Opinia, iunie 1951 (Anul 43, nr. 1431-1456)

1951-06-11 / nr. 1439

ANUL 49 Nr. 1439 4 PAGINI 4 LEI ABONAMENTE I­hn 360 . . ....... . 3 luni Lei T200 întreprinderi, ţ­­ Autorităţi .ii pe un ani Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 7­­ ZIAR POPULAR COTIDIAN rp un I trei ani de la măreţul act revoluţionar al naţionalizării Se Împlinesc astăzi trei arti ’da când clasa muncitoare din ţara noastră sub conducerea Partidului ei de avantgardă, a înfăptuit ac­tul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie­. Situaţia creată în urma trans­formărilor petrecute în ţara noas­tră, impunea o schimbare struc­turală în domeniul economiei na­ţionale pentru a putea pune for­ţele productive principale ale ţă­rii în slujba ridicării nivelului e­­conomic, politic şi cultural al ma­­ selor. •­­i» ; !| Haosul, mizeria şi desorganiza­­rea din economia’ noastra dinainte de 11 Iunie 1918 nu­ mai putea continua. Capitaliştii jefuiau şi să­răceau întreprinderile, distrugeau utilajul, pentru a împiedica’ îmbu­’ nătăţirea situaţiei materiale a ma­selor populare, cu scopul de a com­promite şi înlătura conducerea po­litică a ţării, aflată în mâinile’ clasei muncitoare aliată cui ţără­nimea muncitoare.­­ Actul revoluţionar al naţionali­zării era o necesitate. El este re­zultatul luptei de clasă a prole­tariatului împotriva burgheziei. După cum am arătat mai sus­, actul naţionalizării a fost o ne­cesitate, deoarece­ lăsarea mai de­parte a mijloacelor de producţia în mâinile burgheziei — care sa­bota — trebuia să înceteze. De aceea, poporul muncitor din ţara noastră a primit cu un en­tuziasm de nedescris la 10 iunie 1948 vestea smulgerii fabricilor, uzinelor, băncilor, întreprinderilor miniere, de asigurări şi transpor­turi din mâinile capitaliştilor. Prin actul de la 11 Iunie 1948, poporul muncitor, care deţinea pu­terea politică de Stat, devine stă­pânul celei mai importante părţi a mijloacelor de producţie’ Indu­strială..­­ \, Actul naţionalizării a avut ur­m­ări hotărîtoare în desvoltarea «e­con­omică a ţării noastre. Naţionalizarea a permis să se treacă la planificarea economiei naţionale — una din legile de desvoltare ale economiei socialiste pe car® noi, astăzi o construim —­ la concentrarea tuturor forţelor pen­tru crearea de noi Industrii şi la desvoltarea acelor ramuri indus-­ triale de care’ ţara are nevoe pentru progresul economic şî cul­tural al poporului, la transforma­rea ţării noastre dintr’o ţară cu o Industrie şi o agricultură îna­poiate, într’o ţară cu o industria şi o agricultură avansate. Intr'urî cuvânt, naţionalizarea a netezit drumul întregului nostru popor muncitor de a trece — având asigu­rat un ritm încă necunoscut în des­voltarea economică, politică şî so­cială a Republicii Populara Române şi condiţii obiectivi, la construirea bazelor economice ale socialismu­lui.­­Deabia după naţionalizarea prin­cipalelor întreprinderi industriale, fie transport, bancare şi de asigu­rări, la 11 iunie 1948, deabia după ce clasa muncitoare a luat sub conducerea sa directă aceste­ipr­treprinderi, iar fost create premi­­zele necesare pentru planificarea economiei”.. a spus tovarăşul Gl­. Gheorghiu-Dej..­­­ if. Ajutorul economic şi politic dat ţării noastre’ de Uniunea Sovietică şi actul revoluţionar al naţionali­zării, au făcut posibil trecerea la înfăptuirea Planului Cincinal şi a Planului de Electrificare a ţării. In cei trei ani care au trecut dela naţionalizare, roadele muncii organizate­ şi planificate, a grijii pentru m­aşină şi a creşterii ne­încetate a producţiei, s’au văzut la tot pasul., A luat naştere o nouă atitudine faţă de munca, atitudinea omului liber care munceşte pentru sine­ şi peritru ai săi. A fost posibil uri nou sistem de salarizare, după principiul socialist al retribuţiei după munca depusă. Muncitorii câştigă mai mult şi mai bine, e­­forturile lor capătă răsplata cu­venită. S’a îmbunătăţit salarul so­cial, asistenţa medicală este asi­gurată, mii şi mii de oameni ai muncii pleacă anual în staţiunile balneo-climaterice. Cu ajutorul Uniunii Sovietice se construesc noi întreprinderi şi se­­desvoltă cele vechi, se fabrică în ţară numeroase maşini, unelte şi instalaţii, care înainte se aduceau din străinătate. Prin grija Parti­dului şi datorită eforturilor oame­­niilor muncii, la Reşiţa, Hunedoara, Oraşul Stalin, pretutindeni iau fiinţă noi şi noi fabrici, furnale, uzine, care pun temelie solidă ba­zelor economice ale socialismului. Construim măreţul canal Dună­­re-Marea Neagră, impozantul edi­ficiu poligrafic „Casa Scânteii”, hidrocentrala „V. I. Lenin”, termo­centrale şi filaturi. La Iaşi s-au obţinut de la 11 iu­nie 1948 numeroase succese în în­treprinderi, succese care întăresc lagărul de neînvins al păcii. La Atelierele CFR Nicolina, pro­ducţia a crescut faţă de anul 1948 cu 27 la sută, iar productivitatea muncii cu 17,05 la sută. Salariul mediu al muncitorilor a săltat cu 23 la sută. Dela 11 Iunie 1948 încoace, în Atelierele CFR Nicolina s’a reu­şit turnarea cilindrilor de locomo­tivă, s’au făcut corpuri de cilin­dri pentru motoare „Diesel” şi dispozitive pentru frezat mai multe piese deodată. — Pentru mărirea capacităţii de pro­ducţie s’a realizat o anexă la sec­ţia fierărie pentru confecţionat circuri de vagoane; la secţia II-a vagoane s’a construit o turnătorie pentru cuzineţi de vagoane. Irn cursul acestui an va fi mă­rită capacitatea uzinei electrice a’ Atelierelor. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai a fost amena­jat din parc îin incinta Atelierelor CFR Nicolina şi uri ştrand. Există’ o ’cantină tinde iau masa peste 1000 de muncitori. In prezent se construeşte tin sab­atoriu de noapte’. Şi la celelalte întreprinderi din oraşul nostru s’au obţinut în ceî trei arii îm­portante succese. La ETACS a sporit cu 62 la sută producţia de energie electri­că şî cu 50 la sută transportul în comun. De tinde înainte de 11 iu­nie 1948, 17 la sută din salariaţii ETACS-ului erau analfabeţi, as­tăzi, prin cursurile de alfabetizare, nu mai există aici niciun neştiu­tor de carte. Activitatea culturala cunoaşte ln ETACS o desvoltare apreciabilă. Echipa artistică a întreprinderii a obţinut premiul II la concursul pe ţară.* La Victoria­, Textila Roşie, Ră­săritul, „23 August” şi celelalte unităţi socialiste, oamenii muncii conduşi de Partid muncesc şi lupţi pentru­ îndeplinirea Cincinalului, pentru pace. A fost construită Noua Filatură care lucrează cu 20.000 fuse, a fost înfiinţat uri sa­b­atoriu de noapte pentru infuncito­­rii de la Textila Roşie.­­ Mergând pe drumul de victorii împotriva duşmanului de clasă, călăuziţi şi îndrumaţi de Partid şi urmând exem­plul ticăreţ al U­­niunii Sovietice, oamenii muncii dinn Patria­ noastră, dovedind cu prisosinţă că pot să conducă cu succes ţara FARA burghezie şi ÎMPOTRIVĂ burgheziei — cum ne învaţă tovarăşul Stalin­ — se avântă cu abnegaţie pe schelele construirii edificiului impunător al socialismului, în lupta pentru pace şi fericire. Cuvintele poetului V. Tomna sunt pline de conținut „Azi țara ta e casa ta”... I. ȘTIRU ! Datorită lucrării ştiinţifice a pământului, cu ajutorul Staţiunilor de Maşini şi Trac­­toare, pe ogoarele întinse ale gospodăriilor colective din ţara noastră sămânţa aruncată a prins rod bogat. In clişeu, inginerul agronom şi preşedintele unei gospodării, privesc cu bucurie rezultatul muncii, holdele care în curând vor fi recoltate. Punerea pietrei fundamentale a Centrului de Producţie Cinematografică din R. P. R. Sâmbătă în amiază a­u avut loc la Buftea solemnitatea pu­nerii pietrei fundamentale a­­ Centrului de Producţie Cinema­tografică din RPR. Au luat parte la solemnitate: dr. Petru Groza, Vasile Luca,­­ Chişinevschi, Chivu Stoica, L. Răutu, Sorin Tom­a, acad. Mi­hail Roller, Niculae Bellu, oa­meni ai artei şi culturii. Au participat deasemeni: S.S. Spandarian, consilier al Amba­sadei Uniunii Sovietice, Robert Schmertz, ambasadorul R. Ce­hoslovace, László Pataki, minis­trul R.P. Ungare, K. Kobdari, însărcinat cu afaceri ad interim al R. P. Albania, M. Momcev, din partea R.P. Bulgaria, şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au luat parte numeroşi mun­citori ai şantierului de construc­ţie a Centrului de Producţie Cinematografică şi locuitori ai comunei Buftea. A luat cuvântul cu acest pri­lej dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri. mai multă principialitate în elevilor­ în majoritatea şcolilor din Iaşi s­e desfăşoară în prezent exame­nele de fine de an. Rezultatele obţinute vor fi un minunat pri­lej de verificare a muncii educa­tive desfăşurate la Iaşi în anul şcolar care se încheie şi o dova­dă vie a modului în care înţeleg să lupte pentru pace elevii ie­şirii. " _ In genere, exam­enele şcolilor medii şi elementare se desfăşoa­ră îrn bune condiţii, într’un ca­dru sărbătoresc, elevii arătând că s’au pregătit temeinic pentru trecerea cu succes a examenelor, iar profesorii şi învăţătorii dând dovadă — în majoritatea cazuri­lor — de o înaltă principialitate îrn alegerea subiectelor şi ascul­tarea şcolarilor, întrucât s-au observat totuşi şi unele cazuri când profesorii nu au ales cea mai justă formă de redactare a subiectelor date la teză şi a întrebărilor puse e­­levilor la orali, este de datoria noastră să le sesizăm, pentru ca la examenele care nu s’au dat încă să nu se mai obs­erve aceste lipsuri. In prim­­ul rând, s’a remarcat la examenele de limba şi litera­tura română ţinute la unele şcoli — îndeosebi la Şcoa'a nr. 8 bă­ieţi — că între­ârnie prise la oral au constat în majoritatea cazurilor din probleme de lite­ratură, în detrimentul gramati­cii. Acest fapt se datore­şte dealt­fel unei alte lipse esenţiale, care a existat în predarea b­rateriei, ceea că profesorii şi profesoarele de la aceste şcoli au pus pe al doilea plan predarea limbii ro­mâne. Este necesar să se exami­neze la oral în prim­ul rând mo­dul în care candidaţii stăpânesc limba română, felul în care se exprimă, în care formulează şi scriu frazele — acordul dintre subiect şi predicat, etc. — şi a­­poi nivelul cunoştinţelor de li­teratură însuşite. Importanţa studierii aprofundate a limbii a fost în repetate rânduri ridicată de savanţii sovietici, literatura neputând fi dealtfel studiată şti­inţific fără cunoaşterea în prea­labil a limbii. In cadrul examenului de lim­ba şi literatura română de la şcoala elementară nr. 5 băieţi, uri elev cu media anuală de 8,50 a scris pe tablă o frază dictată, în felul următor: „Părându-mi’se suspectă in­trarea lui i-am zis: — Scuzămă te rog cinci mi­nute“! Neinsistarea profesoarei asu­pra greşelilor comise de elev a­­rată că examinarea nu a decurs la nivelul de principialitate ne­cesar. „ _ „ _ Irn ceea ce priveşte redactarea­ subiectelor, este de menţionat îrn primul rând modul în care a fost formulată următoarea problemă de istoria literaturii, la clasa X-a de la Liceul de fete nr. 1: „Patriotismul scriitorilor pa­­truzecioptişti în epoca revoluţiei burghezo-democratice". Tema e confuză şi redactată greşit ideo­logic­ _ _ | Acelaş lucru s­e poate spune şi despre următorul subiect dat la examenul­­de limba română de la Şcoala nr. 7 fete, subiect formu­lat greşit datorită unei insufi­ciente munci în redactare: „Ma­xim Gorki, scriitor clasic rus“. Dacă Maxim Gorki a scris şi înainte de Marea Revoluţie din Octombrie, nu mai puţin adevă­rat însă că operele sale de sea­mă le-a scris­ după victoria Re­voluţiei, că Maxim Gorki este părintele realismului socialist.­­ Deasemeni, metodă întreburiî* Probleme şcolare examinarea tarâ­rri chestionarea orală a e­­levilor nu a fost cea mai justă. Profesoara s’a limitat doar la a cita titluri de lecţii din carte, în mod mecanic, sau de a între­ba elevele din ce lucrări literare fac parte diferite citate. De e­­xemplu: „Din ce operă literară face parte fraza următoare: „Sco­­boară-te jos, ghiavole, că ţi-oi a­­răta eu, ţie"! Să acordăm toată atenţia fe­lului în care formulăm subiecte­le, spre a putea da cu adevărat posibilitatea elevilor să-şi arate­­cunoştinţele şi să nu transfor­măm subiectele date în ghicitori. Un exemplu asupra modului în care trebuesc redactate pro­blemele chestionate — limpede şi politizat — ni-i oferă subiec­tele propuse la examenul de Geografie clasei a VII-a de la Şcoala elementară n­r. 8 băieţi. Iată câteva teme date: Ajuto­rul URSS în desvoltarea indus­triei grele din ţara noastră", „Rolul omului in schimbarea cursului apelor (despre schimba­rea cursurilor apelor în RPR)“, Apele din Moldova şi Muntenia, folosirea lor în construirea so­cialismului în RPR“, etc. : Dând dovadă (ie principiali­tate în examinarea elevilor să arătăm că suntem pătrunşi de spiritul noii pedagogii, că lup­tăm pentru ca examenele să fie urn adevărat mijloc de verificare ştiinţifică a elevilor, şi nu lite­rare, cum erau în regimul bur­­ghezo-moşieresc. *R. ŢANEA luni 11 Iunie 1951 R e a a e ț r s EflSI, Str. Cuza Vodă, 1 (etaj) Administraţia lIAŞI, Str. Cuza Vodă b­ . TELEFOANE REDACŢIA Nr. 1209 ADMINISTRAŢIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr. 1210 Primii în producţie, primii în lupta pentru pace! Semnatarii Apelului de la fabrica „Răsăritul11 luptă cu normele pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul semestru Pentru a fi alături de muncitorii din celelalte întreprinderi din ora­şul nostru care luptă pentru înde­plinirea înainte de termen a sarcini­lor ce le revin din primul semestru, comitetul de întreprindere de la fa­brica de tricotaje şi vopsitorie. Ră­săritul a luat o serie de măsuri or­ganizatorice menite să desvolte ini­ţiativa creatoare a muncitorilor din fabrică. Astfel au fost încheiate în cursul acestei luni 209 contracte socialiste, prin care muncitorii şi-au luat an­gajamentul de a nu precupeţi nici un efort pentru a contribui din plin la îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul semestru al a­­nului. Dasemeni şi funcţionarii au în­cheiat 78 contracte socialiste, prin care îşi iau angajamentul să spri­jine prin munca depusă de ei ela­nul muncitorilor. In vederea unei bune îngrijiri a maşinilor şi utilajului muncitorii de la fabrica „Răsăritul”, au în­cheiat 131 contracte de preluare în păstrare socialistă a maşinilor, du­pă metoda Ninei Nazarova. Iniţiativa­­muncitorilor este spri­­jintă intens de comitetul de între­prindere după cum se poate vedea din realizările obţinute în prima decadă a lunii iunie. Astfel munctoarea Lungu Sofica de la secţia confecţii a depăşit sar­cinile ce-i revin din plan în primele zece zile ale lunii iunie, cu 42 la sută, iar Lungu Ecaterina şi Tu­dose Ortansa cu 40 la sută.­­ Deasemeni în secţia depănat Bo-­ ghian Maria a depăşit norma de lucru pe primele 10 zile cu 34%, Ruscov Irina cu 31 la suta. Led.­ Luci cu 17 la--sută şi Simionescu Virginia cu 17 la sută.­­ Aceste realizări ne dovedesc ci comitetul de întreprindere, spriin­t de organizaţia de bază, a trecut 1.1 o muncă organizată şi în viitor muncitorii de la fabrica „Răsâritul', vor fi alături de muncitorii dui la* Deprinderile fruntaşe din oraşul nostru.­­­­ ., GAVRILEȚ MARIA \ coresp.­­ * Muncitorii de la „Victoria“ şi-au întărit semnătura prin depăşirea planului pe luna Mai La fabrica Victoria muncitorii luptă cu avânt sporit pentru reali­zarea înainte de termen a sarcinilor ce le revin din planul pe primul semestru al anului. Datorită activităţii intense duse de către Comitetul Sindical, sub îndrumarea permanentă a Partidu­lui, muncitorii au desfăşurat larg întrecerea socialistă, obţinând reali­zări de seamă. In cadrul întrecerii socialista s’au evidenţiat muncitoarele Sloi Maria dela ţesătorie, care a depi­­şit partea ei de plan cu 26 la suta și Gorea Elena de la filatură, care a depăşit cu 25 la suta. * planul pe luna Mai a fost depăşit la fabrica Victoria cu 6,1 la sută la filatură și 2,1 la sută în țesă­­torie. Pe întreprindere planul a fost depăşit cu 4,1 la sută. După cum anunţă ziarul LE RDAPEAU ROUGE, co­mitetul de luptă pentru pace din localitatea Amay a orga­nizat recent un referendum pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. Referendumul a dat rezultate edificatoare. Din­­tr-un număr de 500 familii consultate, 90 la sută s au pronunţat pentru Apelul Con­siliului Mondial al Păcii. La întreprinderea ACRI (Seilles) 50 de muncitori au votat pentru Pactul Păcii. Regionala din Huy a UBDP, a strâns până în­­ prezent 9.985 buletine, dintre care 90 la sută pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri și împotri­­va reînarmării Germaniei, în regiunea Charleroi, îr­ cursul ultimelor zile un nu­măr de peste 2.000 persoane și-au depus semnăturile lor pe Apelul Consiliului Moneial al Păcii. _ _ La uzinele ,,Solvay“ dirn Couiliet un număr de 380 de muncitori ,­u cerut în cursul unei recente adunări încheie­rea Pactului Păcii. Deaseme­­nea, la întreprinderea ,,Ger­main” din Monceau, 144 mun­citori — din totalul de 152— au cerut acelaşi lucru. La în­treprinderea „Demoulen muncitorii s’au pronunţat cu o majoritate covârşitoare pen­tru încheierea unui Pact al Păcii şi împotriva reînai­m­â­­rii Germaniei Occidentale; a­­cel­aş lucru la petrecut şi la fabrica de buloane „Meu­­rice“ din Monceau şi la fa­bricile de sticlă „Glaver” din Roux. Mişcarea pentru semnarea­­Apelului Consiliului Mondial al Păcii se desfăşoară şi îrn numeroase alte localități, în localitatea Courcelles. 241­ de familii au semnat pentru în­cheierea unui Pact al Păcii, la Charleroi — 123, la Dam­­prey — 223, la Montigr­y-le- Tilleul — 410, la Trazegnies­­— 235 și la Marcinelle — 261 familii. ­­n­s­s­m­a­a­rt Poporul belgian semnează pentru Pactul Păcii, împotriva reînarmării Germaniei Occidentale

Next