Opinia, iunie 1951 (Anul 43, nr. 1431-1456)
1951-06-11 / nr. 1439
ANUL 49 Nr. 1439 4 PAGINI 4 LEI ABONAMENTE Ihn 360 . . ....... . 3 luni Lei T200 întreprinderi, ţ Autorităţi .ii pe un ani Atelierele tipografice IAȘI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 7 ZIAR POPULAR COTIDIAN rp un I trei ani de la măreţul act revoluţionar al naţionalizării Se Împlinesc astăzi trei arti ’da când clasa muncitoare din ţara noastră sub conducerea Partidului ei de avantgardă, a înfăptuit actul revoluţionar al naţionalizării principalelor mijloace de producţie. Situaţia creată în urma transformărilor petrecute în ţara noastră, impunea o schimbare structurală în domeniul economiei naţionale pentru a putea pune forţele productive principale ale ţării în slujba ridicării nivelului economic, politic şi cultural al ma selor. •i» ; !| Haosul, mizeria şi desorganizarea din economia’ noastra dinainte de 11 Iunie 1918 nu mai putea continua. Capitaliştii jefuiau şi sărăceau întreprinderile, distrugeau utilajul, pentru a împiedica’ îmbu’ nătăţirea situaţiei materiale a maselor populare, cu scopul de a compromite şi înlătura conducerea politică a ţării, aflată în mâinile’ clasei muncitoare aliată cui ţărănimea muncitoare. Actul revoluţionar al naţionalizării era o necesitate. El este rezultatul luptei de clasă a proletariatului împotriva burgheziei. După cum am arătat mai sus, actul naţionalizării a fost o necesitate, deoarece lăsarea mai departe a mijloacelor de producţia în mâinile burgheziei — care sabota — trebuia să înceteze. De aceea, poporul muncitor din ţara noastră a primit cu un entuziasm de nedescris la 10 iunie 1948 vestea smulgerii fabricilor, uzinelor, băncilor, întreprinderilor miniere, de asigurări şi transporturi din mâinile capitaliştilor. Prin actul de la 11 Iunie 1948, poporul muncitor, care deţinea puterea politică de Stat, devine stăpânul celei mai importante părţi a mijloacelor de producţie’ Industrială.. \, Actul naţionalizării a avut urmări hotărîtoare în desvoltarea «economică a ţării noastre. Naţionalizarea a permis să se treacă la planificarea economiei naţionale — una din legile de desvoltare ale economiei socialiste pe car® noi, astăzi o construim — la concentrarea tuturor forţelor pentru crearea de noi Industrii şi la desvoltarea acelor ramuri indus- triale de care’ ţara are nevoe pentru progresul economic şî cultural al poporului, la transformarea ţării noastre dintr’o ţară cu o Industrie şi o agricultură înapoiate, într’o ţară cu o industria şi o agricultură avansate. Intr'urî cuvânt, naţionalizarea a netezit drumul întregului nostru popor muncitor de a trece — având asigurat un ritm încă necunoscut în desvoltarea economică, politică şî socială a Republicii Populara Române şi condiţii obiectivi, la construirea bazelor economice ale socialismului.Deabia după naţionalizarea principalelor întreprinderi industriale, fie transport, bancare şi de asigurări, la 11 iunie 1948, deabia după ce clasa muncitoare a luat sub conducerea sa directă acesteiprtreprinderi, iar fost create premizele necesare pentru planificarea economiei”.. a spus tovarăşul Gl. Gheorghiu-Dej.. if. Ajutorul economic şi politic dat ţării noastre’ de Uniunea Sovietică şi actul revoluţionar al naţionalizării, au făcut posibil trecerea la înfăptuirea Planului Cincinal şi a Planului de Electrificare a ţării. In cei trei ani care au trecut dela naţionalizare, roadele muncii organizate şi planificate, a grijii pentru maşină şi a creşterii neîncetate a producţiei, s’au văzut la tot pasul., A luat naştere o nouă atitudine faţă de munca, atitudinea omului liber care munceşte pentru sine şi peritru ai săi. A fost posibil uri nou sistem de salarizare, după principiul socialist al retribuţiei după munca depusă. Muncitorii câştigă mai mult şi mai bine, eforturile lor capătă răsplata cuvenită. S’a îmbunătăţit salarul social, asistenţa medicală este asigurată, mii şi mii de oameni ai muncii pleacă anual în staţiunile balneo-climaterice. Cu ajutorul Uniunii Sovietice se construesc noi întreprinderi şi sedesvoltă cele vechi, se fabrică în ţară numeroase maşini, unelte şi instalaţii, care înainte se aduceau din străinătate. Prin grija Partidului şi datorită eforturilor oameniilor muncii, la Reşiţa, Hunedoara, Oraşul Stalin, pretutindeni iau fiinţă noi şi noi fabrici, furnale, uzine, care pun temelie solidă bazelor economice ale socialismului. Construim măreţul canal Dunăre-Marea Neagră, impozantul edificiu poligrafic „Casa Scânteii”, hidrocentrala „V. I. Lenin”, termocentrale şi filaturi. La Iaşi s-au obţinut de la 11 iunie 1948 numeroase succese în întreprinderi, succese care întăresc lagărul de neînvins al păcii. La Atelierele CFR Nicolina, producţia a crescut faţă de anul 1948 cu 27 la sută, iar productivitatea muncii cu 17,05 la sută. Salariul mediu al muncitorilor a săltat cu 23 la sută. Dela 11 Iunie 1948 încoace, în Atelierele CFR Nicolina s’a reuşit turnarea cilindrilor de locomotivă, s’au făcut corpuri de cilindri pentru motoare „Diesel” şi dispozitive pentru frezat mai multe piese deodată. — Pentru mărirea capacităţii de producţie s’a realizat o anexă la secţia fierărie pentru confecţionat circuri de vagoane; la secţia II-a vagoane s’a construit o turnătorie pentru cuzineţi de vagoane. Irn cursul acestui an va fi mărită capacitatea uzinei electrice a’ Atelierelor. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai a fost amenajat din parc îin incinta Atelierelor CFR Nicolina şi uri ştrand. Există’ o ’cantină tinde iau masa peste 1000 de muncitori. In prezent se construeşte tin sabatoriu de noapte’. Şi la celelalte întreprinderi din oraşul nostru s’au obţinut în ceî trei arii împortante succese. La ETACS a sporit cu 62 la sută producţia de energie electrică şî cu 50 la sută transportul în comun. De tinde înainte de 11 iunie 1948, 17 la sută din salariaţii ETACS-ului erau analfabeţi, astăzi, prin cursurile de alfabetizare, nu mai există aici niciun neştiutor de carte. Activitatea culturala cunoaşte ln ETACS o desvoltare apreciabilă. Echipa artistică a întreprinderii a obţinut premiul II la concursul pe ţară.* La Victoria, Textila Roşie, Răsăritul, „23 August” şi celelalte unităţi socialiste, oamenii muncii conduşi de Partid muncesc şi lupţi pentru îndeplinirea Cincinalului, pentru pace. A fost construită Noua Filatură care lucrează cu 20.000 fuse, a fost înfiinţat uri sabatoriu de noapte pentru infuncitorii de la Textila Roşie. Mergând pe drumul de victorii împotriva duşmanului de clasă, călăuziţi şi îndrumaţi de Partid şi urmând exemplul ticăreţ al Uniunii Sovietice, oamenii muncii dinn Patria noastră, dovedind cu prisosinţă că pot să conducă cu succes ţara FARA burghezie şi ÎMPOTRIVĂ burgheziei — cum ne învaţă tovarăşul Stalin — se avântă cu abnegaţie pe schelele construirii edificiului impunător al socialismului, în lupta pentru pace şi fericire. Cuvintele poetului V. Tomna sunt pline de conținut „Azi țara ta e casa ta”... I. ȘTIRU ! Datorită lucrării ştiinţifice a pământului, cu ajutorul Staţiunilor de Maşini şi Tractoare, pe ogoarele întinse ale gospodăriilor colective din ţara noastră sămânţa aruncată a prins rod bogat. In clişeu, inginerul agronom şi preşedintele unei gospodării, privesc cu bucurie rezultatul muncii, holdele care în curând vor fi recoltate. Punerea pietrei fundamentale a Centrului de Producţie Cinematografică din R. P. R. Sâmbătă în amiază au avut loc la Buftea solemnitatea punerii pietrei fundamentale a Centrului de Producţie Cinematografică din RPR. Au luat parte la solemnitate: dr. Petru Groza, Vasile Luca, Chişinevschi, Chivu Stoica, L. Răutu, Sorin Toma, acad. Mihail Roller, Niculae Bellu, oameni ai artei şi culturii. Au participat deasemeni: S.S. Spandarian, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice, Robert Schmertz, ambasadorul R. Cehoslovace, László Pataki, ministrul R.P. Ungare, K. Kobdari, însărcinat cu afaceri ad interim al R. P. Albania, M. Momcev, din partea R.P. Bulgaria, şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au luat parte numeroşi muncitori ai şantierului de construcţie a Centrului de Producţie Cinematografică şi locuitori ai comunei Buftea. A luat cuvântul cu acest prilej dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri. mai multă principialitate în elevilor în majoritatea şcolilor din Iaşi se desfăşoară în prezent examenele de fine de an. Rezultatele obţinute vor fi un minunat prilej de verificare a muncii educative desfăşurate la Iaşi în anul şcolar care se încheie şi o dovadă vie a modului în care înţeleg să lupte pentru pace elevii ieşirii. " _ In genere, examenele şcolilor medii şi elementare se desfăşoară îrn bune condiţii, într’un cadru sărbătoresc, elevii arătând că s’au pregătit temeinic pentru trecerea cu succes a examenelor, iar profesorii şi învăţătorii dând dovadă — în majoritatea cazurilor — de o înaltă principialitate îrn alegerea subiectelor şi ascultarea şcolarilor, întrucât s-au observat totuşi şi unele cazuri când profesorii nu au ales cea mai justă formă de redactare a subiectelor date la teză şi a întrebărilor puse elevilor la orali, este de datoria noastră să le sesizăm, pentru ca la examenele care nu s’au dat încă să nu se mai observe aceste lipsuri. In primul rând, s’a remarcat la examenele de limba şi literatura română ţinute la unele şcoli — îndeosebi la Şcoa'a nr. 8 băieţi — că întreârnie prise la oral au constat în majoritatea cazurilor din probleme de literatură, în detrimentul gramaticii. Acest fapt se datoreşte dealtfel unei alte lipse esenţiale, care a existat în predarea brateriei, ceea că profesorii şi profesoarele de la aceste şcoli au pus pe al doilea plan predarea limbii române. Este necesar să se examineze la oral în primul rând modul în care candidaţii stăpânesc limba română, felul în care se exprimă, în care formulează şi scriu frazele — acordul dintre subiect şi predicat, etc. — şi apoi nivelul cunoştinţelor de literatură însuşite. Importanţa studierii aprofundate a limbii a fost în repetate rânduri ridicată de savanţii sovietici, literatura neputând fi dealtfel studiată ştiinţific fără cunoaşterea în prealabil a limbii. In cadrul examenului de limba şi literatura română de la şcoala elementară nr. 5 băieţi, uri elev cu media anuală de 8,50 a scris pe tablă o frază dictată, în felul următor: „Părându-mi’se suspectă intrarea lui i-am zis: — Scuzămă te rog cinci minute“! Neinsistarea profesoarei asupra greşelilor comise de elev arată că examinarea nu a decurs la nivelul de principialitate necesar. „ _ „ _ Irn ceea ce priveşte redactarea subiectelor, este de menţionat îrn primul rând modul în care a fost formulată următoarea problemă de istoria literaturii, la clasa X-a de la Liceul de fete nr. 1: „Patriotismul scriitorilor patruzecioptişti în epoca revoluţiei burghezo-democratice". Tema e confuză şi redactată greşit ideologic _ _ | Acelaş lucru se poate spune şi despre următorul subiect dat la examenulde limba română de la Şcoala nr. 7 fete, subiect formulat greşit datorită unei insuficiente munci în redactare: „Maxim Gorki, scriitor clasic rus“. Dacă Maxim Gorki a scris şi înainte de Marea Revoluţie din Octombrie, nu mai puţin adevărat însă că operele sale de seamă le-a scris după victoria Revoluţiei, că Maxim Gorki este părintele realismului socialist. Deasemeni, metodă întreburiî* Probleme şcolare examinarea tarârri chestionarea orală a elevilor nu a fost cea mai justă. Profesoara s’a limitat doar la a cita titluri de lecţii din carte, în mod mecanic, sau de a întreba elevele din ce lucrări literare fac parte diferite citate. De exemplu: „Din ce operă literară face parte fraza următoare: „Scoboară-te jos, ghiavole, că ţi-oi arăta eu, ţie"! Să acordăm toată atenţia felului în care formulăm subiectele, spre a putea da cu adevărat posibilitatea elevilor să-şi aratecunoştinţele şi să nu transformăm subiectele date în ghicitori. Un exemplu asupra modului în care trebuesc redactate problemele chestionate — limpede şi politizat — ni-i oferă subiectele propuse la examenul de Geografie clasei a VII-a de la Şcoala elementară nr. 8 băieţi. Iată câteva teme date: Ajutorul URSS în desvoltarea industriei grele din ţara noastră", „Rolul omului in schimbarea cursului apelor (despre schimbarea cursurilor apelor în RPR)“, Apele din Moldova şi Muntenia, folosirea lor în construirea socialismului în RPR“, etc. : Dând dovadă (ie principialitate în examinarea elevilor să arătăm că suntem pătrunşi de spiritul noii pedagogii, că luptăm pentru ca examenele să fie urn adevărat mijloc de verificare ştiinţifică a elevilor, şi nu literare, cum erau în regimul burghezo-moşieresc. *R. ŢANEA luni 11 Iunie 1951 R e a a e ț r s EflSI, Str. Cuza Vodă, 1 (etaj) Administraţia lIAŞI, Str. Cuza Vodă b . TELEFOANE REDACŢIA Nr. 1209 ADMINISTRAŢIA Nr. 2042 TIPOGRAFIA Nr. 1210 Primii în producţie, primii în lupta pentru pace! Semnatarii Apelului de la fabrica „Răsăritul11 luptă cu normele pentru îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul semestru Pentru a fi alături de muncitorii din celelalte întreprinderi din oraşul nostru care luptă pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor ce le revin din primul semestru, comitetul de întreprindere de la fabrica de tricotaje şi vopsitorie. Răsăritul a luat o serie de măsuri organizatorice menite să desvolte iniţiativa creatoare a muncitorilor din fabrică. Astfel au fost încheiate în cursul acestei luni 209 contracte socialiste, prin care muncitorii şi-au luat angajamentul de a nu precupeţi nici un efort pentru a contribui din plin la îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul semestru al anului. Dasemeni şi funcţionarii au încheiat 78 contracte socialiste, prin care îşi iau angajamentul să sprijine prin munca depusă de ei elanul muncitorilor. In vederea unei bune îngrijiri a maşinilor şi utilajului muncitorii de la fabrica „Răsăritul”, au încheiat 131 contracte de preluare în păstrare socialistă a maşinilor, după metoda Ninei Nazarova. Iniţiativamuncitorilor este sprijintă intens de comitetul de întreprindere după cum se poate vedea din realizările obţinute în prima decadă a lunii iunie. Astfel munctoarea Lungu Sofica de la secţia confecţii a depăşit sarcinile ce-i revin din plan în primele zece zile ale lunii iunie, cu 42 la sută, iar Lungu Ecaterina şi Tudose Ortansa cu 40 la sută. Deasemeni în secţia depănat Bo- ghian Maria a depăşit norma de lucru pe primele 10 zile cu 34%, Ruscov Irina cu 31 la suta. Led. Luci cu 17 la--sută şi Simionescu Virginia cu 17 la sută. Aceste realizări ne dovedesc ci comitetul de întreprindere, spriint de organizaţia de bază, a trecut 1.1 o muncă organizată şi în viitor muncitorii de la fabrica „Răsâritul', vor fi alături de muncitorii dui la* Deprinderile fruntaşe din oraşul nostru. ., GAVRILEȚ MARIA \ coresp. * Muncitorii de la „Victoria“ şi-au întărit semnătura prin depăşirea planului pe luna Mai La fabrica Victoria muncitorii luptă cu avânt sporit pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor ce le revin din planul pe primul semestru al anului. Datorită activităţii intense duse de către Comitetul Sindical, sub îndrumarea permanentă a Partidului, muncitorii au desfăşurat larg întrecerea socialistă, obţinând realizări de seamă. In cadrul întrecerii socialista s’au evidenţiat muncitoarele Sloi Maria dela ţesătorie, care a depişit partea ei de plan cu 26 la suta și Gorea Elena de la filatură, care a depăşit cu 25 la suta. * planul pe luna Mai a fost depăşit la fabrica Victoria cu 6,1 la sută la filatură și 2,1 la sută în țesătorie. Pe întreprindere planul a fost depăşit cu 4,1 la sută. După cum anunţă ziarul LE RDAPEAU ROUGE, comitetul de luptă pentru pace din localitatea Amay a organizat recent un referendum pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri. Referendumul a dat rezultate edificatoare. Dintr-un număr de 500 familii consultate, 90 la sută s au pronunţat pentru Apelul Consiliului Mondial al Păcii. La întreprinderea ACRI (Seilles) 50 de muncitori au votat pentru Pactul Păcii. Regionala din Huy a UBDP, a strâns până în prezent 9.985 buletine, dintre care 90 la sută pentru încheierea unui Pact al Păcii între cele cinci mari puteri și împotriva reînarmării Germaniei, în regiunea Charleroi, îr cursul ultimelor zile un număr de peste 2.000 persoane și-au depus semnăturile lor pe Apelul Consiliului Moneial al Păcii. _ _ La uzinele ,,Solvay“ dirn Couiliet un număr de 380 de muncitori ,u cerut în cursul unei recente adunări încheierea Pactului Păcii. Deasemenea, la întreprinderea ,,Germain” din Monceau, 144 muncitori — din totalul de 152— au cerut acelaşi lucru. La întreprinderea „Demoulen muncitorii s’au pronunţat cu o majoritate covârşitoare pentru încheierea unui Pact al Păcii şi împotriva reînaimârii Germaniei Occidentale; acelaş lucru la petrecut şi la fabrica de buloane „Meurice“ din Monceau şi la fabricile de sticlă „Glaver” din Roux. Mişcarea pentru semnareaApelului Consiliului Mondial al Păcii se desfăşoară şi îrn numeroase alte localități, în localitatea Courcelles. 241 de familii au semnat pentru încheierea unui Pact al Păcii, la Charleroi — 123, la Damprey — 223, la Montigry-le- Tilleul — 410, la Trazegnies— 235 și la Marcinelle — 261 familii. nssmaart Poporul belgian semnează pentru Pactul Păcii, împotriva reînarmării Germaniei Occidentale