Orizont, 1981 (Anul 32, nr. 1-52)
1981-01-15 / nr. 2
Săptămânal politic-social și literar-artistic editat de Uniunea Scriitorilor din R.S.R. și Comitetul județean de cultură și educație socialistă Timiș NR. 2 (668) 15 IANUARIE 1981 • SERIE NOUĂ • ANUL XXXII • 8 pag. 1 leu Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a făcut marți, 13 ianuarie, o vizită de lucru în municipiul Timișoara, unde a analizat, împreună cu reprezentanții organelor locale de partid și de stat, cu cadre de răspundere din ministere economice, cu conducători de întreprinderi și instituții, cu specialiști și muncitori, modul în care au fost îndeplinite în județul Timiș sarcinile pe anul 1980, precum și măsurile întreprinse pentru realizarea în cele mai bune condiții a planului pe 1981, pe întregul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă superioară, de calitate și eficiență. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarăși Elena Ceaușescu, de tovarășii Iosif Banc, Emil Bobu, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Gheorghe Oprea, Ion Pățan. Desfășurată într-o atmosferă de activitate intensă însuflețită, de manifestare plenară a voinței oamenilor muncii de pe aceste meleaguri bănățene — români, germani, maghiari, sîrbi - de a-și îndeplini exemplar sarcinile ce le revin, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în municipiul Timișoara dobîndește o semnificație deosebită, ea fiind, la puține zile de la Consfătuirea de lucru de la Brașov, prima vizită de lucru efectuată în noul an, în noul cincinal. Intilnirea secretarului general al partidului cu importante colective de muncă timișorene a pus, încă o dată cu pregnanță în evidență rolul hotărîtor al tovarășului Nicolae Ceaușescu în orientarea economiei naționale spre o dezvoltare modernă, eficientă, la nivelul înaltelor cerințe și exigențe ale actualei etape pe care o străbate țara, în stabilirea direcțiilor principale de acțiune, în mobilizarea și dinamizarea energiilor creatoare ale națiunii pentru înfăptuirea mărețelor obiective stabilite de Congresul al Xll-lea al partidului. In cadrul analizei s-au situat în mod firesc, problemele fundamentale pe care le ridică cincinalul 1981—1985, cincinalul calității și eficienței ; promovarea largă a progresului tehnic ; reducerea accentuată a costurilor de producție și, îndeosebi, a cheltuielilor materiale ; folosirea intensivă a bazei tehnico-materiale ; valorificarea superioară a materiilor prime și materialelor ; organizarea științifică a producției, folosirea rațională a forței de muncă, ridicarea calificării ; aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar, a principiilor autoconducerii muncitorești și autogestiunii ; creșterea competitivității produselor românești pe piața externă. Amplul dialog de lucru al tovarășului Nicolae Ceaușescu cu făuritorii de bunuri materiale din întreprinderi, unități de cercetare și proiectare timișorene, urmat de întîlnirea cu activul de partid din județul Timiș, precum și importantele indicații date cu acest prilej de secretarul general al partidului în timpul vizitelor și în cuvîntarea rostită în încheierea întîlnirii cu activul de partid se înscriu ca momente de mare însemnătate și semnificație în viața județului, a întregii țări, intrată într-o nouă și înfloritoare etapă de dezvoltare. Vizitele efectuate la întreprinderea Mecanică — unitate ce deține primul loc in ponderea economică a județului, întreprindere unicat, prin produsele sale de înaltă tehnicitate pe care le livrează economiei naționale, la Institutul de sudură și încercări de materiale — un adevărat bastion al cercetării științifice de specialitate, cum și la întreprinderea de aparate electrice de măsurat — unitate etalon in ramura electrotehnicii românești, au prilejuit ample și fructuoase dialoguri ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a tovarășei Ceaușescu, cu colectivele de muncă Elena ale acestor unități, fiind subliniate rezultatele bune și foarte bune pe care le-au realizat în cincinalul precedent, cum și obiectivele care le stau în față în actualul cincinal puse sub semnul luptei pentru o nouă calitate, obiective ce trebuie să accentueze și mai mult aportul pe care și-l aduc aceste întreprinderi la dezvoltarea economiei naționale. La întîlnirea de lucru cu activul de partid din județul Timiș, desfășurată într-o atmosferă de puternic entuziasm, sub semnul vibrantelor sentimente de dragoste și prețuire față de cel mai iubit fiu al poporului au luat cuvîntul tovarășii Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., Ioniță Bagiu , directorul I.M.T., Tamara Anghel Mesaroș, secretar al Comitetului de partid de la I.A.E.M., Iulia Pașca, directorul Întreprinderii „1 Iunie", Radu Bălan prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., Florentin Cîrpanu, directorul Combinatului pentru producerea și industrializarea cărnii de porc „Timiș", acad. loan Anton, rectorul Institutului Politehnic, loan Josu, președintele C.A.P. Topolovățul Mare, Maria Siminiuc, secretar al Comitetului comunal de partid, primarul comunei Giarmata, Friedrich Pareker, organizator de partid, președintele Consiliului agroindustrial de stat și cooperatist Orțișoara. Victor Mureșan, prim-secretar al Comitetului municipal Lugoj al P.C.R. In Cuvîntarea ținută la întîlnirea cu activul de partid din județul Timiș — secretarul general al partidului a făcut o amplă analiză a tuturor sectoarelor vieții economico-sociale a județului Timiș, subliniind realizările obținute în cincinalul pe care l-am încheiat, ponderea crescîndă a județului Timiș în economia națională cum și lipsurile care s-au manifestat în unele unități economice, mai cu seamă din domeniul agriculturii, unde se impun măsuri urgente, de maximă eficiență, care să aducă și în acest important sector al economiei județului o nouă calitate a muncii. Dezbătind în amănunțime principalele obiective care stau în fața colectivelor de oameni ai muncii în noul cincinal, puse sub arcul de boltă al noii calități, secretarul general al partidului și-a manifestat deplina încredere în puterea și hotărîrea tuturor oamenilor muncii din această parte a țării, români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități, că nu vor precupeți nici un efort pentru a duce la îndeplinire toate sarcinile ce le revin, aducîndu-și astfel o prețioasă contribuție la dezvoltarea generală a patriei noastre socialiste. Cuvîntarea secretarului general al partidului tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă un nou și important imbold în muncă pentru toți oamenii de pe aceste meleaguri, o chemare vie spre realizarea exemplară a tuturor obiectivelor acestui cincinal, care trebuie să determine o calitate nouă în toate domeniile, dezășuind, încă o dată, strânsa unitate a comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii în jurul partidului, deplina încredere în politica sa de edificare a unei Românii mai bogate și mai puternice. Vizita a reprezentat un minunat prilej pentru locuitorii județului de a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu, cu ocazia apropiatei aniversări, a zilei de naștere, sărbătoare scumpă întregului nostru popor, urarea fierbinte de viață îndelungată, de multă sănătate și putere de muncă, în fruntea partidului și statului, spre binele și prosperitatea patriei, bunăstarea și fericirea națiunii noastre, spre gloria și strălucirea României socialiste. Ei au ținut să ureze — și de această dată — tovarășei Elena Ceaușescu, cu prilejul recentei aniversări a zilei de naștere, calda urare de ani mulți și luminoși, de realizări și satisfacții tot mai mari în îndeplinirea înaltelor răspunderi încredințate de partid și popor, în bogata și rodnica activitate ce o desfășoară ca remarcabil om politic și ca eminent savant de renume mondial. UN AMPLU ȘI FRUCTUOS DIALOG CU OAMENII MUNCII TIMIȘENI STRUCTURAREA PUBLICISTIC EMINESCIENE H................... nic Iiaili > Ш [UNK] [UNK]11 ЧИ [UNK]И [UNK]11 Editorii volumului IX din publicistica lui Eminescu au interpretat schița de pian rămasă de la Perpessicius în primul rînd ca pe o intenție de aplicare exclusivă a criteriului cronologic. Și, într-adevăr, așa și-au organizat materialul, reducînd doar numărul volumelor la trei și renunțind, în chip firesc, la gruparea pe cite doi ani consecutivi. Cu privire la organizarea in volume a publicisticii, Petru Creția și D. Vatamaniuc dau lămuririle de rigoare și justifică adoptarea criteriului cronologic : „în aceste trei volume urmează să fie cuprinse, în ordine cronologică, în forma lor autentică și în întregimea lor, toate textele publicistice care îi pot fi atribuite lui Eminescu (...). Ordinea cronologică nu era singura posibilă, de vreme ce se putea recurge la gruparea pe periodice sau, cu mult mai multă îndreptățire, la aceea tematică (articole politice și articole literar-culturale subîmpărțite și ele, eventual, în prezentări de autori, cronici dramatice, crîmpeie, cu caracter pedagogic, istoric etc.), grupare sau diviziune care a stat, sub o formă sau alta, la baza tuturor edițiilor de pînă acum, toate consacrate dealtfel numai unuia sau altuia din aceste aspecte. Dar departajarea tematică, care își păstrează unitatea pentru unele tipuri de ediții derivate, este neavantajoasă în cazul unei ediții integrale de referință. In primul rînd pentru că, în cazul lui Eminescu, asemenea împărțiri se dovedesc pînă la urmă arbitrare în criteriu și discutabile ca rezultat". (Lămuriri asupra editării publicisticii eminesciene, pp. 50-51). Prezența lui M. Eminescu în fiecare articol ca om politic este elementul hotărîtor care asigură unitatea publicisticii sale, astfel că nici despre un articol oarecare nu se poate spune „fără putință de greș că nu este politic sau că este exclusiv un anumit lucru sau altul", ceea ce anulează justificarea unei organizări tematice; într-adevăr, e greu să afli prea multe articole ale lui Eminescu în care autorul să nu se fi implicat ca om politic măcar prin atitudinea pe care o adoptă. Dar de vreme ce se recunoaște diversitatea publicisticii, trebuie să admitem și existența unor valori multiple al căror relief se conturează mai greu cînd nu funcționează și criteriul tematic în cuprinsul a trei volume de mare întindere, pe cînd atitudinea politică a autorului rămîne constantă și lesne descifrabilă, iar pentru ilustrarea ei nu e necesară parcurgerea integrală a materialelor. Nimeni nu pune la îndoială faptul că în numeroasele lui articole despre „formele fără fond" și „pătura superpusă" M. Eminescu exprimă o anumită atitudine politică, dar, in cele din urmă, interesul lor nu constă în primul rînd în această atitudine, ci în viziunea sa generală despre specificul civilizației moderne din România, cu referiri speciale la instituțiile ce o reprezintă și la căile firești ce trebuie urmate pentru îndreptarea unor greșeli datorate burgheziei. O atare concepție ar apărea cu toată limpezimea elaborării ei într-un capitol organizat după criteriul tematic, dar și cu respectarea celui cronologic în interiorul acestuia, pentru a cunoaște fiecare fază a elaborării, cu elementele noi cristalizate și adăugate pe Virgil VINTILESCU (Continuare in pag. 6)