Orizont, 1981 (Anul 32, nr. 1-52)

1981-01-15 / nr. 2

Săptămânal politic-social și literar-artistic editat de Uniunea Scriitorilor din R.S.R. și Comitetul județean de cultură și educație socialistă Timiș NR. 2 (668) 15 IANUARIE 1981 • SERIE NOUĂ • ANUL XXXII • 8 pag.­­ 1 leu Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Republicii Socialiste România, a făcut marți, 13 ianuarie, o vizită de lucru în municipiul Timișoara, unde a analizat, împreună cu reprezentanții organelor lo­cale de partid și de stat, cu cadre de răs­pundere din ministere economice, cu con­ducători de întreprinderi și instituții, cu specialiști și muncitori, modul în care au fost îndeplinite în județul Timiș sarcinile pe anul 1980, precum și măsurile între­prinse pentru realizarea în cele mai bune condiții a planului pe 1981, pe întregul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă superioară, de calitate și eficiență. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarăși Elena Ceaușescu, de tovarășii Iosif Banc, Emil Bobu, Nicolae Constantin, Constantin Dăs­­călescu, Gheorghe Oprea, Ion Pățan. Desfășurată într-o atmosferă de activi­tate intensă însuflețită, de manifestare plenară a voinței oamenilor muncii de pe aceste meleaguri bănățene — români, ger­mani, maghiari, sîrbi - de a-și îndeplini exemplar sarcinile ce le revin, vizita tova­rășului Nicolae Ceaușescu în municipiul Timișoara dobîndește o semnificație deo­sebită, ea fiind, la puține zile de la Con­sfătuirea de lucru de la Brașov, prima vi­zită de lucru efectuată în noul an, în noul cincinal. Intilnirea secretarului general al parti­dului cu importante colective de muncă timișorene a pus, încă o dată cu pregnan­ță în evidență rolul hotărîtor al tovarășului Nicolae Ceaușescu în orientarea econo­miei naționale spre o dezvoltare modernă, eficientă, la nivelul înaltelor cerințe și e­­xigențe ale actualei etape pe care o stră­bate țara, în stabilirea direcțiilor principa­le de acțiune, în mobilizarea și dinami­zarea energiilor creatoare ale națiunii pen­tru înfăptuirea mărețelor obiective stabi­lite de Congresul al Xll-lea al partidului. In cadrul analizei s-au situat în mod fi­resc, problemele fundamentale pe care le ridică cincinalul 1981—1985, cincinalul ca­lității și eficienței ; promovarea largă a progresului tehnic ; reducerea accentuată a costurilor de producție și, îndeosebi, a cheltuielilor materiale ; folosirea intensi­vă a bazei tehnico-materiale ; valorifica­rea superioară a materiilor prime și mate­rialelor ; organizarea științifică a produc­ției, folosirea rațională a forței de mun­că, ridicarea calificării ; aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar, a principiilor autoconducerii muncitorești­ și autogestiunii ; creșterea competitivității produselor românești pe piața externă. Amplul dialog de lucru al tovarășului Nicolae Ceaușescu cu făuritorii de bunuri materiale din întreprinderi, unități de cer­cetare și proiectare timișorene, urmat de întîlnirea cu activul de partid din județul Timiș, precum și importantele indicații da­te cu acest prilej de secretarul general al partidului în timpul vizitelor și în cuvînta­­rea rostită în încheierea întîlnirii cu acti­vul de partid se înscriu ca momente de mare însemnătate și semnificație în viața județului, a întregii țări, intrată într-o nouă și înfloritoare etapă de dezvoltare. Vizitele efectuate la întreprinderea Me­canică — unitate ce deține primul loc in ponderea economică a județului, între­prindere unicat, prin produsele sale de înaltă tehnicitate pe care le livrează eco­nomiei naționale, la Institutul de sudură și încercări de materiale — un adevărat bastion al cercetării științifice de specia­litate, cum și la întreprinderea de aparate electrice de măsurat — unitate etalon in ramura electrotehnicii românești, au pri­lejuit ample și fructuoase dialoguri ale se­cretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a tovarășei Ceaușescu, cu colectivele de muncă Elena ale acestor unități, fiind subliniate rezultatele bune și foarte bune pe care le-au reali­zat în cincinalul precedent, cum și obiecti­vele care le stau în față în actualul cinci­nal puse sub semnul luptei pentru o nouă calitate, obiective ce trebuie să accentue­ze și mai mult aportul pe care și-l aduc aceste întreprinderi la dezvoltarea econo­miei naționale. La întîlnirea de lucru cu activul de par­tid din județul Timiș, desfășurată într-o atmosferă de puternic entuziasm, sub sem­nul vibrantelor sentimente de dragoste și prețuire față de cel mai iubit fiu al po­porului au luat cuvîntul tovarășii Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., Ioniță Bagiu , di­rectorul I.M.T., Tamara Anghel Mesaroș, secretar al Comitetului de partid de la I.A.E.M., Iulia Pașca, directorul Întreprin­derii „1 Iunie", Radu Bălan prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., Florentin Cîrpanu, directorul Com­binatului pentru producerea și industriali­zarea cărnii de porc „Timiș", acad. loan Anton, rectorul Institutului Politehnic, loan Josu, președintele C.A.P. Topolovățul Ma­re, Maria Siminiuc, secretar al Comitetu­lui comunal de partid, primarul comunei Giarmata, Friedrich Pareker, organizator de partid, președintele Consiliului agroin­dustrial de stat și cooperatist Orțișoara. Victor Mureșan, prim-secretar al Comite­tului municipal Lugoj al P.C.R. In Cuvîntarea ținută la întîlnirea cu ac­tivul de partid din județul Timiș — secreta­rul general al partidului a făcut o amplă analiză a tuturor sectoarelor vieții econo­­mico-sociale a județului Timiș, subliniind realizările obținute în cincinalul pe care l-am încheiat, ponderea crescîndă a ju­dețului Timiș în economia națională cum și lipsurile care s-au manifestat în unele unități economice, mai cu seamă din do­meniul agriculturii, unde se impun măsuri urgente, de maximă eficiență, care să a­­ducă și în acest important sector al eco­nomiei județului o nouă calitate a muncii. Dezbătind în amănunțime principalele o­­biective care stau în fața colectivelor de oameni ai muncii în noul cincinal, puse sub arcul de boltă al noii calități, secre­tarul general al partidului și-a manifestat deplina încredere în puterea și hotărîrea tuturor oamenilor muncii din această par­te a țării, români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități, că nu vor precu­peți nici un efort pentru a duce la înde­plinire toate sarcinile ce le revin, aducîn­­du-și astfel o prețioasă contribuție la dez­voltarea generală a patriei noastre socia­liste. Cuvîntarea secretarului general al par­tidului tovarășul Nicolae Ceaușescu repre­zintă un nou și important imbold în mun­că pentru toți oamenii de pe aceste me­leaguri, o chemare vie spre realizarea e­­xemplară a tuturor obiectivelor acestui cincinal, care trebuie să determine o ca­litate nouă în toate domeniile, d­ezășuind, încă o dată, strânsa unitate a comuniști­lor, a tuturor oamenilor muncii în jurul partidului, deplina încredere în politica sa de edificare a unei Românii mai bogate și mai puternice. Vizita a reprezentat un minunat prilej pentru locuitorii județului de a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu, cu ocazia apropiatei aniversări, a zilei de naștere, sărbătoare scumpă întregului nostru po­por, urarea fierbinte de viață îndelungată, de multă sănătate și putere de muncă, în fruntea partidului și statului, spre binele și prosperitatea patriei, bunăstarea și fe­ricirea națiunii noastre, spre gloria și stră­lucirea României socialiste. Ei au ținut să ureze — și de această dată — tovarășei Elena Ceaușescu, cu prilejul recentei ani­versări a zilei de naștere, calda urare de ani mulți și luminoși, de realizări și satis­facții tot mai mari în îndeplinirea înalte­lor răspunderi încredințate de partid și popor, în bogata și rodnica activitate ce o desfășoară ca remarcabil om politic și ca eminent savant de renume mondial. UN AMPLU ȘI FRUCTUOS DIALOG CU OAMENII MUNCII TIMIȘENI STRUCTURAREA PUBLICISTIC EMINESCIENE H................... ni­c­ Ii­aili > Ш [UNK] [UNK]­11 ЧИ [UNK]И [UNK]11 Editorii volumului IX din publicistica lui Eminescu au interpretat schița de pian ră­masă de la Perpessicius în primul rînd ca pe o intenție de aplicare exclusivă a cri­teriului cronologic. Și, într-adevăr, așa și-au organizat materialul, reducînd doar numărul volumelor la trei și renunțind, în chip firesc, la gruparea pe cite doi ani consecutivi. Cu privire la organizarea in volume a publicisticii, Petru Creția și D. Vatamaniuc dau lămuririle de rigoare și justifică adoptarea criteriului cronologic : „în aceste trei volume urmează să fie cu­prinse, în ordine cronologică, în forma lor autentică și în întregimea lor, toate tex­tele publicistice care îi pot fi atribuite lui Eminescu (...). Ordinea cronologică nu era singura po­sibilă, de vreme ce se putea recurge la gruparea pe periodice sau, cu mult mai multă îndreptățire, la aceea tematică (ar­ticole politice și articole literar-culturale subîmpărțite și ele, eventual, în prezentări de autori, cronici dramatice, crîmpeie, cu caracter pedagogic, istoric etc.), grupare sau diviziune care a stat, sub o formă sau alta, la baza tuturor edițiilor de pînă a­­cum, toate consacrate dealtfel numai unu­ia sau altuia din aceste aspecte. Dar de­partajarea tematică, care își păstrează u­­nitatea pentru unele tipuri de ediții deri­vate, este neavantajoasă în cazul unei ediții integrale de referință. In primul rînd pentru că, în cazul lui Eminescu, aseme­nea împărțiri se dovedesc pînă la urmă arbitrare în criteriu și discutabile ca re­zultat". (Lămuriri asupra editării publicisti­cii eminesciene, pp. 50-51). Prezența lui M. Eminescu în fiecare articol ca om po­litic este elementul hotărîtor care asigură unitatea publicisticii sale, astfel că nici despre un articol oarecare nu se poate spune „fără putință de greș că nu­ este politic sau că este exclusiv un anumit lucru sau altul", ceea ce anulează justi­ficarea unei organizări tematice; într-adevăr, e greu să afli prea multe articole ale lui Eminescu în care autorul să nu se fi implicat ca om politic măcar prin atitudinea pe care o adoptă. Dar de vreme ce se recunoaște diversitatea pu­blicisticii, trebuie să admitem și existența unor valori multiple al căror relief se con­turează mai greu cînd nu funcționează și criteriul tematic în cuprinsul a trei volume de mare întindere, pe cînd atitudinea po­litică a autorului rămîne constantă și les­ne descifrabilă, iar pentru ilustrarea ei nu e necesară parcurgerea integrală a ma­terialelor. Nimeni nu pune la îndoială faptul că în numeroasele lui articole despre „formele fără fond" și „pătura superpusă" M. E­­minescu exprimă o anumită atitudine poli­tică, dar, in cele din urmă, interesul lor nu constă în primul rînd în această atitu­­dine, ci în viziunea sa generală despre specificul civilizației moderne din Româ­nia, cu referiri speciale la instituțiile ce o reprezintă și la căile firești ce trebuie ur­mate pentru îndreptarea unor greșeli da­torate burgheziei. O atare concepție ar apărea cu toată limpezimea elaborării ei într-un capitol organizat după criteriul te­matic, dar și cu respectarea celui crono­logic în interiorul acestuia, pentru a cu­noaște fiecare fază a elaborării, cu ele­mentele noi cristalizate și adăugate pe Virgil VINTILESCU (Continuare in pag. 6)

Next