Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-01-15 / nr. 14
putat în camera reprezentanților. Regele de Prusiea petrece la Roma rarităților acei cetăți eterne. Gazeta de Coloniea sub Austriea, și adaoge:oare ce au de comun Germanii, Finlandezii, Mahometanii, Hinezii și alte nnităt care în cază starea un modu ne Lombardiei meroase seminții pacinc au îngițit? critică în cercetarea foile străine favorabile pe care Rosiea aprecie 31 * PATRIEA --33855 - ; u*usjuubzzu---usizuulzuszueu-ju--. -1 A æ CONSTITUȚIONELUL publică o împărtășire semi-oficială a redactorului Iău D. Rene prin care să dzice că Cabinetul de Viena au luat în băgare de samă opiniea a mai multor puteri în privirea dat comendantului de Semlin. ordinului De este acea fole bine informată, apoi Cabinetul de Vie- 29 de ori pe nu au recunoscut deplin țintirea api a tratatului de Paris și se apără idee de a interveni fără înțelegerea cu puterile contraduitoare. Atunci cănd revoluțiea Serbiei amenința ce cadă cetatea turcească Beligrad în măna Serbilor, Austriea au propus comandantului Turcesc un cu în Desa acestei conplicații ca agiutor, însă opika de al accepta voirea alieaților ea a lăsat Turciei, de legirera ce nu re se întări încrederea în păstrarea păcei și în înturnarea liniștii. Paris 14 Ianuarie: Opinia publică, începe pe încet a se liniști. Articolele liniștioare a presei semi-oficiale au contribuit mult la aceasta, însă și mai mult vestea ce se poartă în circuri bine formate, că în cel de pe urmă consiliu ministerial, toți Miniștrii, s au afară de unul, declarat cu hotărâre pentru păstrarea păcei, carele au manifestat plecări rezbelice, unul, au fost Prințul Napoleon, carele fără îndoială au voit să arăte casei de recunoscuteopotrivă că materiea și fără artă toate ce să văd în animale, idei de economie națională un absolut amic al păcei. Pe lăngă aceste grăsu este pașnic și înștiințarea bine asigurată, că amme cabinetele de London și Berlin lucrează cu întrunită activitate pentru păstrarea pacei în Europa. Ambe aceste puteri, care înfățoșinduse alăture, ama arunca o greutate hotărătoare în cumpăna politicei europeene, sânt de socotință, că conflictele plutitoare se vor pute disloga ne calea diplomatică, pentru iradiații. Cătră șirul care în astă privire sla și început înștiințirilor liniștitoare se mai adaoge, că ofițerii armiei noastre aflători în concedii, încă nu sau chemat à ce înturna la regimentele lor. Nu puțini sau înturnat sub nu după ordinile primite, ci după vitetele de resbelu și înștiințările de pin gazete. Astăzi se vorbea despre un mare regiu a gvardiei imperiale, ce are a face Imperatorul peste căteva zile. MAPE. BRITANIEA „MORNING ERALPD” organul Ministeriului Cerbi privește în amnectica dată de cătră Regele de Neapole în semn de reîncepere a relațiilor diplomatice între Angliea și Regatul ambelor Siciliei. O reîncepere a acestor relații, socoate fpaea Tori, apoi în cazul unui rezbelu în Italica de sus foarte de dorit, dacă nu și neapărat de trebuință. Angliea nu va încuraja speranți deșerte, și chiar în propriul său interes trebue să socoată toate măsurile ofenzive, ce s'ar lua de cătră Franțiea sau Austriea, ca producătoare ciri. de nenoro Discursul de tron a Regelui de Sardiniea poartă un caracter amenințătoriu. Cu toate aceste Sardiniea bine ar face, să păzască o tănere modernă. Conflictiul de care să amenință pacea Europei întreține și pe presa Engleză necontenite discuții. Taimsii, publicat discursul tronului Regelui Vitorio- Emanuele, în care spre încheiere dzice „Piemontul în încredere grreptului său, fi - a ape PIULUI Său”. Ea aștepta cu cumpenire și cu curaj decretele Providenției cerești,” aceste sună mai mult o declarație de reazbelu de căt evitare la o consfătuire pacinică precum arată a avea scopu. Plscursul este o dispunere foarte credincioasă a luptei de onnii și sentimente, care se află în nație cătră care ea este adresat. Ori căt de milcu, a te Piemontul, soarta sa o ține în a lui să nu să mai not înapoi, încăt călătorul care ăși alege una din acea Engleză. Simpatie și antipatii, vendetă, (resbunare) pentru învingeri și perspectiva ambiție a unei glorii viitoare, vorbescu pentru Piemont și ălu sfătuescu - se în favorul independenției Piasiei, și în anul 1859 a mai reprezenta drama în care au giucat un rolu la 1849. Piemontul să radzică neagiutatorul Franției și se face a crede că toată Italiea are să se rădice. Cu asemene alienți este încredințat a încorpora coronei sale regatul Lombardo-Venețieanu, poate că și Parma, Modena încă și Toscana. Astă lucrare, dupre cuvintele Regelui este decreșată. Dară oare este ea și Căt încă este timpu, înțăleaptă? noi rugăm pe acii asupra cărora radzimă responsabilitaua întreprinderei, a se mai dăsgăndi cu sănge rece asupra rezultatului. Un asememene pasui va pune pe Piemontul de totu în minele Franției, și ălu va lipsi de a lui politică independentă. Piemontul ar fi jeleul, preste care ar cădea ciocanele ambelor puteri rezbeluitoare, și încăt aceste vor cădea preste ele, Piemontul va fi dace atrage cele întăi vații. VU Să deacă ar fi me universului, ne deschide sinul spre al putea să'l fie. Oare este lucru atăt de siguru că la cea a armiilor Franției și a nu cugetă de căt la spade dănsul, seau care au vr'o legătură cu a privește pumăntul întregu, de căt ca paiiși soarele ce luminează ziua, ca lumănaptea. Cugetările lui se închid în locul cel Dmpotrivă omul depri pe a face reflecniemărginie încungiură de toate părțile. Un rigat înglob AA pămăntului ce este nemișcabil? + BA calcă în picioare, posesur ăși prosferează cele mai mari ai vărtos de Cumi este, OMUL BG i ar Putea +. DPANKHIER. și Ministru intereselor streine levschian Damman, logaiuri de înrudire, nascuta politică ES a acelei familii. Asemene Savoea- Însă se plăntat steagul înnădăciunei, cu care în curăd apel 355555 Contele Vancel a întra în simpatiile sale la CAPU PȘlle. Argumentați despre ezistența lui Dumnezeu, trase din privirea celor mai însemnătoare minuni ale naturei. După aceste comparații, asupra cărora rog pe centoriu de a se consulta numai pe sine fără a rezona, intra în amănunțimea naturei. Cine oare ar putea? Nu pretind nici de fizică: aceste discuții ar presupune cred că este timpu Nu pretind a o pătrunde în totul: a întra oarecare adănci știnți pe care mulți oameni de spirit nu le au căștigat și nu le voiu propune de căt simpla privire a feței naturei; nu le voiu vorbi decăt despre acele pe care toată lumea le știe, și care nu ceru de căt puțină luare aminte liniștită și serioasă. Să ne oprim mai întăi la marele obiect a noastre priviri, adecă urz'rea generală o aruncăm ochii pe acest pămănt ce ni poartă, să privim această boltă marină a ceriurilor ce nu acopără de apă ce ni și încunjură, aceste Aceste abisuri de aer și stele ue ne luminează. și decăt un unghiu mic al pămăntului. Păîntoțimea universului; și se minunează văzindu-se așezat în elu, fără a ști cum cultiva; deacă ar fi mai puțin vărtos, n'ar es cap acufunda pretutindinea, cum se acufundă în arenă sau mlaștină. El Va urma, cu știe, că prințul, general, este sare mai Minou- hazardul carele puțin nu pot aproduce în Că tele abizuri de care s de a tins nu i ce pare a uni între o discuție - de și are Militar, s'au pusu. Pune rang de și după a PĂ. su fie Elu Stă acum care se pare cătră aceea Le Că Lou , pu poate speresc, dinioapte a doua. Franțeză alta cătră aceia pune în fruntea unei mișcări CUPO- nici odată au aninat acest toate acestea spre al Una conduce una din acele cîntăi întămpire la doă respintene, dar cărări desbinător mai la convirstă (cucerire)a lor steaguri, însă ceealaltă la îmbunătățiri om carile viețuește fără se reflecteze, țiile ce sănt aproapele sale nevoi, el nu mentul chemărei sale, rea cer luminează non strimt în care locuește, ci, put întinde privirile mai departe și considerară măntul însuși nu-i în ochii sei de căt un punct Mine ea a pus temeliile? Nimic nu este, rănd decăt el, cei mai nenorociți din năuntru, adecare noi după ce autori a suveri laviciuri le, vedea vre din abat numim cce suferite. Par 3 - + politică este politică precum se pare, mai de Dar cu - & >t, a”