Patria, octombrie 1920 (Anul 2, nr. 210-232)

1920-10-14 / nr. 221

Pagina 2 ­ai repede şi bine umplute cu oameni calificaţi. A mai contribuit la lustrei­­zarea preoţilor de sate şi unele cu­­ente ostile preoţimei, susţinute de igitaţiile duşmanilor noştri precum şi de prosteşti agitaţii electorale. Dar, oricum­ ar fi cauzele care au acut să ne rămână atâtea­­sate fări de preoţi, fapt­e ca azi, toţi cei cari te gândesc serios la regenerarea deţii noastre sufleteşti, sunt îngrijoraţi idânc, intrebându-se de unde să luăm ireoţii de care avem nevoe? Este mai mult ca sigur că mulţi în preoţii cari au părăsit satele, des fuzionaţi de noile condiţii de vieaţă, ie vor înapoia la cariera lor, mai ales când locurile lor vor putea fi bine umplute — peste 3—4 ani — de dementele ce se pregătesc acum. Insă actorii răspunzători se înţelege, nu pot să se razime numai pe această evenire, nici pe eventualitatea unei nai mari afluenţe a tinerimei noastre a seminariile preoţeşti, ci caută şi alte modalităţi pentru completarea parohiilor. Astfel din Blaj primim Informaţia mitropolitul Vasile va convoca In urând un sinod arhidiecesan pentru hotărî asupra modalităţilor prin are­s,ar putea sana lipsa de preoţi. Mitropolitul a pus chestiunea, în urmă de circalar, tuturor sinoadelor protopopeşti ce se vor ţine acum, ca preoţimea din întreaga arhidiecesă să­­­ formuleze părerile, înainte de con­­ocarea sinodului arhidiecesan. Două­unt întrebările asupra cărora se cere păierea preoţimei în chestia lipsei de reoţi; Contragerea parohiilor şi în­­viţarea unei curs extraordinar teo­­ogic. Noi mărturisim că din aceste două măsuri socotim mai potrivită, mai jucătoare la scop, pe cea dintâi c­ontragerea temporală a parohiilor. Deşi rămânem pe lângă convingerea ă e de cel mai înalt interese moral social ca fiecare parohie să şi aibă preotul său, totuşi nu am putea p­­roba înfiinţarea unui curs extraor­­inar de teologie, care să ne dea c­um este evident — preoţi cu califi­aţie mai puţină, din mai multe con­­sparaţii. Pomenim numai câteva. In mijlocul frământărilor sociale de azi, şi care sunt încă departe de fistalizare, avem nevoe, pentru a misa fi buni şi sănătoşi îndrumători ai poporului, de preoţi cât de bine pregătiţi. Avem nevoe de­ o singura categorie de preoţi la sate, pentru că­­ cunosc neajunsurile mari din cauza­iferitelor categorii. Pentru o lipsă momentană nu putem să introducem o deosebire de care se va resimţi multă vreme în viitor biserica. Dimpotrivă, contragerea temporală parohiilor ar putea soluţiona mai binr chestiunea. Un preot, dacă i­ se ian la dispoziţie mijloacele de loco­­maţiune, poate să satisfacă temporal levoile sufleteşti din două-trei parohii dai apropiate. Ar rămânea ca cel Lilt pentru parohii isolate, din caz . Caz, să se admită un preot cu o pregătire mai repede. Nici biserica, nici Statul nu va iutea rasă pretinde ca preotul din 8 parohii să fie retribuit cu voin­­ele dintr’o singura parohie. Credem că chestiunea completării parohiilor va fi dasbătută cât mai în grabă în toate eparhiile de dincoace e Carpaţi, şi ar fi cu totul necesar să se ajungă la o soluţie u­­nitarâ, pentrucă altfel, în viitor, s­ar­e prilej la multe nemulţumiri. Statul va trebui să-i dea tot­­pri­mul bisericii în aflarea mijloacelor care va pune-o în situaţie de-aşi pu­­ea vedea de completarea parohiilor, peatru că munca de regenerare mo­alt ce-i revine preoţimei, e de cel mai înalt interes şi pentru Stat. Socializarea minelor în­­ Germania Ministrul de finanţe von Rau­ten a declarat în comitetul politic conomic al consiliului imperiului , punctul de vedere al guvernu­­ui, în urma hotărârei consiliului conomic din 24 iulie, este ne­schimbat cu privire la chestiunea socializării. Economia cărbunilor apă punctele de vedere ale eco­nomiei politice, trebuie regulată ab participarea simultană a fu­­rătorilor mineri şi a slujbaşilor. Iiodul şi forma socializării trebuie reiasă din necesitatea de a esfăşura economia carboniferă în irecţia măririi cât de mare a moducţiunii, întregul cabinet, in­­lusiv membrii partidului popular german, susţin ca ministrul eco­nomic să primească imediat pro­­ectul de lege pentru socializarea minelor. STFEM CULTURALE ■ POLITICE ■ ECONOMICE „PATRIA“ MIŞCAREA CULTURALA (Oameni, Cărţi , Reviste) Deschiderea stagiune! Festivalul Alexandri Teatrul nostru naţional şi-a des­chis porţile pentru noua stragiune cu un festival Alexandri — Directo­rul, dl Zaharie Bârsan In cuvinte simţite şi calde a invocat spiritul lui Alexandri, făcându-i apoteoza. Com­paraţiile subtile şi epitetele colorate ale cuvântării sale, ne-au redat pe Alexandri, poet glorios, tânăr şi fe­rice. Amănunte biografice, foarte bine alese, au reîmprospătat unui public numeros activitatea unei vieţi de pa­triot luminat, de poet naţional şi de dramaturg, cum a fost aceea de peste 40 de ani de muncă încordată a lui Alexandri. Cele două piese cu care începe sta­giunea au fost alese printre cele două categorii principale de lucrări drama­tice ale lui Alexandri: comediile­ de moravuri şi piesele cu subiect antic, „Piatra din casă“, comedie de mo­ravuri, ne înfăţişează un fragment din societatea moldoveana de pe la anul 1840, când se angajează lupta între influenţa exagerată a civilizaţiunii apusene şi semiorientalismul mediu­lui românesc din această vreme. Cocoana Zamfira, femes văduvă nu ştie cum să-şi mărite mai curând pe Slargheliţa, fiica sa, pe care o consi­deră ca pe o adevărată piatră la casă pentru ca şi ea la rându-i să se mărite mai repede cu Franţ Birman, medicul casei. Acesta din urmă lu­crează febril pentru a-i aduce cocoa­nei Zamfira un peţitor pentru fiica sa şi In cele din urmă pe acesta il găseşte în persoana lui Nicu, un „musiu“ prostuţ, fiu al căminarului Grigoriu Pâlciu. Intr’un act se desfă­şoară acţiunea de peţire a tinerilor in care autorul biciuieşte cu egală şarjă şi negustoria pe care o fac pă­rinţii pe seama fiilor şi franţuzoma­­nia cocoanei Zamfira şi a ciudupei Marghioliţa, faţă cu pretenţiile exega­late ale acestea de a ajunge prin că­săt­orie la balurile de la curte şi în legile teatrului şi timiditatea şi prostia unui tânăr îmbrăcat în haine „strimte“, după uniforma bonjuriştilor şi duel­­giilor vremii. Ansamblul piesei a fost bine sus­ţinut de dna Natalia Ştefănescu (cu­coana Zamfira), dl Mişu Ştefănescu (doctorul Franj), Virgil Vasilean­u (Căminarul), dra Jeana Popovici (Marghioliţă) şi dnii Ionescu Ghibe­­ricon (Comisul Nica) şi Miron Popo­­vici (Leonil). „Fântâna Blanduziei“ este una din piesele, care au ţinut cu cinste afişul teatrelor româneşti. Suavitatea inspi­­raţiunii şi a versurilor din piesa lui Alexandri au plasat-o în rândul lu­­crărilor teatrului nostru clasic. Tendinţa patriotică ce transpare din iubirea sclavilor, — Getta (din neamul Dacilor de la Dunăre) şi Gallus (din neamul Galilor de la Sena), com­pli­cată cu dorinţa ferbinte a poetului roman Horaţiu,­­ dă o idee fericită şi un farmece deosebit spectacolului, ce se reprezintă astăzi în ţinutul Napocei (Cluj) Daciei Traiane. Horaţiu, poetul latin, autorul odelor şi epodelor, al satirelor, adoratul fe­meilor frumoase, protejatul lui Mae­­cena şi amic lui August, îşi simte bătrâneţea pe friutea-i glorioasă Neera, curtezana şi plina de graţii, caută să câştige pe Horaţiu, care însă e muşcat de fiorul iubirei pentru Getta, sclava lui Scaur, libert îmbo­găţit şi care, la rându-i se foloseşte de toate mijloacele şi bogăţiile sale pentru a atrage pe Neera. La fântâna fermecată a Blanduziei lângă vila lui Horaţiu, Getta, pe care Scaur o trimete în fiecare dimineaţă pentru a împlini sfaturile vrăjitoreşti, în scopul de a atrage gra­ţiile Neerii pentru Scaur, întâlneşte pe Gallus, sclavul lui Horaţiu şi iubirea lor se leagă fără moarte. Scaur Invită la un prânz bogat pe amicii săi, intre care Nicera şi Horaţiu, cu care ocaziune făgădueşte, că va elibera pe sclavul, care cel dintâi va ieşi cu flori în calea Neerii. Gallus află secretul de la Horaţiu şi îl comunică Gettei, pe care o îndeamnă astfel să se eli­bereze. Iubirea fierbinte pentru Gallus îm­piedecă pe Getta de a primi această idee şi preferă să rămână în selăvie în apropriere la adoratul său, dar co­munică celorlalţi sclavi secretul. In felul acesta s­clavii sunt eliberaţi. La prânzul plănuit, Scaur sfătuit de Zoii, critic invidios, provoacă pe Horaţiu să cânte cezând că, lipsindu-i acestuia sclavul despre care se spu­nea că-i scrie operile, va cădea în disgraţia Neerii şi va rămâne singur el triumfă­­r asupra celebrei cântăreţe. Horaţiu insă, la vederea Gettei, care apare printre sclavii lui Scaur la ca amfora pe număr, se inspiră şi cântă iubirea sa ascunsă pentru scla­vă. Scaur se dă învins şi-i dă voe lui Horaţiu să-şi aleagă ce voeşte din bogăţiile sale. Horaţiu alege pe Getta pe care o ia cu sine acasă, unde invită pe cei de faţă, fiindcă celebrul prânz al lui Scaur a fost devastat de scla­vii liberaţi. Getta, eliberată, întâlneşte la Horaţiu pe Gallus şi în farmecul iubirii lor la Fântâna Blanduziei sunt surprinşi de Horaţiu, care cu furie aprinsă îi condamna la moarte şi iartă însă, dr­ept răsplată pentru fap­tul că cei doi amanţi au găsit ma­nuscrisul celebru pierdut de Horaţiu şi de aflarea căruia atârna viaţa stbe­tului exilat la Tomis,—Ovidiu. Este evident că piesa nu îndepli­neşte condiţiunile unei pro­ţiuni de caractere psiohologice. Adâncirea psichologică a personagiilor, lipseşte piesii lui Alexandri, care totuşi far­mecă publicul şi astăzi prin frumu­seţea evocării şi a versului curgător şi variat în bogăţii. Interpretarea şi ansamblul excelent. Alături de dna Olimpia Bârsan şi dl Z. Bârsan cari în rolurile Neerii şi a lui Horaţiu au creaţiuni desă­vârşite — remarcăm cu cea mai mare ff mulţumire, apariţia de iatâia oară pe Ia scena teatrului nostru a dnei Stanca, un talent remarcabil şi care alături de cei doi favoriţi ai scenii romă­’prin Bănci sau alte instituţiuni de ninfî ni4n.fi ni nî ana o­­kvil na finlininn ' Jîi „ 111T — X ! M ^ neşti citaţi mai sus, a cules aplauze cre£fit, politică imorală pe care călduroase din partea unui public ce*--?— — — j-- j- uj—»------­^ ...... . orice om ca dor de binele acestei ştie să aprecieze just şi să încurajeze ,d­­­in acelaş timp talentele tinere Ceilalţi n­u Poate susţine, liefeze­ rolurile lor, (Popea, Savu, Neamţu-Ottonel, Ghibericon, Constan­tinescu, Mihailean, etc.) îr.cât am avut aseară impresia că Teatrul Naţional din Cluj posedă o mână de artişti­­. Cronicar. Ştiri teatrale A doua premieră din noul acesta la Teatrul Naţional va fi Lorica Noa­stră, comedie în 4 acte de Paul­­Lin­dau în traducerea dlui P. Gusty. Ro­lurile principale sunt încredinţate drei P . Jeana Popovici, dnei Seinescu Zantan şi dlor Mihăilescu-Brăila, I. Consan­­tiniu, Mişu Ştefănescu, Virgil Vasi­ Iescu, etc aproape toţi noui angajaţi ai scenei din Cluj, Lorica Noastră se va juca Joi 14 şi Sâmbătă 16 Oc­­tomvrie. Duminecă un matineu se va relua Avarul, unul din succesele stagiunei trecute în care dl Neamţu-Ottonel are o strălucită creaţie, iar seara pen­tru a doua oară „Fântâna Bladuziei“ şi „Piatra din Casă“.* In cursul săptămânei viitoare vor avea loc la Teatrul Naţional repre­­zentaţiunile dnei l­upiene Caravillot şi ale tenorului Leo Slezak, două cele­brităţi mondiale. Lucienne Carav­­ot este o adeptă a dansului de inspiraţie, eşită din A­­cademia Raymond Duncan din Paris, care a purtat remi­mele şcoalei sale prin toate soiturile lumei. Venită de curând la noi în ţară a obţinut cele mai strălucite succese pe scenele bu­­cureştene. Leo Slezak, unul dintre cei mai mari tenori ai lumei, a cântat de cu­rând Aida în ansamblul Operei ro­mâne din Cluj. Luni 18 c, trupa Teatrului Naţio­nal din localitate va juca la Oradea- Mare, „Fântâna Blanduziei“ cu oca­zia serbărilor soc. „Astra“. * „Le style“... In elogiul rectorului Universi­­tăţei din Cluj făcut de dl V. Dimi­triu dlui Sextil P­aş­cari­u ca ! Acolo nu este „preşedinte- rector, pe care îl publică ziarul !Infrăţirea­ citim : ...şi cu acel stil, care după Boilean, caracteri­zează omul! “ Pentru orientarea studenţimei, facem cuvenita rectificare, amintind că fraza „stilul este om­ul însăşi“, nu a vorbit-o Boileau, ci natura­listul Buffan, în discursul său de recepţie ţinut la Academia fran­ceză. Socialiştii din Elveţia contra Rusiei sovietice Berna. — Agenţia telegrafică anunţă că preşedintele partidelor socialiste din Sviţera a hotărât cu aprobarea conducătorilor socialişti eşirea parti­dului din internaţionala a treia, şi ruperea tuturor legăturilor cu Rusia sovietică. Desfiinţarea partidului liberal la Craiova — Un manifest de retragere — Dl Iulian Vrăbiescu, şeful parti­dului liberal din Oltenia, senator, s-a retras din partidul liberal îm­preună cu dnii Ion Mitescu, fos­tul şef al partidului liberal din Dolj, Iulian Vrăbiescu şi Isvoranu, actuali senatori, N. Romanescu, senator, Defleury, Demetriad și întreg comitetul clubului liberal din Dolj. La retragerea din partid au lan­sat următorul manifest iscălit de dl Vrăbiescu: „Cadrul modest al acestui ma­­nifest-scrisoare nu-mi permite să reliefez pe larg, cauzele determi­nante ale hotărârei mele, de a rupe cu un întreg trecut politic. Mă mulţumesc pentru moment să vă spun că, conducătorii ac­tuali ai partidului naţional-liber­al nu sunt călăuziţi ca predecesorii lor, de acele mari idei, de acele patriotice concepţii cari au con­tribuit aşa mult la transformarea vechilor şi nenorocitelor Princi­pate dunărene, în România nouă, mare şi puternică de azi. Nu! Din nenorocire pentru ţară şi pentru partidul liberal, aceşti diriguitori nu mai văd decât prin prizma aface­rilor, acaparărilor şi cointeresărilor liberal nu mai este partidul pe care l-aţi cunoscut. Organul de muncă şi progres de odinioară, a devenit azi un instrument orb în mânile câtorva interesaţi, de apu­­rurea gata să sacrifice interesele mari ale Statului, poftelor lor de înavuţire şi mărire. „In alte cuvinte partidul naţio­nal-liberal a îmbrăcat haina bră­­tienismului, el este în prezent partid brătienist, pus în slujba unei familii, cu menire să lupte numai pentru întărirea şi înălţarea acestei familii. „Aşa fiind, eu unul nu mai a­­veam ce căuta într’un partid care nu mai corespunde nevoilor Sta­tului — şi sunt fericit să constat că toți prietenii mei poliiic aproa­pe întreaga organizare liberală din Dolj, cu întregul său Stat Major au părăsit, pentru aceleași motive partidul brătienist. Szatmárnémeti guranţă, are vre-o 40.000 de locuitori. Dar nu are ceva ce trebuie să afbă, fiind capitala unui judeţ din Româ­nia şi are ceva, ce nu au alte oraşe similare. Szatmár-Németi nu are „pre­fect“, ci are un „főispán“ şi nu are „birou de încartirare“ ci lakáshivatal“. Am adresat o telegramă a dlui pre­fect în Satu-Mare. Ştiţi ce răspuns am primit ?­­ Foarte nostim. Poşta din atu-Mare îmi răspunde că „prefec­tul Satu-Mare ismeretlen". Adecă ne­cunoscut. Acolo va să zică nu ştiu de un prefect, ci ştiu, că­nn fruntea „co­mitatului“ stă un „főispan“. Biroul de îocartirare din Satu-Mare se numeşte: „Lakáshivatal“,iscăleşte „Szatmárnémeti 1920 szeptember hó 30-án t. b. v. János lak. hiv. elnök“, se numesc oamenii Inon, lopel, loan, Jean, ci János, Jani, Jancsi, Pista. Că acest birou de încartirare, aduce cele mai capriţioase şi ciudate decizii, călcând legile în picioare cu un zel vrednic de o cauză mai bună, asta nu impoartă. Aduce „hatârozat“-uri (decisuri) de ţi­ se suie părul măciucă. Inzadar am intervenit la foruri mai înalte, îozadar Ministerul Internelor din Cluj îi apostrofează mereu, tri­mite ordine peste ordine „lakáshiva­­talu“ din Satu-Mare trăieşte, creşte şi îo horeşte­ Nici nu vrea să ştie de Minister şi Secretarii generali. La o reperoare telegrafică trimisă de acum două luni nu răspunde şi nu răspunde nici la urgitări. Nu ştim depărtarea Setmarului de Cluj sau absolută lipsă de cunoştinţă a limbii materne este motivul, dar autorităţile civile de a­­colo îşi fac de cap. Şi nimeni nu se află să-i trezească din ţioneala lor.­ ­Dr Z. B.­ mei nu 14 Octom­rie 1920 Cronica Economica La Direcţiunea generală a căilor ferate a avut loc o consfătuire între delegaţia cehoslovacă şi aceia a C­ F . pentru rezolvarea transportului de grâne autorizat de ministerul de in­dustrie pentru Cehoslovacia. In schimbul grânelor, Cehoslovacia ne va trimite zahăr, pe Dunăre la Giurgiu. Consfătuirea a continuat şi eri luând parte şi un delegat al vămilor. Cehoslovacia va aduce 5 locomo­tive noui pentru transportarea grâ­nelor. După terminarea exportarii produselor petrolifere, pentru care Cehoslovacia are 5 locomotive in ţară, toate aceste locomotive vor fi între­buinţate pentru transportul grânelor. Pentru transport Cehoslovacia va îngriji de combustibil şi vagoanele necesare.* Textul art. 3, lit. d), alin. 1, II şi III şi lit. e), alin. II din legea pentru încurajarea industriei naţionale, se interpretează la sensul ci reducerile de 20, 80 si 44*­* se vor fasi asupra tarifelor in vigoare la efactuarea transporturilor respective pe C. F. R. Comerţul româno-cehoslovac 1978, România 28, Elveţia 242*25. Electrizarea C. F. din Ardeal Un proiect de electrizare a căilor ferate din Ardeal este pe punctul de a fî pus la aplicare. Actualmente se află in studiu cre­area liniei electrice Sibiu—Făgăraş— Vinţ—Braşov, crearea facilitată prin utilizarea Oltului şi Jiului ca forţe motrice. In toamna anului viitor vor începe lucrările pentru linia electrică Ditro— P.­Neamţ Lucrările pregătitoare pentru ace­astă linie încep chiar la primăvară. Materialele râmase In Buco­vina Inspectoratul industrial din Cernă­uţi a fost însărcinat să adune şi să administreze toate materialele rămase de la armatele streine în Bucovina. Din aceste materiale aparţinând de drept ministerului de industrie şi comerţ vor fi acordate diferitelor au­torităţi in mod gratuit numai acele, cari vor servi numai pentru nevoile lor proprii, înstrăinarea lor la parti­culari fiind cu desăvârşire interzisă. La 15 Caiim ivlie va începe să funcţioneze noua „Şcoală practică de comerţ" a ministerului muncii şi ocro­­tirei sociale. Sunt admişi toţi elevii, cari au fost repartizaţi la acea şcoală de direcţiu­­nea şcoal practica a Camerei de comerţ. Elevii tr­ebuie să fie funcţionari în birouri sau magazine şi să prezinte certificatul celor 4 clase primare. Se va preda acelaş program ca şi la Şcoala Camerei de comerţ, iar ab­artişti au ştiut de asemenea să re-1 »1° rezumat partidul naţional—53 New-York 15 29'/,, Belgia ■ solvenţii se vor bucura de avantagiul * Exportul petrolului Din cauza lipsei materialului rulant, guvernul a interzis pe un timp ne­determinat exportul produselor petro­lifere cu vagoanele cisterne, rămânând admis cal exportat prin conductă. De asemeni din locomotivele concesionate, au afectat 40 pentru transportul produselor petrolifere în interiorul țarei. Cursul Bursei la Paris: Londra 1 A «i /D/'.w n n C? A î i L A ^ A1 fi A i VI '1 /11 A O T â fi O I* I 1 i'i 111 fi A J A — ' K A fi * A #1 K Ti_ I— — O fă — — _____ A â», a 105 50, Spania 219 75, Italia 62, Praga reducerei termenului în armată. Situaţia funcţionarilor şi administraţia­ ­­Guvernul nu are nici o solicitudine pentru funcţionari . Funcţionarii publici sunt siliţi a constata, că în urma neglijerii inte­reselor lor materiale, administraţia Ardealului este azi bolnavă şi în loc să fie dată pe mâna medicilor spe­cialişti,­e pasă sub îngrijirea unor moaşe rechiz­­ionate de pretutindeni ca să-şi experimenteze cunoştinţele lipsite de orizont şi sistem. Funcţionarii publici sunt siliţi a constata, că pe calea unificării da pân’acum, ne adâncim tot mai mult în haosul dispoziţiilor lipsita de pre­­vedere şi fără­ legătură organică între ele. Aşa, că toată treaba ne face im­presia unei urzeli, ale cărei fire nu merg paralel, ci se încrucişează, şi încâlcesc, se înoadă tot mai tare, în­cât va fi imposibil a le descurca. Şi pentru ce acest haos şi pericol latent ? Pentru că funcţionarii de breslă, cari cun­osc maşinăria statului şi sunt în măsură a constata diagnoza adevă­rată şi a prescrie medicamentul spe­cific al boalei de care sufere admini­straţia noastră, nu sunt ascultaţi. Siliţi de împrejurări şi având în ve­dere interesul primordial al consoli­dării României­ mari, funcţionarii pub­lici, vor căuta ei însuşi mijloacele­ prin cu l­psuri de puteri de muncă, o,cari să salveze situaţia tot mai de­parte numai vegetează, fără control sperată a acestei ţări ajunsă pe mâna - * - - w • j . . iw J • • _ _ A _ S «mm2 Ia­­şi luare în seamă şi toată adminis­­traţia statului arată semnele tot mai evidente ale discompunerii, apro­­piindu se către un faliment inevi­tabil. Se poate, ca oamenii cârmuirii, de la înălţimea unde i-a ridicat îm­prejurările şi norocul, să nu fie în stare a se pătrunde de chemarea lor şi făcându-şi numai m­oile şi marile lor afaceri să nu fie în stere a ob­serva, că corabia României­ întregite merge cătră stânci periculoase ? Se poate, ca lip­sa simţului de res­ponsabilitate să fie atât de mare în „părinţii ţârii“, încât această stare tristă, să nu trezească în ei mustra­rea de conştiinţa, că prin indolenţa lor faţă de cele mai arzătoare nece­sităţi ale ţării pun în pericol viito­rul ei? Se poate, ca oameni, cari pretind Roma. — Dl Tache Ionescu a trimis de la Neapole contelui Sforza, ministru de externe italian, urmă­toarea telegramă: Părăsind măreaţa capitală, lea­gănul rasei noastre, nu ştiu cum să-mi exprim cât am fost de mişcat de primirea pe care am ,avut-o în această nobilă şi mim­­­a fi iubitori de neam şi patrie, săm­ată ţară şi cu câtă emoţie mă ÜLSÜJS rLdLÄÄ2 ga"toc la orele petrecute acolo, nu-şi poată da seama de marele de­,­zastru, către care'împing — prin di-1 Sânt tot atât de fericit de a­letantismul lor josnic — un stat,. reînoi cunoştinţa voastră, con­cave ar putea fi cel mai fencit pe , ,. , . . x . .. . pământ? jstatând odată mm mult cât de Ne întrebăm, se poate, se poate?inalterabilă este prietenia frăţească. Şi dacă sa poate — până când se p3re a anjţ şt va uni întotdeauna poate? * Funcţionarii public s’au convins,­ naţiunile noastre, că toate promisiunile pr­ivi­te au ră-j Vă rog de a primi mulţumirile mas fraze goale, frazele goale ale f­e­­­mefl câtre flaver. unor oameni, cari nu-şi cunosc nici­­ recunoştinţa mea către guver chemarea, nici d­atori­ta­­nul regal şi către dumnevoastră In adunarea generală a Asociaţiei­­ lor, ţinută în zilele de 26 şi 27 Sep­temvrie 1920, funcţionarii publici, şi-au plâns — nu ştim pentru a cât­a­ oară — mizeriile vieţii lor. Trei din patru părţi ale slujbaşilor statului, judeţe­lor şi comunelor beneficiază astăzi de­ o retribuţiune lunară sub 1000 lei, pe când ia vieaţa comercială şi indus­trială de minimul de 1000 lei se bucură carre abia es­te din şcoala uceniciei. Ne adresăm oricărui om cu scaun la judecată, este posibil unui om cu familie a trăi modest şi cinstit din 500—1000 lei lunar; atunci, când o păreche două de ghete î­i mistue întreaga agoniseală de pe-o lună ? Atunci, când 5—6 luni de iarnă ju­mătate din leafă şi-o cheltueşte pe lemne, dacă nu vrea să se sinucidă prin îngheţ? Atunci, când pe cărţi şi reovizite de şcoală are erogaţiuni de sute de lei pe lună ? Atunci, când voind să-şi facă un rând de vest­minte, ar trebui să-şi suspendeze . Răspunsul ce l-am primi nu poate fi decât negativ. Ca urmare a acestei stări de luc­ruri, funcţiile publice sunt astăzi a­­bandonate, toate serviciile se luptă Szatmár-Németi este un oraş în România-Mare. Este fostul Satu-Mare din Ungaria. Are vre­o 5 biserici, un episcop, un protopop, un teatru ma­ghiar, un tribunal, o brigadă de i.dexistenţa fizică pe două luni de zile a unor cârmuitori — mari şi mai mici — cari îşi văd numai de afacerile proprii şi sunt vanitoşi şi fără scrupule. A DL Tache Ionescu către contele Sforza

Next