Patria, ianuarie 1920 (Anul 2, nr. 1-20)
1920-01-15 / nr. 9
Pagina 2. Di IORGA luând din nou cuvântul îi răspundă în limba germană as gurându-l că statuî român nu va pnao nici odată piedeci desvoltării spiritului naţional al popoarelor souloonitoare. D-na continuă apoi româneşte arătând corn în trenut nani s’au sprijinit pe noi şi noi am învăţat dela ei, arătând că o conlucrare fraţească pe viitor va fi în interesul comun. A mai luat cuvântul prefectul oraşul Dl DDRR, vobind romteoşte, şi spunând câ d-sa a fost şi în trecut de credinţă cu noi patem şi trebuie să lucrăm împreună. Pentru Cons. Dir. a toastat dl Dr CRACIUNESCU şi a infapuns dl Dl BRANIŞTE, admirând curstal unui om care cutează, să apună câteva cuvinte bune şi despre aceasta instituţie politico-ednainistrativă pe care ne a dat’o adunarea dela Alba Iulia, şi despre care lumes e aplicată te spună vadai cuvinte grele. Au mai vorbit dnei G. PRECUP pentru Basarabia şi dl Dr BOLOGA pentru poporul sâses, şi autorităţile lui. 9 Dep& prânzul comun cele 7 comisii a 1«mt în ştdinţa I e’au întrunit in localul Asociaţiunii pentru a prigăti rapoartele cu cari a fost încredinţate. „Un domn pribeag" Saara s’a representat in teatrul orăşenesc piesa dini N. Iorga „ Un domn pribeag, dramă în cinci ac!® şi un tablu, şi la versuri. Drama dîui N Iorga a fost reprezentaîi da trupa ta-n rafii 3 L’gei cultmale, subt conducere Cuhmeni Armăşescu. Conţinutul pe scurt al piesei istorica e acesta: Ş‘,c.fara, fiul lui Petru Şchiopul Domnul Moldovei, ajunge intr’un institut de educaţia catolic, în Tirol, unde sentimentele sale sunt biciuite zilnic şi de profesor, şi de colegi. El, ordiftsia ortodoxa a unei dna ortodox, e considerat ca păgân, ca unul fsr® nu e în stare si înţeleagă credinţa 0a adevăraţi, cea catolică. E Bsat'îo deplină »«orientare «supra originii sale, «i în aceeaşi vreme sa încearcă jşi risipirea averii rămasa dela pribeagul Petru Shiopul. In iedul In cere trăieşte numai fica îngrijitorului s£u Anunziata, îl mângăe şi îl iubeşte, nsmâaâu-i suferinţele, Dorul de ţară îl copleşeşte, părăsirea ce-o simţeşte fiind orfan de famad ci pirinţii îi sapă ternitataa, şi Ştefan are vis»uni carii ţin intr’o continuă stare de vis şi suferinţă. Din destăinuirile vechiului massarici dela cartea lui Petru Sahiopal, care vine si-i poinde de Crăciun.. Ştefan află adevărul a- supra originii sale; şi de atunci sfidează pe toţi aceia cari cearcă să-l mai ofenseze. So arată toatâ firea lui nobilă. Pictorii lui, speriaţi, Sî pan eubt pe zl nă câad sosîşfa o ştafetă din i spune lui Ştefan că e aştep c& Mifcai Viteazul, ca &oc Moldovei, o chemă pe Ştefan laopt. Ştefan trebuie ta aleară întro Annoaiâfa pe care o iubeşte, dintre Moldova care-l cheamă. El alege Moldova, ceea ce sdaca moartea fetei iubite. Chinuit damnuşi sărila cauzate da moartea Anunsi aici, Ştefan scapă numai cu avântul ce-l simte pentru laptele Moldovei. Dar, abersogit la ţară află de înfrângerea lui Mhai la Minislău, şi astfel el e complat zdrobit. Drama are un cald colorit da romantism şi sentimental naţional străbate adânc întreaga ei desfăşurare, astfel ca psetru noi ,ca domn străin“ cortrîbce şi laednesţia naţională, şi ar fi de dorit să fiu representat în cit mai multe locuri. Press a fost foarte bine interpretată, şi a fasst o profundă impresie. Din Civtorach, iu Şefan, a dat dovadă unui real talent ,şi a unei interpretări foarte adânc sadiate. Autorul, dl N. Iorga, a foat sărbătorit ca însufleţire. Ziua 11. Damnecte a doua zi a sărbătorilor, s’a ţinut shtşbă bisericească în catedrala ortodoxă şi in bacrie* gr. cat. Apoi se deschid® şedinţa * II la ora 11. Preşedintele ceteşte tsiegmxnsi« coste: dela Dr. V. Bucin, noul metropolit, vice preşedintei» Asociaţiei, di la Universitatea din Cluj, Dr. V. Saftu, departamentul trei apaune, liceu real tiptat den Difi. Se autorisează lccal să trimită o telegramă guvernului contral. Comisia pentru demararea raportului general iţi presnti riportal prin dl dr . Bucisn. Const.tâ că deşi cei şase ani n’au fost prielnei pentru activitatea Aaomaţiunii, totuşi ea n'a stat in nou,orare, » spentivarea, biblioteca şi mmeal. Ooaiîsi» propune ea se primească reportei«, 84 83 exprime mulţumită comandamentului trupelor care a înzestrat moşeai cu o colecţie de suna şi mint reori. Se primeite cu mari adunaţii ştirea dispre faptul că M. S. Regele a primit aici« presidentul de onoare » Asociaţiei. Raportorul propune în numele comisiei ps dl Iorga să ha ales membru de onoare el Asociaţiunii. 80 primeşte on iu«se insufieţita. Se sánc® mulţomitâ corpi iui VII de armată care ne a dat pentru mume» *trngul Rg 50 dela Alba-Ianis, din fosta armata Austroungară. Se propune și se primeș te cureparares rămasului wt st o si pictorului Smigel«vici, patru meseuli so ci-(iund. Comisia financiară budgetară prin raportcraî Vitășanu spună că. a afist *n bonă răcduialâ toate eontnril® Asoeiaţiîmii Raportează aminunţit despre nona pragmtică de serviciu, şi cruda o& prin noul proet de s«dlari«tate se pot câştiga pnt$rî de ajuns . pentru biroul centra!, ş: nume* ce se aşteaptă .în viitor dsla ea. Se întră tn discuţia efl'rii mijloacelor austerista pentru scopurile asociaţiei. Dl Agârbicsan propune o contribuţie cultureli pe toţi aîuşbaşii fetitului şi pe intelectuali Dl Togan crede că nu se va putea încasa această drr Dl Precup e pentru această lege. Dl roionel MaNOLESCU e rugat de president si an term ru ajuns la fonduri’e caselor naţionale. Intr’o foar’,o clară depunere dsa arati cari sunt mijloacele moderne prin care sa pot strânge fonduri. E în potriva smestecului statului în asociaţiile culturale. Trebuie ca prin muncă productivă să fonctifice capitalul existant. La opera puhrită trebue chematâ producţia economică. Preşedintele aduce mulţumiri de solumrli întregi dlui colonel Manolestiu. Preotul DANCILA propune întemeierea unui foad cultural N. Iorga, pentru car® se iscăleşte îndată suma de 100.000 cor. Colecta se va continua. Se hotiraşte sî se nocţiune colecta A. Vlaion. 50 adrm® mulţumită O. D pentru sprijinul dat „Asociaţimiei*, in sumă de 300 mii cor. din care pentru şcoala Asoaiaţiunei ICO mii, 150 mii petru înfinţarea de beliofaci poporale. Şedinţa, se suspendă până d. m. la orele 4. Continuarea şedinţei a II a La orele 4 se continuă şedinţa a doua. In numle comisiei pentru modificarea statutelor raportează dl Dr Al. Barna Propune si fie primit proeetul nou de statuia presentat de Comitetul central. Ia acesta statutanom se prevede, îatre altele, cea membri Comitetului central să fie de 20 în loc de 12; bo prevăd înfiinţarea de case populare, de conferenţiari. Comisia propune să se urce taxale de membri atatorite in nori la statute la 500, 250, 20 şi 5 iei. Asemenea propune şi atu mi ai modificări. 51 primeşte taxa urcată. Dl major MARGARITESCU propune ca Se socotiţi membri fundatori şi a sei» cari vor ridica case naţionale pe cateia noastre. Propunerea se dă în studiarea aomi■ oiului. Sa hotireşte ca jum’tate din merou comietului central să fia cu locuinţa ia/^uiu. Noul regulament a t fecuţilor ,o primit da adunare. Raportul comisiei pentru fusionarea şcoalei civile de fata a Asoaiaţiunei on liceul de fata a! statului. Raportorul di profit nu aminteşte trecutuî da 25 de ani al acastei şcoli care nu a din atâtea baie şi harnice femei Tomfla. Şcoala A.apoiatisi a fost un puact calmicat în eduaf.ţ’a fetelor noastre, de care nu putem să fim decât mândri. D-sa citcşl® din raportul Asociaţiunii făcută la intemeerea şcolii la 1886. Gaazi pe bîrbaţi rari au fost !n slujba acestei şcoli: Boia, Albiul, Crişan, Şpanu, Borcea. D-sa regratâ desfiinţarea ş miii Asociaţiunii nostre, şi arată cum s’a făcut fasionarea şcolii cu liceul de stat. Propune să se ia act cu aprobare despre fuzionarea şcolii civile a Asociaţiunei şi fasionarea ei cu liceul de etat. Tot asemenea ea sa ia act cu aprobare şi despre celelalte propuneri aie Comitatului central, susţinerea şi pe mai departe a internatului, înfiinţarea sra al curs complementar de 1—2 ani pe lângă internat in pare sa se dea o educaţie de industrie casică. D-na BARSEANU presidents Riun’un femeilor, spune că şcoala de menaj şi industrie casnică Reuniunea va rainfiinţa cât mai în grabă şcoala sa de menaj. Dr CRACIUNESCU, raportorul Comisiei filostit pentru colaborarea tuturor societâţiior culţii rste, româneşti citeşta propunerile fâcute Comisia. Află că federaţia tuturor societăţilor culturale naţionale a necesară, având un plan unifim de acţiune. Adanarra genarrli sâ hotărască federaţiei tuturor societăţilor culturale. Preşfidntele roagă pe dl Iorga el spună cum lntelige federalizare. Dl IORGA arata că la vechiul Regat, oameni cari »'au folosit de Liga culturală, au cerut s A fie desfiinţată Liga culturala. Daa a fost Împotriva acestei Infaptuiri, știirid pe rol Brs Liga cultura,fi». \ , , Liga, prin d sa, a împârit în Ardeal 10 mii de exemplare din „Ijatoria Românilor" sub ii ti ui „De ale noastre." Liga, prin d-sa, pregi tiso și tipărirea unei terţi da cetire, — ceeace nu s'a putut face. Daci, Liga, avea o bin® determinată misiune culturstă, da cred® că nu desfiinţată ci întărită trebuie Liga, şi vom întări o. Cultura românească este începutul drumului, daci societăţile culturale trebuie să trăiască şi să se întărească. La congresul Lege? s a hotărî faderarea societăţilor cultural® româneşti care au desvoltat şi până acum o activitate culturală, şi cari au o pramă de muncă au dat dovadă de muncă productivă. Liga, Asociaţia, şi societatea bucovineană pot iitra cu sorţi da izbândă în federaţie. Ar fi o tovărăşie ca trai. Mai departe trebuie să alegem. Federaţia tra e o confundare; fiecare societate rămâne aşa cum este. Dar să se luenzemn acelaşi program pe teritorii deosebite. S’ar putea face o împărţire a puterilor fiecare unda se pricepe: propaganda istorică s’o facă Liga autorală la toţi românii; activitatea popuară în educaţia maselor, s’o facă Asociaţia pretutindenea, etc. O împărţire pe aptitudini şi ps regiuni. Ia planu fivi far al acţiuni: cultura’e şi introducerea conferenţiarilor. Cuvântul vin să vină ia stjrijinuî cărţii. Conferenţiari cuviincioşi care să vorbească popular şi eă fia popolari Federaţia boc. culturale, trebuie să aibă buni conferenţiari, pentru întreg ţinutul românesc. El ar fi din clasele superioara ale li-r ceelor. Ai noştri ar veni in Ardeal; ardelenii I ar veni în vechiul Regat. —Ar fi şi un roijj loc de cuoartare a pământului românesc. După vorbirea dini Iorga, toate propunerile comisiei sunt primite. Raportează comisia priiin înscrierea de membrii neni. Din raport sa constată în I cfiaarea unei sume de 10.000 cor. ! * Urmează raportul comisiei de candidare, fiind raportor dl N. Voilea- Comisia candidează pe următorii memi brii : I Prezident: A. Bârseanu. I Viceprezident : Dr. V. Suciu. Membri ordinari: 20. P. CoR.18, dr N. Bălan, Ostrog.», dr V. Stan, Iulian Marţian, dr I. Lupaş, Gen. Moga, Ion F. Negruţ, I. Agârbiciana, dr D. Borces, G. Precuc,D N Togsn, dr Octavian Rusu, dr V. Bologfii dr Ioan Banea, dr Ioaif Bisga, general I Barili, general Florian, dr Ba, dr Dăianu. »• Membri suplenţi, 10. Ioan Moţa, Traian Scorobet, Gavriîă Todies, Aurel Popusan, dr N. Dragan, G. Dl president Bârsesna rpune, câ tnsărcinsre» ce i-ce dă din nou îi întrece puterile, dar că va face tot ce va putea, luând pildă de la dl N. Iorga, care munceşte peste puterile sale. Fixarea locului adunării generale pe anul viitor se Încredinţează, Colaitetului central. . Deşi timpul înaintat (ceasurile 8 seara) dl dr Hâncu, m ţine instigariv» conferinţă din domeniul igienii, despre bolile contagioase şi despre apărarea de ele prin mijioacele ştiintii medicale. Azi, după răsboi, graseazâ in satele noastre, boalele venerice şi mai ales sifilisul, pe care au adus soldaţii întorşi din răsboi. Arată primejdiile scealei boli. Spune că Asociaţia prin organele sale să atragă atenţia poporului de la sate ca să se cureze din vreme, adresându-se medicilor. Vorbeşte apoi despre mortalitatea copiilor şi despre primejdia alcoolismului. Asociaţia e datoare să dea vieluie primejdiile aceste înaintea poporului şi sâ-l ajute să ca apere de ele. Şadinţa acoseia, ultima, ae ridică la orele 8 şi jumătate. Publicul grisbeşte la concertaî d-şoarei Voile&n. Coresp. Ia acelaş timp na putem recomanda cu mai multă căldură alegatorilor, sâ trimiti în parlament numai cî.msai de valoare, demni da vremurilo grai®, pria care trece avfasi neamul enguresc, ungur cu Sfârşitul 11 inches ministrul o ameninţare la adresa Europei. Dacă pacea nu fi o pace forţată, atunci aceasta însemnează nmoroeirea nu numai a poporului maghiar, ci a tuturor popoarelor din Europa. Noi nu vom renunţa fără plebiscit la teritoriile cedate altor ţări, pentmedi nu se poate rupe din trupul nostru ţinuturi, cu milioane de locuitori, cari nu şi au spus cuvântul. (P&rsă dar fi învăţat iov. Chris U.ecp) Vorbirea premierului ungar a ssmeificativ.L Ea apune foarte mait inieosehi acelora, cari t n *«tSsi tn . taAnâ frâmele ţA ii S’â nn no Usăm auiâg;ţi de o fi ai to, oare se pont» »prinde mâne poimâne. Pericol nu esta, dar si nu uităm t uiai un moment de el. Poposea, dr G. Preda, Bârlea, Zan. Pâcliş&n. loan Vătăşan, dr I. Situaţia în Ungaria — Ce ştie Huszár — Premierul uogor «scuză in vorbirea «a da snul nou ds bolşevism — Nu vsî fi oetatură multarâ sica Huszăr — m si d«e?t;l de Conform unor obieriuri politics ala ve- j ciuilor noştri unguri, primai ministru Huszár a primit câteva ddlegaţiuni ale credincioşilor săi politici, esud Vau felicitat şi i-au dorit sper în RQţioneasa.pentra femei'r®* țarii In răsponsr' său, care a fent tm fel de rechîsitoria ta\ situaţiei, premierul r spus intra sU^î», ba decadenţa morală a neamului ci infaîarea org^oîsației caţioaale cu microbi sarcini, datează de câteva decenii. Soaţia aceasta deplorabilă erie conlitorsrea nenorocită a «Opietâţiior seăpte, epoistdemocraţia, cereai Galilei, aber ««getatorii, feanimatonii, toţi aceştia prin nmUfaiSe lor oculta an «hatat, ca într’ou momeai ds mar® importanţă istorică, ţara srs. »rangă slăbită, fă ră legături şi Uit. prieteni. Naţiunea trebuie să-i dea socoteala, da acest trecut popririi ei şi îa viitor să morfeza aitanm. ,N'am fost nici destul de creştini, şi unguri * Oaffiem rânnăigii şi bolnavi la inimă au ruinat un rigat ce o mie de ani. Dap& ce pierdusem războiul aceşti oameni au provood ocupaţia româneaacă, pentruefi aveau nevoie sfi tranifarms organizaţiiis lor sfarmate la comandamenta manfaîo Ei, Cftti au luptat totdeauna împotriva tailitanamului^ aa tart muncitorime» într’un răe'ooi ca total nesocotit, este e provoost octapzţift români şi a estuzat ţării o cheltu-. iadă de 45 da miliarda. Aceasta ne-a ficqt-o bolşevismul care e copilul legitim »i soeial-demoar&ți&i. Nimic din ne-au predicat ei înainte, n'au respectat. Nuri Lbertr.to, nici i g&iitate, nici fraternitate, n'au reaonoscut. Domnia lor a fost cea mai odioasă ticăloşie: poporul a fost stăpânit în vremea ace:* de cri ms: neinduraţi e.-iăi. Comunişti so*pfţ, pcita graniţă sgită acum în sireiaatate şi reclamă dela noi drepturi de liuertate, da care ei nici tărâţele na iesu dat, când stăpâneaţi ţara. Nai îi bartaie do prssâ — spun ei, — cari nu îngăduiam decât apariţia ziarului roşu. Spun, că nu exista dript de întruniră, ei, cari nu dîedufit toata asociaţiile maghîare, cari steteau pa bază creştină şi naţională. Tut ei Silua, că nu e siguranţă, călăii, cari au lârit şi lchirgiuit în temniţă pe cei mai da seama bărbaţi ai nstanului. Ei indrăzneau să se adrasize Europei In nemde umanităţii şi să-i ceara sprijn.i? Fac apel la Intrepgl» lumea şi cer popoarelor civilizate din apus, să ng. sa em staca în drepturile şi tiplicarea justţiei maghiare. In momentul aceeta — continuă primai ministru —■ sunt două puncte fixe in jurul cărora trebue să se concentreze atenţia fiecârui patriot este guvernul contrai şi armata naţonalâ. Si nu se lass lumea ademenită de unele elemente, cari cred, tu, au o altă receti mai bună pentru mântuirea patriei, cum sunt d. p. csi cu idei de dictatură. O pace cerută de dictatura minitalâ ar fi cu mult mai aspră decât aceea, pe care o poate primi un govora elostuit pe biz-j constituţionale. O dictaturâ militară ne-ar distrugă tot creditul moral şi mat srid în streinâtate. Domnilor ! a spus mai departe Huszár — trebue să na prezentăm cât mai fagrabă la conferinţa păcii, pentru câ dacă nu vom face acest lucru intrige la strein, vor lucra şi mai mait împotriva noastră Nu pot avansa, care va fi rezultatal. Ir» orice caz vă pot spune, că bina nu na aşteaptă militară-Şi de aceea mi doare inima, când vî d, câ poate cineva dansa — aci in Budapesta. Ţara aceasU «rabsie aşafel: să jelească, oâ in fiecare casă te fie i âto na catafale. Eu nu fic deosebire faire som&l democrat şi bolşeviat, pentrucâ ştiu.Câ BOCifaifitUl cu siguranţă e bolşevic — & de RStâzi mlno ! zi3 Rudnek I Oinatea e libertatea presei, dar numai pini acolo, până când na se abate dela interesele noastră patriotice. Ia ce priveşte politica externă ei di Rubinek, ca şi dnii. Friedrich şi Heinrich şi ca şi prinul ministru Huszár, oara nu a ai Sf.lvriu ţârii atârnă dala reprezentanţii lui, decât un Învățător şvab dintr'on sat şvâbfcst aî Satrusiuitu românesc, poarta arm» la dânsul, căci mai ar® nevoie de dânsa. Dâţivaei. De a;eea ne vom strădui ea alegerile ta ee facă tot mai ornând. Confarința SosîaHstil respoasabili păctî — ÂSag&rlfe • • „PATRIA“ i ta Ciubu! partidului creştin Vorbeşte ministrul de răsboi Ministrul de risioi „Friedrich" tot cu prilejul anuului nou vorbeşte delegaţiilor partidului moştin efim în aaelzse,nao» şi şeful lui. * .Pe roi nu ne a bătut nimeni; pe roi nu ne-a invins nimeni! Noi am «căpst situaţia din mâna, pentru că am fost conduşi de nimeni slabi şi incapabili, tocmai «.tunel, când aveam nevoie de mai multă abilitate şi deatonscie în conducris. Am lfaat, în vremea revoluţiei pe Croaţi să se desfacă da noi şi naţionaliţile sâ pemi mâna pe arme Acum n’avem kuri’ră, decât t-o murgem înainte. Bitrâmi să te dea la o parte' ţi b ne lase pe noi to nu V' croim drumul tsșa cam înţelegem. Politică externi se po.ta face numai când suntem bine consolidaţi şi' lari Ujis. untra. Acesta este secret»!, s&'fia mftmjra ori ci no, alaârui eliat v& fi naţiunea maghiară. Si na ni dim infagrfat a pe 500 vagoane de grâu și ca idealul nostru să nu-i viadem pe 500 de vagoa nts de partofi. • La clubul naţional central Vorbeşte ministrul Heinrich Sfatul ungar cere şi astăzi regat, rosteşţ© In mod sentenţios d. Heinrich. Dacă delegaţia care pleacâ la Paris 117, va aduce o pace prin care ţara sâ fie ooutitî, asta nu va fi definitivă. Mai avem ca drept de apel ... la forţei3 noastre. Noi ungurii nu vom renunţa niciodată la ţinuturile nordice, la Carpat sau la leagănul Ardealului şi creăm deci o Ungarie unită şi creştină, cere să pună stavilă bolşevismului şi să începem acţiunea de restabilirii a drepturilor noastre ietorice. La clubul micilor proprietari vorbește ministrul Rubinek 15 ianuarie 1920. La anul nou Ca s’a nutrit din veci cu aşteptare Adu, să aibă toţi în scumpa Ţară O mare zi, de eternă sărbătoare. Di-ţi darurile tuturor acelor Cari vin la tine buni, ca nişte fii Plăteşte suferinţele de veacuri Cu tot atâtea mii de bucurii... — Iar. .. dacă-ai Împlinit tuda mulţimit Cu toată dărnicia de Părinte Atunci, înalţă-ţi fruntea cu credinţă Ţi e strălucirea încă —*• înainte N’ai teamă nici de mugetul furtunii Ce hSuiind spre Ţară ni s’alungă ! Nu-i mână cruce beţii, să-ţi înfigă Nici braţ care-ar putea să te străpungă Căci vii suntem! şi morţii din morminte Enormei oşti, veni-vor de preoţi ... Şi pentru Ţara Mamă la primejle Da mii de ori — de-ar fi — muri-vom toţi. An non! vii cu năvafici lumină să scalzi In strălucire Ţara efânti. Pe pragu-ţi milioana se închină O lume-tntreagă preamărire ţi cântă ! Tu no găseşti cu — o mână — îmbrăţişaţi Cu vita vncă pa — arma — ucigătoare Dar peste fruntea tuturora flamuri Se-’nalţă-a fâlfâiri biruitoare ... Pe unde fiţi rătăcit sfinţite steaguri In legănarea voastră triumfală ? I Relicviile voastră steja’au lacrimi ! Da sânge cald din voi se mai exală. Voi de sub Munţi pomit’aţi într’o clipă CAnd Dumnezeu chemarea v’a-nscflat’o, Pa vârf de Munţi aţi apărut de-odată — Sosirea voastră, veacuri au strigat’o. — ... Şi aţi venit...! şi Munţii se sfinnară De-acum pe veci sub văjnicul călcâi. . . Şi dela Nistru pîn daparte’n Tis» in spazia s’au prins in braţe fraţii — ntâî Dar oarba ură v’a pândit, ca fiica să vitârască înapoi, în sânge, Din trupul mamelor muşca haina se-ntârâia de ochiul care plânge Dar Jiena, de-ai ei sânge profanată Venin beu din apele ne-atinse Cu gâtul frânt, cu rânjetu-i satanic A neromenit cu labele întinse. Şi în năvală peste pusta-n sânge Treceaţi, goneaţi, voi flamuri adorate Şi-’n urma voastră se zbătea lumina Şi se uscrară lacrimile toate .. . ... Ce cântec va putea să te cuprindă Măltă zi, înveainicind norocul Când pâuft’-n ceriuri se-’năîţase visul Da strălucirea caruia prorocoî A amuţit, când Pa vSzuUintâie Nici sie şi nendrăzniad să şi-’i rosteaste şi a murit lăsând din el o rază Ca fără grăia, aşa, să rătăcească Din piept în piept, din inimă în inimă O rugăciune cs-o rostesc copii In visul Îngeresc, fără de ţura ... Azi visu’htreg şi sfânt e-al bucuriei; An nou! răsări pe-o ţară uriaşă. Dar templul încă nu-i zidit deplin Cuvântul sfânt şi mare al dreptăţii E încă aşteptat cu cer, cu chin Sunt multe mâni întinse’n rugăciune In pragul tău, cerşind corescu-ţi har Şi gura arsă veacuri de veninuri Aştepteaptă greu, mult aşteptatul dar. Fii darnic, an mărit, cu toată gloata. O. Haisa. Conferinţa internaţională a muncei După aam fie ştie ca o iamre a tratatului dsj paedia Versanilei, s’a Întrunit la Washington o conferinţă internaţională & muncei. Odată lucrările el terminat«, sau tem în măsuri» a da câta-a Amănunte asupri, acestei conforinţe, oara a stras asupra-i un trup oarecare privirile întreg»! lasni mânuitoare şi gânditoare pentru binela şi interesul gencr*»! umanitar. S’a del barat hitr'o atmosferă cu adevărat puţin f vmabilâ. Conferinţa constituia umil dia organismele, dacă ea poate spune prima laser care, asocieMţii Nătiriîor, căreia Seostol am-ricrau li contestă cu toată tăria principiiie şi posibilitatea, de exstanţă. Spunem aceasta pentraoî» Statala Unita, pe taritoriul cărora a’a ţiant conferinţa, nu au foit reprezentate. Curtoazia autorităţilor anteriosae a risipit orie® minţaiegore şi diacuţiunile au putut, t nsp de-o luni, to ds desfilşorare liniştit şi folositor. Cftte odstâ disenţuie au fost aprinse şi pasionate; îtsâ, chiar stimei când păreri cu totul opuse se ml'trau Intra repTzeutsnfii patronilor şi ci lmfatorilor, de rămâneau In margisiiîe politeţii. Puterile corferinţei au fost restrânse: tratatul din Virsailles a voit ca delegaţii să 80 inspire de condiţiile economice particulare ţărilor pe cario reprezentau. Conferinţa nu a avut dreptul de a legifera. Deliberările ei nu înseamnă decât un Ps pe calea regulamentelor internaţionale. S a creiat consiliul de administraţie al mancei, având ca president pe dl Fontaine, director în ministerul muncei francez şi ca director pe dl Albert Thomas. Consiliul de administraţie al mrapei sa va întruni la Paris, ca la sfârşitul unei linii arie. Până atunci se va prepara ordinea de zi şi un organ special se va ocupa practic şi util cu repartiţia internaţională a mâniei de lucru, a circulaţiei materiilor prime şi a legislaţiei drepte. Din schimbul de idei făcut până acum, pare că se manifestă voinţa curată de-a faca o operă sănătoasă şi durabilă. Militanţii şi organizaţiile, toata spiritele animate de ideile de progres social, trebuie să înţeleagă amm câ ne afirm in fii a unei ocazii unice, a unui moment derisiv. In dreptul internaţional, arbitrajul faultativ trebuie înlocuit cu arbitrajul oblgatori, funcţiune juridică a Societăţii Naţiunilor, care va lucra lu numele interesului general legendător. Acest arbitraj este atât de capital, încât, se u inVest.«a ao face dia el noua ar*matură somaiă.