV. V . Cartofi .................... Legume ..................... Bani ....................... 1941—1943 1944—1947 0,2 kg. 3,5 kg. 1,0 kg. 50 copeici 0,7 kg. *7 kg- ' 3.5 kg. 2.5 ruble ß?IN IS Programul radiofonic de astăzi din cadrul „Săptămânii Muzicii Sovietice“ Astăzi Marţi 31 Oct. a. c. orele 20,40, la posturile noastre de radio Bucureşti I şi Radio România, se va transmite în cadrul „Săptămânii Muzicii Sovietice* următorul program muzical: Scene din baletul „Cală*retul de aramă*, de Glier. — Interpretează orchestra dirijată de Faier. — Imn marelui oraş. — Scena „Eugen şi Paraşa“. — Dans. — Dansul celor 3 fete. — Dansul mamei lui Parat. — Vals — Joc. Fragmente din baletul „Romeo şi Julietta., de Prokofiev. — Execută orchestra dirijată de compozitor: Montecchi şi Capuletti. - Julietta-fetiţă. — Dansul f®» telor din Antile« Dansuri din baletulQajHanch“, de Haciaturian. — Interpretează orchestra dirijată de Golovanov: Daniil lui Gayanch şi dansul fetiţelor. — Lezghinka. — Dasul kurzilor. — Dansul lui Gayanch. — Dansul Babiilor. Muncitorii din întreprinderile ieșene obţin însemnate succese (urmare din pag. la)! Aceste frumoase realizări dovedesc că muncitorii de la Ţesătura vor îndeplini cu succes angajamentele luate. Reconstruirea unui ciocan cu aburi La Atelierele C.F.R. Nicolina muncitorii lucrează cu avânt pentru a descoperi noi metode de muncă, pentru a pune In funcţie noi maşini, care să permită Indeplinirea cu succes a sarcinilor din planul pe anul 1950, creind astfel premizele intrării în primul nostru Plan Cincinal. Ajustorul Ionescu Mihai de la Atelierele C.F.R. Nicolina, sprijinit de către Organizaţia de Partid şi având totodată concursul maiştrilor şi muncitorilor din secţiile turnătorie, strungărie şi fierărie au reuşit să reconstruiască un ciocan cu aburi cu o forţă de 1000 kg. Prin punerea în funcţie a acestui ciocan cu aburi, s’a adus o economie conduceii atelierului, în valoare de 15 milioane lei, cât ar fi costat un ciocan nou. Deasemeni o atenţie deosebită se dă ridicării calificării muncitorilor, la ateii® orele C.F.R. Nicotină. Astfel un număr de 12 muncitori şi tehnicieni, îrun» Iaşi II.producţie de la secţia 2-a vagoane, şi-au luat angajamentul în faţa drecţiei de a califica fiecare câte ca muncitor, la locul de producţie. Aceasta iniţiativă a muncitorilor fruntaşi de la vagona, pe lângă faptul că va contribui la ridicarea nivelului profesional al muncitorilor, dar va aduce o însemnată contribuţie la ridicarea productivităţii muncii. La Moldova Tricotaje toţi muncitorii sunt la întrecere Muncitorii şi tehnicienii de la îfteria de tricotaje „Moldova“ întâmpină ziua alegerilor prin intensificarea întrecerilor socialiste. Aridei datorită unei buna organizări, s'a reuşit să se antreneze un număr de 331 muncitori în intregere, ceea ce reprezintă aproape numărul total de muncitori din fabrică. Brigada complexă de economii după sistemul Lidiei Corobelnicova, a reuşi sâ realizeze o însemnată economie, confecţionând din deşeuri 500 perechi ciorapi. Cu şase zile înainta de termen La fabrica C. A. M. în* trecerile In cinstea lui 1 Noembrie şi a lui 3 Decem*brie, sunt în plină desfăşurare. Angajamentul luat de c&* tre muncitori de a îndeplini planul pe anul 1950 până la 7 Noembrie, va fi îndeplinit datorită avântului şi dragostei de a întâmpina ,ca noi succese aceste măreţe zile. Aceasta o putem vedea şi prin faptul că avântaţii,« întreceri socialiste, muncitorii de la C. A. M. au reuşit să îndeplinească planul pa luna octombrie cu şase zile înalte de termen. Frumoasele realizări prer ţinute de către oamenii muncii de întreprinderile oraşului nostru, ne arată interesul deosebit al muncitorilor pentru întâmpinarea cu noi succese în producție a celei de a 33-a aniversare a Marii Revoluţii Socialiste, cât şi a zilei alegerilor pentru Sfaturile Populare, succese ce vor întări și mai mult puternicul front al păcii. u n plan măreţ pentru o viaţă fericită (urmare din pag. 2a) să permită o circulaţie cât mai bună şi cât mai rapidă a bunurilor dintr’o parte în alta a ţării şi ele la oraş la sat. Şi aici electrificarea joacă un rol hotărîtor, pentru că prin electrificarea căilor ferate, circulaţia trenurilor se poate face mult mai repede. Cu trenul electric panetele mari sunt învinse mai uşor, evitându-se în felul acesta strangulările în circulaţia trenurilor şi deci se pot realiza transporturi mai mari şi mai rapide. Socialism, înseamnă de asemenea şi ştergerea deosebirilor dintre sat şi oraş, care nu se poate face decât prin electrificare. Pentru a se da posibilitate ţărănimii muncitoare să ducă o viaţă cât mai apropiată de acea a orăşanului, trebue să i se pună la dispoziţie : radio, cinematograf, biblioteci, săi de lectură, cluburi, cămine culturale, o contribuţie importantă pentru ridicarea nivelului cultural. Deasemeni trebue să i se pună la dispoziţie luminatul electric, pentru ca şi oamenii muncii din mediul rural să îşi poată întrebui ţi mai cu folos serile lungi de iarnă, şi în acelaş timp să li se poată oferi condiţii de trai cât mai igienice. Socialism, mai înseamnă ştergerea deosebirilor dintre munca manuală şi cea intelectuală. Şi acest lucru este posibil tot datorită e rectrificării, pentru că atunci când muncitorul industrial nu va mai fi obligat să facă o muncă brută, ci el va fi pus să conducă o maşină, care va face munca pe care trebuia s’o facă el, atunci muncitorului i se va da posibilitatea să gândească mai mul, să facă anumite raţionamente şi calcule pentru a-şi folosi cât mai bine maşina şi atunci evident că munca sa va fi mai aproape de munca intelectuală. Iată dec© electrificarea ţării poate contribui în cea mai mare măsură la construirea socialismului şi apoi la construirea comunismului. Iată de ce ţinând seama de aceste binefaceri ale electrificării ne putem da seama de imensul adevăr care reese din cuvintele marelui geniu al clasei muncitoare V. I. Lenin : ,yComunism înseamnă puterea sovietică plus electrificarea întregii ţări‘. Fără îndoială că nu am reuşit să facem decât o mică expunere asupra marelor avantaje pe care mi le oferă electrificarea. Dacă ne gândim însă la faptul că *Planul de electrificare al ţării, expus de tov. Gh. Gherghiu-Dej, prevede folosirea combustibililor inferiori şi în special a energiei apelor, făcând în felul acesta posibilă folosirea combustibililor superiori şi in special a celor lictezi pentru alte aplicaţiuni, dacă ne mai gândim că de construcţia centralelor hidroelectrice sunt legate irigările şi asanările a sute de mii de ha. de teren axabil, precum şi alte lucrări de mare amploare, atunci măreţia planului de electrificare a ţării ne apare evidentă. Deaceia planul de electrificare a ţării umple de bucurie inimii© tuturor oamenilor cinstiţi din ţara noastră. Fără îndoială că chemarea Partidului, făcută oamenilor muncii din RPIJ pentru a-şi da contribuţia lor la înfăptuirea acestui plan măreţ, va găsi un răsunet fără precedent, astfel încât acest plan să fie îndeplinit şi depăşit cu mult înainte de termen. uhina